Gala BURSA 2018

200 DE ANI DE LUPTĂNăzuinţa la reformarea sistemului bancar, 1824 - 2018

Florian Goldstein, Bucureşti - 31.05.2018
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /


"Să nu dai cu camătă fratelui tău nici argint, nici pâine, nici nimic din câte se pot da cu camătă."

(Deuteronomul, 23.19.)

Aceasta care urmează este cea mai bogată lis­tă de evenimente care au marcat năzuinţa pentru reformarea sis­temului bancar, pentru revizuirea sistemului de creditare şi al emisiunii de bani, dar lista ar putea deveni şi mai bogată. pe două căi: adăugând ceea ce deja s-a petrecut şi voi fi ignorat fără voie, dar şi prin consemnarea viitoarelor bătălii, această altă cale fiind o sursă certă de îmbogăţire a istoriei celor două secole de încleştări în jurul reformelor monetare.

O astfel de bătălie, dar una fără precedent, va avea loc la 10 iunie, cînd se va ţine Referendumul elveţian intitulat "Bani Suverani". 

1824:

David Ricardo (1772 - 1823) propune, în studiul "Plan for the establishment of a National Bank" (lucrare publicată postum, London: J. Murray, 1824), introducerea unei bănci centrale de rezervă completă, în care pot avea conturi firmele şi cetăţenii obişnuiţi, negând astfel necesitatea depunerii în depozite la băncile comerciale, caz în care băncile comerciale îşi vor pierde poziţia centrală în economie şi vor deveni similare cu furnizorii de utilităţi.

Pagina 3, opera citată: "Este evident, aşadar, că, dacă Guvernul însuşi ar fi singurul emitent de bani de hârtie, în loc să îi împrumute de la Bancă, singura diferenţă ar fi cu privire la dobândă; banca nu ar mai primi dobânda, iar Guvernul nu ar mai plăti-o, dar toate celelalte clase din comunitate ar fi exact în aceeaşi poziţie în care se află acum."

https://books.google.ro/books?id=j-ozAQAAMAAJ&printsec=frontcover#v=onepage&q&f=false

16 martie 1933:

"Planul Chicago" - un set de reforme bancare, inspirate de ideile lui David Ricardo, pornind de la economiştii de la Universitatea din Chicago, conceput în urma Marii Depresiuni din 1929-1933 (plan susţinut de economişti notabili, precum Irving Fisher, Frank H. Knight, Lloyd W. Mints, Henry Schultz, Henry C Simons, Garfield V. Cox, directorul Aaron, Paul H. Douglas şi Albert G. Hart) - a propus eliminarea sistemului rezervelor fracţionare şi impunerea de rezerve de 100% pentru depozite.

Legea bancară americană din 1935 a instituţionalizat asigurarea federală a depozitelor şi separarea activităţilor bancare comerciale şi de investiţii, reuşind să restabilească încrederea publicului în sistemul bancar, ceea ce a făcut ca discuţiile privind reforma ban­cară să fie părăsite (cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Chicago_plan).

1935:

Studiul " Bani 100% ", de Irving Fisher, cu subtitlul "Conceput că să menţină băncile lichide 100%; să prevină inflaţia şi deflaţia; în general, să însănătoşească ori să prevină depresiunile; şi să şteargă datoria naţională."

Primele fraze din "Prefaţă":

"Propunerea «Bani 100%» - ca să ridice rezervele la depozitele la vedere, de la aproximativ 10%, la 100% - poate să pară uimitoare, la început. Dar este un fapt istoric că, la începuturile expansiunii depozitării bancare, a fost necesară o rezervă de 100%. Revenirea acum la acest vechi sistem de 100%, cu reajustările cerute de condiţiile moderne, ar restrânge efectiv incidenţa inflaţiei şi deflaţiei monetare în sistemul nostru actual; care înseamnă că ar opri, de fapt, crearea şi distrugerea iresponsabilă a fluxului monetar prin miile de bănci comerciale care acţionează acum ca tot atâtea monetarii private. Pentru aceste raţiuni, sistemul de 100% ar fi un mare avantaj, chiar pentru bancheri." (cf.https://scholar.google.ro/citations?user=UpKwSrsAAAAJ&hl =en&oi=sra)

NOTĂ: Fisher s-a discreditat grav prin declaraţiile sale repetate, de-a lungul a  nouă zile înainte de prăbuşirea Bursei din New York, din 24 octombrie 1929, când a prezis că preţurile acţiunilor "au atins ceea ce pare a fi un platou permanent înalt". Şocate de orbirea lui Fisher, preferinţele s-au îndreptat spre ideile lui Keynes. 

