Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 28.12.2017
Legile justiției au fost traduse și urmează să fie trimise ambasadelor
click aici
Florin Iordache (Sursa foto: Facebook)
     Cele trei legi ale justiției adoptate de Parlament - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii - au fost traduse în limba engleză și ar urma să fie trimise ambasadelor, dar și Comisiei Europene.

     Textul acestora, dar și o prezentare a modificărilor, semnată de Florin Iordache, au fost postate pe site-ul Camerei Deputaților. În preambul, Iordache susține că "forma finală a modificărilor la legile justiției, care a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, reprezintă în proporție covârșitoare propuneri de modificare ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale asociațiilor profesionale".

     În prezentare se precizează că cele trei legi, adoptate în 2004, au fost modificate masiv prin Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, iar legea respectivă a fost adoptată fără nicio dezbatere publică sau parlamentară, prin angajarea răspunderii Guvernului.

     Modificările pe care Guvernul din 2005 dorea să le aducă Legilor 303/2004 și 317/2004 au fost avizate negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii și, cu toate acestea, Guvernul și le-a asumat și le-a susținut în Parlament. După ce proiectul a fost adoptat de Parlament și înainte de a fi promulgat de Președinte, proiectul a fost atacat la Curtea Constituțională atât de către opoziție, cât și de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiției de la acea vreme, care a reclamat încălcarea independenței justiției prin modificările aduse. Sesizările au fost parțial admise, legea fiind reîntoarsă în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții Constitutionale, se menționează în prezentarea celor trei legi, arată Iordache în prezentare.

     "După Legea 247/2005, celor trei legi ale justiției li s-au adus modificări minore prin câteva ordonanțe de urgență. Singurele modificări importante de după 2005 la aceste legi au privit reglementarea răspunderii disciplinarea și Inspecția Judiciară, acestea fiind adoptate prin Legea 24/2012. Și această lege a fost supusă verificării Curții Constituțională înainte de promulgare, la sesizarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justitie. Cele trei legi și-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realități și nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute în vedere în 2004, la data adoptării lor. Astfel, spre exemplu, în tranziția de la comunism la democrație un rol important l-a avut reforma în justiție", mai spune Florin Iordache.

     El mai susține în preambul, document postat pe site-ul Camerei atât în limba română, cât și engleză, că legile justiției în vigoare au permis o interferență prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcțiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv.

     "Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci și în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor față de procurori și invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii soluționau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010-2015, instanțele românești au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporție covârșitoare, șase curți de apel admițându-le în proporție de 100%. O altă problemă a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor și procurorilor pentru erorile judiciare. În ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce privește condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenție și, în ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Acest fapt a relevat neajunsurile legislației actuale", mai susține deputatul Florin Iordache. 
V.D
 

 

.