Iulie 1939:

"Un program pentru reforma monetară" (atribuit economiştilor Paul H. Douglas, Irving Fisher, Frank D. Graham, Earl J. Hamilton, Wilford I. King şi Charles R. Whittlesey). După o recuperare economică aparentă la mijlocul anilor 1930, America a intrat în recesiunea din 1937-1938, iar elementele-cheie ale "Planului Chicago" au revenit într-o propunere de proiect intitulată "Un program pentru reforma monetară", dar acesta nu a fost niciodată publicat şi nu a condus la nicio consecinţă în legislaţie.

(cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Chicago_plan)

4 iunie 1963:

Preşedintele SUA, John F. Kennedy, emite "Ordinul Executiv 11110", prin care a permis Secretarului Trezoreriei (echivalentul ministrului finanţelor, este membru al cabinetului preşedintelui) să elibereze certificate de argint (certificatele de argint sunt un tip de bani reprezentativi - bancnote - eliberaţi între anii 1878 şi 1964, în Statele Unite, ca parte a circulaţiei monedei de hârtie), dacă ar fi fost necesare, în timpul perioadei de tranziţie corespunzătoare planului preşedintelui Kennedy să elimine certificatele de argint şi să folosească bancnotele emise de FED.

(cf. https://www.congress.gov/bill/112th-congress/house-bill/2990)

NOTĂ: 

Ziaristul american Jim Marrs, în cartea sa "Crossfire" (1989), a susţinut că "Ordinul Executiv 11110" a reprezentat un efort al pre­şedintelui  SUA să ţină în frâu FED, luându-i din putere şi transferând-o Trezoreriei, prin înlocuirea bancnotelor FED cu certificate de argint, şi că forţele care i s-au opus ar fi putut juca un rol în asasinarea, după o jumătate de an, a lui  John F. Kennedy, la 22 noiembrie 1963.

2008:

În urma crizei financiare internaţionale, natura banilor şi crearea de bani au devenit subiecte de dezbatere, fiind preluate de politicieni în SUA, Islanda, Marea Britanie, Olanda, Elveţia şi Uniunea Europeană.

2011:

Elveţia - Ia fiinţă "Asociaţia Modernizării Monetare".

21 septembrie 2011:

Congresul SUA, congres­manul Dennis Kucinich in­troduce Pro­iectul de Lege NEED - "The Naţional Emergency Employment Defense Act":

"(b) Scopuri-

(3) Să abolească creaţia de bani sau de putere de cumpărare, de către persoane private, servindu-se de depozite pentru împrumuturi, prin rezervele fracţionare bancare sau prin orice alte mijloace.

(4) Să permită Guvernului Federal să investească sau să introducă bani noi în circulaţie prin împrumuturi, după cum este autorizat de Congres şi să ofere mijloace pentru investiţii publice în infrastructură.

(5) Subordonarea Sistemului Federal de Rezervă Trezoreriei Statelor Unite şi alte dispoziţii pentru reorganizarea Sistemului Federal Reserve."

(cf. https://www.govtrack.us/congress/bills/112/hr2990/text)

Kucinich a declarat că proiectul de lege ar elimina puterea de a crea bani a Fed, "proprietate privată şi controlată", şi ar restabili autoritatea Congresului SUA de a "crea bani fără dobândă".

Introducerea proiectului de lege a fost susţinută cu entuziasm de " American Monetary Institute" (entitate nonprofit, întemeiată de Stephen Zarlenga, în 1996, dedicată reformei monetare) şi de alţi adversari ai sistemului bancar cu rezerve fracţionare, precum şi de oponenţii Fed, în general, precum " Positive Money" (organizaţie nonprofit, întemeiată de Ben Dyson, în 2010, cu sedii în Londra şi Bruxelles, susţinând reforme monetare).

Până acum, Proiectul NEED nu a fost introdus în dezbaterea Congresului, neavând suficienţi susţinători şi nici legislaţie însoţitoare.

August 2012:

În rezumatul studiului lor "The Chicago Plan Revisited", dat publicităţii de Fondul Monetar Internaţional (FMI), ca "document în lucru" destinat dezbaterii, Jaromir Benes şi Michael Kumhof, afirmă:

"În urma Marii Depresiuni, economişti americani de frunte au avansat o propunere de reformă monetară care a devenit cunoscută sub numele de "Planul de la Chicago". Ea a avut în vedere separarea funcţiilor monetare şi de creditare ale sistemului bancar, cerând 100% rezervă de sprijin pentru depozite.

Irving Fisher (1936) a susţinut următoarele avantaje pentru acest plan:

(1) Un control mult mai bun asupra unei surse majore de fluctuaţii ale ciclului de afaceri, de creşteri şi contracţii bruşte ale creditelor bancare şi ale aprovizionării cu bani nou creaţi de bănci.

(2) Eliminarea completă a " bank runs" [Nota mea: pe baza evaluării că banca va înceta să funcţioneze, au loc retrageri masive de bani].

(3) Reducerea drastică a datoriei publice (nete).

(4) Reducerea drastică a datoriei private, deoarece crearea de bani nu mai necesită simultan creare de creanţe.

Studiem aceste afirmaţii încorporând detaliat şi atent calibrat un model al sistemului bancar, într-un model DSGE al economiei SUA. Noi găsim sprijin pentru toate cele patru pretenţii ale lui Fisher. În plus, câştigurile de ieşire ("output gains") se apropie de 10 % şi inflaţia poate scădea la zero fără a crea probleme pentru desfăşurarea politicii monetare".

Octombrie 2012:

Fosta membră a Mişcării islandeze de stânga a verzilor, fondatoare a partidului "Grupul de solidaritate al democraţiei şi al bunăstării", Lilja Mosesdottir, a prezentat o rezoluţie în Althingi (parlamentul islandez), prin care a propus ca ministrul islandez de finanţe să formeze un comitet care să revadă "cum poate fi realizată separarea creării de bani de funcţia de împrumut a sistemului bancar prin eliminarea dreptului acordat sis­temului bancar de a crea noi de­pozite prin împrumuturi. " (cf. " Money Issuance/ Alternative Monetary Systems - A report commissioned by the Icelandic Prime Minis­ter's Office" /KPMG/2016)

Rezoluţia nu a intrat la vot în Althingi, dar preocupările de această natură au continuat în rândurile autorităţilor şi oficialilor din Islanda.

Iunie 2014:

"Asociaţia Modernizării Monetare" din Elveţia declanşează colectarea de semnături în favoarea Iniţiativei populare pentru "Bani Suverani", reuşind să adune mai mult decât necesarul pentru solicitarea unui Referendum.

20 noiembrie 2014:

Parlamentul britanic dezbate crearea de bani, pentru prima dată în 170 de ani.

Conservatorul Steve Baker a declarat: "Ne aflăm într-o criză a datoriilor de proporţii istorice, deoarece de prea mult timp băncile îşi maximizează profitul împrumutând bani, pe care îi creează ca datorii, cu prea puţine restricţii efective asupra comportamentului lor şi toate riscurile acestei creaţii forţează asupra contribuabilului şi asta sub egida puterii statului ", adăugând: "Banii nu sunt neutri. Ei redistribuie veniturile reale de la săraci la cei bogaţi, în ansamblu. Acest efect de distribuire este esenţial pentru înţelegerea efectului noilor bancnote asupra societăţii. Este cauza principală a aproape tuturor conflictelor care se rotesc în jurul producţiei de bani şi în jurul relaţiilor dintre creditori şi debitori ". (cf. http://positivemoney.org/2014/11/mps-debated-money-creation/)

Ianuarie 2015:

Organizaţia olandeză neguvernamentală Ones Geld (Banii Noştri) a lansat o iniţiativă cetăţenească, solicitând dezbaterea parlamentară a subiectului creaţiei de bani, iniţiativă în favoarea căreia a colectat rapid peste 100.000 de semnături (ar fi fost necesare doar 40.000).

Pe 21 aprilie 2015, iniţiativa a fost prezentată preşedintelui Comisiei pentru iniţiative cetăţeneşti în Parlamentul olandez, în prezenţa a cinci membri ai parlamentului, iar la 14 octombrie a avut loc o audiere privind crearea banilor, în Parlament.

Martie 2015:

Un membru al Partidului Progresiv islandez, Frosti Sigurjosson, şeful Comisiei parlamentare islandeze pentru eco­nomie şi comerţ, a fost în­sărcinat de fos­tul premier Sigmundur Davíx Gunnlaugsson (care era şi şeful Partidului Progresist) să afle de ce criza financiară din 2008-2011 a lovit Islanda în mod deosebit; în studiul său "Reforma monetară - un sistem monetar mai bun pentru Islanda", Frosti conchide că principala problemă constă în creaţia de bani de către băncile comerciale private si pledează pentru controlul monetar de către stat.

NOTĂ: Reuters a publicat un articol ironic la adresa studiului lui Frosti Sigurjosson, încheind sarcastic: "Puterea bancilor care creează bani ar putea fi ameninţată de o revoluţie monetară care a început în Reykjavík". (cf http://blogs.reuters.com/edward-hadas/2015/04/08/iceland-may-have-cure-to-bad-banking/

La data de 6 aprilie 2018, în calitate de membru al Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale a Islandei, Frosti Sigurjosson informează: " Conturile anuale ale Băncii Centrale pentru anul 2017 au fost publicate ieri la reuniunea anuală a Băncii. Pe p. 41 este confirmarea Consiliului de administraţie cu privire la conţinutul conturilor anuale, dar eu ca membru al Consiliului şi, la cererea mea, am impus următoarea notiţă: «Frosti Sigurjonsson crede că bancnotele şi monedele nu ar trebui debitate în bilanţ »." (cf. https://frostis.is/bokhald-sedlabankans-eru-sedlar-skuld/#more-1442)

Decembrie 2015/2016:

Guvernul elveţian primeşte o petiţie intitulată "Pentru o monedă apărată de criză: bani emişi numai de Banca Naţională " (iniţiativă cunos­cută sub numele de "Bani suverani" - "Sovereign Money"), semnată de peste 111 000 de cetăţeni, care solicită un Referendum (conform Constituţiei elveţiene, cetăţenii pot iniţia un Referendum naţional privind o propunere de modificare a Constituţiei în cazul în care peste 100.000 de semnături pot fi colectate într-o perioadă de maximum 18 luni; rezultatele acestor referendumuri sunt obligatorii).

În februarie 2016, Consiliul Federal şi-a exprimat opoziţia faţă de iniţiativa populară, invocând largi riscuri neprevăzute de autorii revizuirii sistemului monetar, care ar ameninţa întreaga economie.

Asociaţia Elveţiană a Bancherilor (SBA) a anunţat că "respinge cu fermitate iniţiativa Banilor Suverani" şi afirmă că va pune în pericol "prosperitatea Elveţiei", susţinând că:

- Birocratizează şi limitează furnizarea de bani economiei. Împrumuturile ar deveni mai scumpe pentru toate companiile. În special, consecinţele ar fi suportate de IMM-uri, care sunt prea mici pentru piaţa de capital şi care se bazează pe împrumuturi bancare.

- Împiedică investiţiile solide, ceea ce ar duce la pierderea locurilor de muncă.

- Duce la mulţi ani de incertitudine în ceea ce priveşte piaţa financiară elveţiană. Centrul financiar elveţian, care are o importanţă internaţională, ar fi pus în pericol.

SBA a mai susţinut că iniţiativa i-ar afecta şi pe cetăţenii elveţieni, deoarece:

- Îi pedepseste pe deponenţi cu dobânzi.

- Reduce economia, iar deficitele fiscale rezultate ar trebui compensate de toţi. Promisiunea profitului crescut din crearea de bani (senioraj) în beneficiul publicului larg este un basm.

- Face ipotecile mai scumpe. Visul de a avea propria casă ar deveni astfel viabil pentru un număr mai redus de cetăţeni elveţieni.

Iniţiativa "Vollgeld", care a iniţiat colecţia de semnături, a răspuns criticii SBA, într-o scrisoare publică.

16 martie 2016:

Parlamentul olandez dezbate crearea de bani, posibilitatea trecerii la un sistem SM ("Sovereign Money"- bani suverani) şi adoptă două propuneri pentru studierea sistemelor monetare actuale şi alternative. La dezbateri au participat şi reprezentanţii Autorităţii pentru Pieţele Financiare, dar a fost înregistrată şi prezenţa tăcută a reprezentanţilor Băncii Centrale şi ai Băncii ING.

5 septembrie 2016:

Compania de consultanţă KPMG a lansat un nou Raport comandat de primul ministru al Islandei, " Money Issuance/ Alternative Monetary Systems", cu scopul să clarifice principalele caracteristici ale unui sistem monetar suveran, aşa cum susţine Miş­carea Internaţională pentru Reforma Monetară (dar fără să sugereze adoptarea sau res­pingerea sa).

31 ianuarie 2018:

Berna anunţă organizarea Referendumului elveţian, pentru 10 iunie 2018:

"Consiliul Federal a decis să supuna votului popular din 10 iunie 2018 următoarele subiecte:

Iniţiativa populară din 1 decembrie 2015 "Pentru o monedă apărată de criză: bani emişi numai de Banca Naţională (Iniţiativa Vollgeld) "(2017 7471);

Legea federală din 29 septembrie 2017 privind jocurile de noroc (LJAr) (2017 FF 5891)."

https://www.admin.ch/gov/fr/accueil/documentation/communiques.msg-id-69654.html

Mai 2018:

Banca An­gliei - Docu­ment de lucru - "Extinderea banilor restrânşi: politica monetară cu o monedă digitală a băn­cii cen­trale":

"Această lucrare discută despre moneda digitală a băncii centrale (CBDC) şi impactul său potenţial asupra mecanismului de transmisie monetară. [...]Concluzionăm că politica monetară ar putea funcţiona asemănă­tor cu cea din prezent, prin modificarea preţului sau cantităţii banilor băncii centrale şi că această transmitere poate chiar să se consolideze pentru o modificare a instrumentelor de politică." (Bank of England/Staff Working Paper No. 724).

Lucrarea a fost comentată pe site-ul Positie Money:

"O formă de CBDC ("Central Bank Digital Currency") a fost recomandată în raportul recent al "Positive Money" despre "Viitorul numerarului" ("The Future of Cash"), care a cerut Băncii Angliei să emită o versiune digitală a lirei sterline pentru a însoţi bancnotele şi monedele fizice. În mod eficient, acest lucru ar permite cetăţenilor obişnuiţi să stocheze bani şi să facă tranzacţii fără risc prin intermediul unui cont la banca centrală, în loc să se bazeze pe băncile private, care deţin în prezent majoritatea banilor electronici (şi, prin urmare, majoritatea banilor din întregimea lor)."

(http://positivemoney.org/ 2018/05/positive-moneys-digital-cash-proposals-find-support-new-bank-england-research/) )

Opinia Cititorului ( 5 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    ...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. ...

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    O stradanie, un efort si o cunoastere magnifice!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    in viitor ul apropiat o parte f mare din tot felul de bani se vor regasi in criptomonede pe telefoanele oamenilor sau pur si simplu telefoane care vor contine criptosi atunci banii creati de sute de ani cu datorii imense in spate vor disparea sau se vor devaloriza puternic pina la zero iar cei care au adunat averi imense sume de bani ori imprumutate ori depozitate vor pierde totul dar ca sa si poata mentine averea imensa trebuie sa le asigure celor din jur o stabilitate financiara nu prin indatorare trebuie gasite alte cai

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - cel mai mare proiect de mediu
Cotnari
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită