CONFERINȚA ANTREPRENORIATUL FEMININ "Femeia la putere - o lume mai buna" - Ediția a V-a
BANCA NAȚIONALĂ FACE EDUCAȚIE FINANCIARĂ MAGISTRAȚILOR (II)
BURSA 20.04.2017

Călin Rechea
 
mărește imaginea
Călin Rechea      Boom-ul creditării din a doua jumătate a deceniului trecut a fost cauzat de o combinație de factori, cei mai importanți fiind, conform opiniei BNR, tendința generală de dereglementare și laissez-faire la nivel mondial, liberalizarea totală a mișcărilor de capital (condiție a aderării la UE), precum și incultura financiară a publicului.
     Prezentarea acestor factori a constituit introducerea unei noi lecții de educație financiară din cadrul seminarului organizat de Institutul Național al Magistraturii (INM), cu participarea unor reprezentanți ai Băncii Naționale a României.
     Având în vedere premisa de "incultură financiară", susținută prin rezultatele unui studiu relativ recent de la Standard & Poor's, care plasează România pe locul 124 într-un clasament global al educației financiare, dintr-un total de 143 de țări analizate. Clasamentul S&P a fost stabilit pe baza răspunsurilor la întrebări despre diversificarea riscului, efectele inflației sau dobânda compusă.
     În aceste condiții, subiectul prezentării "Ce ar trebui să știe un solicitant de credit?" este, chiar și acum, de o importanță majoră.
     Ce ar trebui, deci, să știe un "aspirant" la calitatea de debitor bancar? Prima regulă enunțată de reprezentantul BNR a fost "nu lua niciodată un credit într-o altă valută decât cea în care încasezi veniturile curente".
     Nimic neobișnuit până aici, deoarece recomandarea a apărut de mai multe ori în presă, inclusiv din partea guvernatorului Mugur Isărescu, în anii de euforie ai creditării.
     De aici lucrurile încep să devină interesante. "Nu lua niciodată credit pe o perioadă foarte lungă (mai mult de 10 ani)", deoarece "prin compunerea dobânzii ajungi să plătești de 2, 3 sau de mai multe ori prețul inițial al bunului", spune ce-a de-a două regulă, care este ilustrată cu un exemplu de calcul a dobânzii compuse.
     Tot aici este amintit faptul că statul român s-a împrumutat, la sfârșitul secolului al XIX-lea, pentru 90 de ani, ceea ce a reprezentat "o greșeală imensă în termeni financiari".
     Și mai interesantă este cea de-a treia "poruncă" a debitorului, care spune "nu lua niciodată credit cu dobândă variabilă (indexabilă cu o mărime variabilă gen ROBOR sau LIBOR)".
     Din păcate, oficialii BNR au "uitat" să promoveze și aceste două recomandări în perioada de creștere explozivă a creditării. Nici acum ele nu se regăsesc în discursul public.
     Veți spune că, în condițiile aplicării lor, nimeni nu și-ar mai putea lua o casă prin credit, iar numărul cererilor de creditare s-ar prăbuși.
     Este adevărat, însă tocmai neglijarea iresponsabilă a acestor reguli (n.a. oare când le-a descoperit Banca Națională?) a reprezentat unul dintre factorii determinanți ai bulei creditării din a doua jumătate a deceniului trecut și întârzierea revenirii la principii mai prudente de creditare pune în pericol nu doar solvabilitatea debitorilor, ci și stabilitatea sistemului bancar.
     La fel de adevărat este și faptul că prețurile locuințelor nu ar fi ajuns la un nivel stratosferic fără explozia "supravegheată" de BNR a creditării, nivel complet rupt de cel al veniturilor.
     Este greu de crezut că o astfel de creștere explozivă a creditării, mai ales în sectorul gospodăriilor, ar fi avut loc dacă ar fi existat, măcar de la jumătatea deceniului trecut, o lege a insolvenței personale, care să includă și darea în plată.
     O astfel de lege era imperios necesară, mai ales pe fondul educației financiare deficitare a solicitanților de credit, și ar fi contribuit, pe lângă temperarea sistemului bancar, inclusiv la diminuarea inculturii financiare.
     Dar "incultura financiară se manifestă nu numai la românii relativ săraci (solicitanți de credit), ea se poate vedea și la cei înstăriți, cu depozite bancare semnificative", se mai arată în prezentarea BNR.
     În acest caz, forma sa de manifestare ia forma constituirii depozitelor bancare aflate peste limita de garantare. Datele de la BNR arată că în 2016 erau circa 23.000 de depozite cu o valoare mai mare de 100.000 de euro, care este pragul de garantare.
     Lectorul de la Banca Națională a subliniat că există 36 de bănci în care se pot depune câte 100.000 de euro și a amintit de precedentul din Cipru, când s-a utilizat procedura de bail-in pentru stingerea unor datorii ale băncilor.
     Nu știu dacă participanții la seminar au dorit să știe de ce Banca Națională nu a popularizat mai intens cele trei reguli care trebuie urmate de solicitanții de credit.
     Poate că răspunsuri au existat într-o altă prezentare de la seminarul INM, cu titlul "Ce a făcut BNR pentru preîntâmpinarea crizei, înainte de 2008?".
     După împărțirea politicilor economice, inclusiv monetare, în două categorii, prociclice și anticiclice, reprezentanții BNR au arătat că un studiu intern al BNR, din martie 2013, a încercat să determine caracterul prociclic sau anticiclic al politicii monetare în perioada de boom (2003 - 2008) și recesiune (2008 - 2012).
     Politicile monetare sunt prociclice atunci când accentuează creșterea în perioada de boom sau scăderea în perioada de recesiune și anticiclice atunci când acționează "în sensul diminuării creșterii sau scăderii".
     Au fost urmărite evoluția rezervelor minime obligatorii (RMO), provizionarea, supravegherea IFN-urilor, adecvarea capitalului și măsurile pentru limitarea riscului de credit.
     Concluzia, conform căreia "reglementările inițiate de BNR în perioada de creștere a creditului (2003 - septembrie 2008) au avut un caracter preponderent anticiclic, de temperare a creditării", în timp ce "o serie de reglementări impuse de instituțiile internaționale și preluate de BNR au avut caracter prociclic, în subperioada martie 2007 - septembrie 2008", eliberează, practic, instituția monetară și de supraveghere bancară a statului român de orice răspundere privind bula creditării.
     Dar dacă reglementările inițiale au avut caracter anticiclic, cum a fost posibilă o creșterea de aproape 5 ori a creditului neguvernamental între 2003 și 2007, în condițiile în care PIB-ul nominal, de care depind veniturile nominale din economie, a crescut de circa 2 ori?
     Conform datelor de la BNR și INS, între 2000 și 2016 creditul neguvernamental a crescut de aproape 30 de ori, pe fondul unei creșteri a PIB-ului nominal de 9,4 ori (vezi grafic).
     În prezentare se mai arată că, alături de alte măsuri cu caracter ciclic sau anticiclic referitoare la creditare, au fost aplicate trei majorări ale ratei rezervelor minime obligatorii pentru resursele în valută în perioada august 2004 - iulie 2006, de la 25% la 40%, în timp ce rata rezervelor minime pentru resursele în lei a fost majorată de la 18% la 20%, după o scădere de la 18% până la 16% în perioada august 2005 - iunie 2006.
     BNR consideră că RMO au un puternic caracter anticiclic, respectiv creșterea lor influențează puternic scăderea creditului. Ratele de 40% și 20% au fost aplicate în perioada martie 2006 - iunie 2009 pentru resursele în valută, respectiv iulie 2006 - octombrie 2008 pentru resursele în lei.
     Caracterul "prudențial" al rezervelor minime obligatorii este "demontat" însă în buletinul trimestrial din T1 2014 al Băncii Angliei, în cadrul studiului "Crearea banilor în economia modernă" (n.a. analiza este atașată articolului "Înțelegerea naturii banilor este mai presus de înțelegerea produselor financiare (II)", BURSA, 06.05.2014), unde se descrie detaliat modul în care băncile creează, din nimic, cea mai mare parte a banilor din economie, sub forma depozitelor rezultate în urma acordării creditelor.
     Tot acolo se arată că "teoria multiplicatorului monetar nu reprezintă o descriere corectă a modului în care sunt creați banii", în condițiile în care "rezervele minime de la banca centrală nu reprezintă o restricție impusă creditării".
     Lista măsurilor adoptate de BNR până în 2008 continuă cu ceea ce s-a pus în practică și după 2008. Aici sunt incluse și deciziile altor autorități, cum ar fi lansarea programului "Prima casă", în 2009, sau ordonanța guvernamentală privind protecția debitorilor bancari, prin "asigurarea unei mai bune transparențe a costurilor aferente serviciilor financiare".
     Dar de ce a fost nevoie de o criză majoră, pentru ca alte autorități naționale să adopte măsuri de protecția a consumatorilor de servicii financiare?
     De asemenea, de ce a fost de acord BNR cu programul "Prima casă", când doar avansul extrem de scăzut este suficient pentru a asigura creditelor condiția de subprime?
     Bineînțeles că întrebarea este retorică, mai ales că finanțările din cadrul programului nu îndeplineau, până în 2013, niciuna dintre cele trei reguli enunțate de BNR, iar de la acordarea exclusivă a creditelor în lei nu sunt respectate regulile care spun "nu lua niciodată credit pe mai mult de 10 ani" și "nu lua niciodată credit cu dobândă variabilă".
     Din păcate, în prezentare nu se precizează de ce a mai fost necesară continuarea programului și după încheierea recesiunii în 2012, având în vedere caracterul său pronunțat anticiclic.
     Dacă măsurile subliniate în "Ce a făcut BNR pentru preîntâmpinarea crizei, înainte de 2008?" ar fi avut vreo eficiență, atunci tot efortul făcut pentru a scăpa de povara răspunderii nu ar fi fost necesar. Întrebarea nu poate avea, deci, decât un singur răspuns.
     În DEX, verbul "a preîntâmpina" este definit prin "a lua din timp măsuri de precauție, pentru a înlătura ceva neplăcut, a preveni".
     Conform acestei definiții, BNR nu a făcut nimic pentru a preîntâmpina criza, iar titlul prezentării din fața magistraților a fost, probabil, doar o fină autoironie. 

     Notă: Autorul mulțumește Asociației PARAKLETOS pentru punerea la dispoziție a materialelor prezentate la seminarul organizat de INM.

 
 

 
Opinia cititorului   [ scrieți-vă opinia. ] 
1.  Precizare
    (mesaj trimis de Dan Coe în data de 20.04.2017, ora 07:15)  
 Trebuie facuta diferentierea intre creditele pentru consum si cele pentru investitii. In timp ce creditul pentru consum e de evitat, cel pentru investitii poate fi extrem de util daca e corect administrat.


 
2.  fără titlu
    (mesaj trimis de micutu de la 5 în data de 20.04.2017, ora 07:59)  
 E un amalgam de argumente si ipoteze care aiureste cititorul cu menirea evidenta de a arata ca BNR n-a facut nimic si ca din cauza ei eventual debitorii au pierdut sau au probleme. In primul rand nu se ia in calcul intrarea Romaniei in UE in 2007 ceea ce a schimbat tot graficul (o analiza 2000 - 2016 cum se face in articol e deformata de evenimente, in statistica trebuie sa elimini spikeurile daca vrei sa ai o imagine reala si sa iei in calcul si evenimentele nu numai cifrele). In plus intrarea strainilor in piata a modificat comportamentul pietei. In al doilea rand masurile lui Tariceanu care de asemenea au inflamat cifrele. In al treilea rand nu BNR a declansat criza, n-a prevazut-o pentru ca nimeni n-a prevazut-o, a venit de pe partea ailalta a globului si a venit ca o avalansa. Cei care doar scriu despre crize nu stiu ce inseamna sa te prinda o criza in piata. Nu stiu cum suna telefoanele cat de repede se schimba tot si cum ce e valabil la ora 12 nu mai e valabil la ora 16. E ca la incendiu, salvezi ce poti sa salvezi. Dovada ca BNR a facut ce a putut cat ii permitea legea (si cat s-a priceput) e si ca nici o banca n-a avut probleme si ca sistemul financiar a stat pe picioare. Bancile inseamna atat deponenti cat si firme si debitori si oameni pana la urma. Chestia cu preintampinatul nu e valabila pentru ca a fost o criza financiara foarte mare, nu un sughit, n-a vazut-o nimeni (decat cativa de afara care au si facut bani dar de care radeau toti inainte) si BNR n-avea competente privind masurile luate de MF si premierul de atunci. Sa nu uitam nici presa economica si analistii lui Soviani de la tmctv care dadeau in BNR pentru orice masura lua sau mesaj si care spuneau 24/7 ca comunistii aia de acolo nu lasa piata libera si habar n-au ce fac acolo. Deci un mediu ostil in care mesajele BNR erau acoperite de analisti. Problema la noi e ca istoria desi e una singura, difera in functie de cine o scrie ca fiecare vede ce vrea si intelege cat poate.


 
  2.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 08:40)
 
 Baiete, tu iti compui propria istorie, fara vreo documentare si pretinzi sa-l contrazici pe Calin Rechea?!
 Pai Rechea este unul dintre aceia putini care a prevazut criza financiara mondiala si a avertizat asupra ei in Bursa, incepand din anul 2006, atragandu-si batjocura expertilor din BNR si Ministerul Finantelor.
 Ce faci tu acum, este o clampaneala echivalenta cu a lor, atunci.
 Vai de capul vostru de busteni.


 
  2.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 09:02)
 
 Gogomăniile lui Isărescu, de continuare a creșterii cu 5-6% pe an au fost emise la câteva săptămâni după falimentul Lehman.
 Cei care au prevăzut criza nu aveau de ce să fie în piață. :D
 Istoria e una singură, Isărescu a spus toate prostiile din lume, România s-a umplut de neperformante, leul s-a depreciat ireversibil, băncile au fost la un pas să facă poc, iar PIB-ul pe 2009 a fost -7,1%.
 Rescrie tu istoria!


 
  2.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2.2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 12:49)
 
 2.1, 2.2 sunteti prosti de bubuiti. Ptobabil aveti si credite in monede toxice, incununarea prostiei care va caracterizeaza.
 Cat priveste alegatia "Rechea a prevazut criza..." e de necomentat. Singurul lucru relevant e ca o enormitate atat de gigantica e scoasa din creierul prajit a unui prost. Ceea ce e relativ linistitor. Auzi la el, rechea a prevazut criza! Ej nebun?


 
  2.4.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2.3 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 13:31)
 
 
 ÎNTREBAREA DE 370 DE TRILIOANE DE DOLARI: SEMNE BUNE ANUL ARE?
 Frenezia speculativă
  BURSA 03.01.2007
 Călin Rechea
 
 Călin Rechea * "Viitorul nu mai este cum era odată"
  (Yogi Berra)
  Globalizare. Termenul este peste tot. Orice analiză a pieței nu se mai poate face decât în acest context. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România va fi expusă pe o scară mult mai largă acestui fenomen.
  De unde 370 de trilioane de dolari? Aceasta este valoarea noțională a tuturor contractelor de instrumente derivate OTC în prima jumătate a anului 2006 (cu 24% mai mult decât în cele 6 luni precedente). Derivatele pentru acoperirea riscului de credit (CDS) au "explodat" cu un ritm de 46%. Indicele Dow Jones a trecut de 12.500, piețele sunt în sărbătoare, șampania curge și bonusurile de sfârșit de an nu mai pot fi numărate. Care este motivul sărbătorii? În termeni reali, ajustați pentru deprecierea dolarului și inflație, indicele trebuie să mai crească cu circa 30% pentru a atinge vârful din 2000.
  Toate aceste sunt semnalmentele unei "exuberanțe iraționale" de care vorbea Alan Greenspan încă din 1996. Doar vorbea. Nu a luat nicio măsură pentru stoparea unui fenomen alimentat cu bani ieftini. A venit anul 2000 și bursele au căzut când investitorii au realizat că substanța boom-ului lipsește.
  Există o mare diferență între condițiile din 2000 și cele de astăzi. Explozia bulei speculative din 2000 a șters 7 trilioane de dolari din capitalizarea bursieră. Economia reală nu a avut mult de suferit deoarece câștigurile "de pe hârtie" s-au evaporat la fel cum au apărut. De ce sunt diferențe semnificative față de situația actuală? Dezechilibrele economice s-au accentuat, atât la nivelul SUA cât și la nivelul economiei mondiale, datorită valului de lichiditate aruncat pe piață de băncile naționale. După cum se știe, aceste instituții sunt foar­te sensibile la "suferințele" speculatorilor și "investitorilor" și nu vor să îi vadă plângând.
  Speculațiile imobiliare au luat locul celor din sectorul tehnologiilor de vârf. Creșterea accelerată a prețurilor de pe piețele imobiliare nu este caracteristică doar economiei americane. Din Suedia în Australia și din Marea Britanie până în Argentina asistăm încă la creșteri semnificative ale prețurilor. Ce se întâmplă când se oprește muzica? Rămân doar datoriile, amplificate de credite cu amortizare negativă, și bănci cu bilanțuri ciuruite. Poate valul de lichiditate să le acopere? Aceasta este o altă întrebare de 370 trilioane de dolari.
  După cum observați, diferențele dintre anul 2000 și prezent sunt semnificative. Dar avem și asemănări "fericite". Fuziunile și achizițiile de zeci de miliarde "înfloresc" exponențial. Se repetă oare istoria?
  Financial Times anunță că doar în 18 decembrie 2006 au fost finalizate fuziuni sau achiziții în valoare de 90 miliarde de dolari, achiziții determinate în mare parte de creditul ieftin. Anul 2006 bate astfel recordul stabilit în anii "90, cu un volum al aces­tor tranzacții care se ridică la 3,9 trilioane de dolari. Nu vi se pare că termenul "trilioane" apare cam des? Să fie inflația de vină?
  Dar ce face Europa și mai ales zona euro? În presa britanică apar tot mai des în ultima perioadă semnale care indică o degradare treptată a uniunii monetare. Moneda unică este tot mai des atacată și este învinuită pentru șomajul și inflația ridicată din zona euro. Creșterea economică a Franței este aproape de zero iar ratingul Italiei a ajuns la nivelul Botswanei. Divergența dintre ratele de creștere economică ale statelor din zona euro se adâncește și pune în pericol viabilitatea uniunii monetare.
  Ce face America? Ben (Bernanke) și Hank (Paulson) s-au întors de la Beijing cu mâna goală, fără nicio concesie din partea guvernului chinez. Deocamdată dolarul, fiind o monedă cu susținere doar politică și militară, face echilibristică fără coardă de siguranță.
  După ce în vara trecută au apărut primele "îndemnuri" din partea ministrului de finanțe australian, adresate partenerilor comerciali din Asia de Sud-Est, de a-și diversifica în mod "ordonat" rezervele valutare, acum și o serie de state arabe din zona Golfului anunță în mod des­chis "vânzarea în mod limitat" a dolarului pentru diversificarea rezervelor. Dincolo de eufemisme se ascunde dorința de a scăpa cât mai repede de povara unei monede a cărei putere de cumpărare scade vertiginos.
  Volatilitatea foarte scăzută de pe piețele majore i-au determinat pe investitori și speculatori să se relaxeze și să uite de riscuri. Semnalele de avertizare sunt însă acolo, chiar dacă multe dintre ele sunt încă ascunse.
  Pe piața americană s-a remarcat în ultimele luni o tendință care nu prevede vremuri prea bune pentru Bursa de la New York: raportul dintre vânzările și cumpărările de acțiuni în propriile companii ale managerilor a ajuns la 55:1. Se vede că cei care cunosc cel mai bine activitatea și perspectivele unei companii nu prea au încredere în viitorul acestora. Din nou vor rămâne cu plasa goală în mână cei care cumpără acum, la vârful pieței.
  Pentru România, anul nou începe plin de speranțe și incertitudini. Experiența celorlalte state Est-Europene ne fac să credem că atât eu­ro- scepticismul cât și euro-optimismul vor fi înlocuite destul de repede cu o dezamăgire amară.
  Presa a reflectat în ultima lună așteptările optimiste ale pieței, care vede un 2007 marcat de aceleași evoluții de anul trecut. Norișorii care încep să apară la orizont nu constituie o sursă de îngrijorare. Profitabilitatea sectorului bancar este în scădere în condițiile unei creșteri rapide a volumului creditelor. Agenția de rating Fitch a sub­liniat că riscul valutar și calitatea activelor reprezintă pericole potențiale cu care se poate confrunta sistemul bancar.
  După doi ani remarcabili (2004 și 2005), ritmul de creștere al câștigurilor la bursele românești s-a redus dramatic și a crescut semnificativ volumul tranzacțiilor pe instrumente derivate la Bursa din Sibiu. Speranțele pentru 2007 nu iau în considerare riscurile semnificative cu care se confruntă economia Româ­niei. Piața imobiliară afișează prețuri cu mult peste puterea de cumpărare a "clasei medii", care este "sublimă", dar lipsește cu desăvârșire.
  Conform datelor oficiale, România a avut parte de șapte ani prosperi (mai are vreo semnificație, oare, parabola biblică a celor șapte ani prosperi urmați de șapte ani săraci?). Să fie noroc? Conjunctură favorabilă? Foarte probabil! Învățăm din istorie, fie că este a noastră sau a altora? Nu!
  Și atunci suntem condamnați să o repetăm!


 
  2.5.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2.3 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 13:36)
 
 Bancher penibil!


 
  2.6.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2.5 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 13:47)
 
 Speculant penal si calomniator. Scrie pe voi: parnaieeeeee!!!


 
  2.7.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 2.4 )
    (mesaj trimis de gelu , in data de 20.04.2017, ora 14:05)
 
 O insiruire de intrebari si niste pareri ale unora de afara inseamna ca a prevazut criza? Uitati-va in presa de afara saituri de specialitate bloguri ce vreti cate pareri de crahuri au fost din 2010 pana in prezent. Vedeti cate s-au adeverit. Cand 10 ani zici ca vine criza si dupa 10 ani chiar vine e bine sa te lauzi ca ai avut dreptate cred. Vedeti si Sima care-i tot da cu crahu mereu si se lauda si el ca a vazut ceea ce nimeni n-a vazut, dar ce sa vezi a facut praf banii unora in loc sa castige. Magic.
 " Conform datelor oficiale, România a avut parte de șapte ani prosperi (mai are vreo semnificație, oare, parabola biblică a celor șapte ani prosperi urmați de șapte ani săraci?)" Unde sunt cei 7 ani saraci? Ca nu-mi iese la calcul. Sigur e parabola, e parere, e alegorie, e metafora, e figura de stil...


 
3.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 20.04.2017, ora 09:05)  
  OFFFF,,,, vai si amar de BNR,se scufunda corabia,numai in Romania BNR a facut siminar cu judecatorii ca sa dea castig in instanta Bancilor straine,,,,Isarescu doreste sa fim in continuare sclavii bancilor,cum doreste si dl. de la consiliu fiscal....Inca nu a aflat nimeni ce afaceri se fac la BNR si la CONSILIUL FISCAL....dar cu siguranta dansii nu mai apuca craciunul in aceste functii."'PROPUNEREA ESTE CA CEI CARE SE JUDECA CU BANCILE STRAINE SA REFUZE JUDECATORII CARE AU PARTICIPAT LA SIMINARUL BNR DE INSTRUIRE A JUDECATORILOR SA DEA CASTIG BANCILOR''''


 
  3.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 3 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 19:30)
 
 Daca a facut asa ceva e strigator la cer Mohicanul de la BNR chiar e bine sustinut de cineva


 
4.  Mi-a placut tare mult partea aia...
    (mesaj trimis de Prostu satului în data de 20.04.2017, ora 09:12)  
 ... cu BNR care analiza in 2013 politica monetara a BNR din cei cinci ani anteriori si conchidea - surprinzator, probabil, nimeni nu s-ar fi asteptat la un asemenea rezultat - ca zisa politica a fost fara cusur.
 Iata cum eterna intrebare "quis custodiet ipsos custodes" isi gaseste, in sfarsit, raspuns.


 
5.  microcredite de la Erste Group
    (mesaj trimis de The Brute în data de 20.04.2017, ora 10:55)  
 domnul Treichl explica succesul in Handelsblatt. Nu ezitati sa ma contactati. Direct, fara intermediar, finutz si cu discretie. ATI fost dat afara de la Oltchim,va oferim un micro sa va luati o vaca, poate chiar si un bou, in cazul in care nu sunteti invatati cu brutalitatea...


 
  5.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 5 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 20:25)
 
 Haha
 Sau o capra si un iedut :)


 
6.  mda
    (mesaj trimis de cosming în data de 20.04.2017, ora 15:48)  
 Oare de ce BNR nu publica orientativ niste dobânzi pentru creditele în lei pentru credite de nevoi personale și pentru cele ipotecare/investiții imobiliare ?!


 
  6.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 6 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 15:54)
 
 Oare de ce bnr ar trebui sa publice ceva dupa care ai tu chef sa te orientezi? Nu ai destule banci hoate si camataresti dupa care sa te orientezi?BNR e AUTORITATE DE REGLEMRNTARE, are grija de depozitele mele si de piata bancara sa nu o prabusiti voi, speculantii financiari imobiliari. Nu e PROTECTIA SPECILANTILOR CU APARTAMRNTE DE 3 CAMERE care urmeaza sa se sinucida. Oare de ce zamfart nu publica orientativ dobanzi pentru creditele fratelui unui senator redistribuit cu voturi pe care nu le-a obtinut???


 
  6.2.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 6.1 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 20:27)
 
 Cat de slabanog esti sa iti pastrezi bani in banci?


 
  6.3.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 6.2 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 20.04.2017, ora 20:42)
 
 Huh, da tu ti-i pastrezi la ciorap? Ca pari extrem de sigur pe tine.


 
7.  fără titlu
    (mesaj trimis de anonim în data de 20.04.2017, ora 17:04)  
 
  .....incultura financiară a publicului.
  Mai pardon..... nu incultura publicului ci prostia diriguitorilor.


 
8.  moartea pietei libere
    (mesaj trimis de DeLaNo în data de 20.04.2017, ora 17:54)  
 BNR ul nu face nota discordanta fata de Bancile centrale care au distrus economia de piata bazata pe pietele libere. FED ul din SUA este probabil principalul vinovat al crizei financiare din 2007 prin stabilirea unor rate de dobanda artificiale , mult prea mici fata o dobanda care ar rezuta in mod natural dintr-o piata libera. Interventia guvernelor, bailout-urile, nivelurile artificial de mici ale dobanzilor sunt principalii factori care au imbolnavit economiile si au dus la distorsiunile pe care le vedem azi pe pietele financiare , si nu deregularizarea, cum incorect se presupune. Un mecanism al pietelor libere, in care guvernele au interventii minime, duce la echilibru, elimina , prin procedura falimentului, orice entitate care prin utilizarea ineficienta a factorilor de productie, ajunge la faliment.
 In mod natural, logic si sanatos, un nivel mic al ratei dobanzii, care este de fapt un cost al banilor, ar trebui sa rezulte dintr-un nivel crescut al economiilor si nu ar trebui oferit artificial de catre Bancile centrale, pentru a stimula economiile capusate de firmele falimentare de care vorbeam, asa zise “too big to fail”.
 In Romania, rezultatul banilor ieftini il putem vedea in umflarea artificiala a pretului activelor imobiliare, preturi care a ajuns in unele orase (ex: Cluj-Napoca) la preturi ridicol de mari, unele fiind “peste” apartamente din capitale europene (ex: Bucuresti sau chiar Budapesta, unde venitul mediu este cu cel putin 40 % mai mare decat cel din Cluj).
 Ma intreb ce se va intampla cu PIB ul Romaniei , bazat in proportie foarte mare pe consum, cand ROBOR ul, indicele pe baza caruia se calculeaza majoritatea dobanzilor la creditele de consum si ipotecare, va atinge iar nivelul celui din 2013? Ar insemna o crestere de aproape 4% a dobanzii! Sa luam exemplul unui credit ipotecar cu un sold de 250.000 ron (55.000 euro). In Cluj-Napoca, de exemplu, apartamentele cu 2 camere se vand, in functie de zona, cu preturi care depasesc 70.000 euro. Deci la un sold de 250.000 ron, o crestere de dobanda de 4% ar insemna o crestere de 10.000 ron/an, adica 833 lei/luna. Acesti 833 lei/luna (venitul mediu net este undeva pe la 2400 lei) s-ar duce asadar nu pentru diverse cheltuieli pe care eram obisnuiti sa le facem lunar, ci pe rata! Asadar revin la PIB, bazat in special pe consum…va lua o lovitura serioasa. In plus, nu stiu cate personae ar putea suporta cu brio o asemenea crestere a dobanzii, avand in vedere la la noi normele bancare au fost extrem de permisive cand vine vorba de gradul de indatorare (stiati cat este considerat cosul lunar per persoana pe luna, in calcularea venitului din gradului de indatorare? Acest cos este suma de bani pe care bancile sunt obligate sa nu o ia in calcului venitului aplicantului cand se stabileste gradul de indatortare al debitorului- ei bine se considera ca o persoana poate trai cu 300 lei/luna- asta inseamna sa subziste. Tot ce depaseste 300 lei se poate lua in considerare cand se calculeaza indatorarea debitorilor. 300 lei luna!! Un nivel ireal, menit sa usureze creditarea iresponsabila)
 Este trist ca in tinerii nu mai pun baza pe economisire, ca in general nu se mai pune baza pe economisire, care inseaman acumulare de capital, asta presupunand a consuma mai putin decat se castiga. Pare revoltator, nu? Sa consumam mai putin decat castigam, pentru a economisi! Era o vreme, nu de mult, cand a economisi era un lucru normal. Acela a fost punctul de la care, probabil, mecanismele pietei libere au fost uitate.


 
  8.1.   fără titlu  (răspuns la opinia nr. 8 )
    (mesaj trimis de anonim , in data de 23.04.2017, ora 09:00)
 
 DeLaNo bravo.Un comentariu pertinent ce denota cunoastrea mecanismelor financiare.Din pacate multi comenteaza fara a avea vreo idee clara ,sport national dealtfel.


 
9.  In 2007 bancile au clacat total !
    (mesaj trimis de anonim în data de 20.04.2017, ora 20:16)  
 Atunci de ce invata ei ceva?
 E tare ca bancheri dau credite cui vor ei cu toate garantiile crestinatati.
 Discovery sau N Geografic a dat un repoortaj despre bani, e f buna.
 Statul are nevoie de bani sa dea bancilor piloase.


 
Actualitate - vezi toate știrile mai jos.
Internaţional, 10:23
     Principalii indici bursieri de pe Wall Street, New York, au închis ședința de tranzacționare de ieri în depreciere.  detalii
Ediții precedente
Newsletter Facebook Twitter YouTube LinkedIn RSS
Jurnal Bursier
28.04.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au scăzut ieri, pentru prima oară în ultimele șapte zile, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să păstreze nemodificată dobânda cheie.  detalii
28.04.2017
BVB
     * Gabriel Rotaru, "Intercapital Invest": "Apropierea IPO-ului DIGI a găsit piața locală în corecție"
     * Titlurile "Fondul Proprietatea", cele mai lichide
       Toți indicii Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de ieri în apreciere, în contextul în care a fost înregistrat un volum de 33,6 milioane de lei (7,42 milioane...  detalii
28.04.2017
SIBEX
      La Sibex, finalul de aprilie este unul modest, participanții depărtându-se din nou de piață, după ce săptămâna anterioară dăduseră impresia că sunt mai implicați în speculații, pe fondul unui...  detalii
27.04.2017
SIBEX
      După jumătate din programul de tranzacționare, ședința de la mijlocul săptămânii se anunța una foarte slabă.  detalii
27.04.2017
BVB
     * Titlurile "Banca Transilvania", cele mai lichide
       Șașe dintre indicii Bursei de Valori București (BVB) au încheiat ședința de tranzacționare de ieri în depreciere, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacționare de 39 milioane...  detalii
27.04.2017
BURSELE DIN LUME
     Bursele din Europa au fluctuat ieri, în condițiile în care unele companii au raportat rezultate financiare pozitive, iar altele - dezamăgitoare.  detalii
Cotații Internaționale

Curs Valutar

Curs valabil din data de 27 aprilie 2017
1 Dolar australian...
1 Leva bulgărească...
1 Dolar canadian....
1 Franc elvețian...
1 Coroană cehă...
1 Coroană daneză...
1 Liră egipteană...
1 Euro...
1 Liră sterlină...
100 Forinți maghiari...
100 Yeni japonezi...
1 Leu moldovenesc...
1 Coroană norvegiană...
1 Zlot polonez...
1 Rublă rusească...
1 Coroană suedeză...
1 Liră turcească...
1 Dolar S.U.A...
1 Rand sud-african...
1 Real brazilian...
1 Renminbi chinezesc...
1 Rupie indiană...
100 Woni sud-coreeni...
1 Peso mexican...
1 Dolar neo-zeelandez...
1 Dinar sărbesc...
1 Hryvna ucraineană...
1 Dirham emirate arabe...
1 Kuna croată...
1 Gram aur...
1 DST...
AUD
BGN
CAD
CHF
CZK
DKK
EGP
EUR
GBP
HUF
JPY
MDL
NOK
PLN
RUB
SEK
TRL
USD
ZAR
BRL
CNY
INR
KRW
MXN
NZD
RSD
UAH
AED
HRK
XAU
XDR
3,1061
2,3156
3,0613
4,1831
0,1680
0,6088
0,2296
4,5289
5,3615
1,4483
3,7358
0,2155
0,4853
1,0708
0,0732
0,4704
1,1651
4,1565
0,3133
1,3102
0,6029
0,0648
0,3664
0,2188
2,8628
0,0367
0,1564
1,1316
0,6052
168,9724
5,6913
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
..Lei
click aici pentru cursurile pieței valutare - istoric
English Section
28.04.2017
ILAN LAUFER, MMACA:
     * The Start Up Nation program is set to be approved in the Parliament
       Taxes that can't be paid online will not be paid at all, Ilan Laufer, state secretary in the Ministry for the Business Environment, Trade and Entrepreneurship (MMACA), who mentioned that by...  details
26.04.2017
     EU politicians and the international markets have received with enthusiasm the result of the first round of the presidential elections in France.  details
25.04.2017
WHILE THE GOVERNMENT IS POSTPONING THE INCREASE OF THE SHARE CAPITAL WITH THE VALUE OF THE PLOTS OF LAND
     * The lawsuit concerns the payment of environmental obligations of 34 million Euros
     * Through the privatization contract, the Romanian state has committed to pay the decommissioning and environmental costs
     * The total amount of the OMV receivables against the government - 542 million Euros
     * Market sources are saying that both the works as well as their amount have been set by an interministry commission and that the Romanian government hasn't paid any part of that amount to Petrom
     * Sources: The company has received approximately 25-30 million Euros out of European funds, for the decommissioning and environmental costs
       OMV, the majority shareholder in "Petrom", has initiated an arbitrage proceeding against the Romanian government, on March 7, in the International Court in Paris, for the payment of...  details
21.04.2017
FLORIN GEORGESCU, FIRST DEPUTY GOVERNOR OF THE NBR:
     * Florin Georgescu: "Between 2009-2012, the sale price of non-performing loans has fluctuated between 2% and 7%, and in 2013-2016 - between 7% and 16%"
     * Last year, the tax administration initiated audits among banks, identifying irregularities that have serious consequences, according to Ionuț Mișa, former executive within the ANAF
       The quick expansion of lending and the effects of the crisis have led to the accumulation of a high volume of non-performing loans, (NPL), "substantially resolved in the last two years",...  details
20.04.2017
THE NATIONAL BANK OF ROMANIA IS PROVIDING FINANCIAL EDUCATION TO MAGISTRATES (II)
     The lending boom in the second half of the last decade was caused by a combination of factors, with the most important being, according to the opinion of the NBR, the overall trend towards...  details
19.04.2017
THE NATIONAL BANK OF ROMANIA PROVIDES FINANCIAL EDUCATION TO MAGISTRATES (I)
     The National Institute of Magistrates organized on April 10th, 2017, in its continuous training program, a new seminar with the participation of representatives of the National Bank of Romania.  details
13.04.2017
IN THE ABSENCE OF ANY ACHIEVEMENT, DECISIONS MADE LIGHTLY
     * BSE shareholders have approved the new commission plan, which will increase costs, especially for retail brokers
     * Claudia Ionescu, elected on the board of the BSE
     * The merger with Sibex has been approved by the General Shareholder Meeting
       The current management of the Bucharest Stock Exchange and its employees will be awarded shares that are bought back as part of a buyback program, as the shareholders of the BSE have decided...  details
12.04.2017
THE FIRST TRANSPARENCY EXAM, FAILED
     * DIGI Communications: "No individual may rely, for any purpose, on the information included in this press release, or on the accuracy, impartiality or exhaustiveness thereof"
     * The company isn't responding on whether it has submitted a request for the approval of the prospectus and what an "adjusted" EBITDA means, as the company has announced a margin of 31.2% for that indicator
       Dutch company "Digi Communications N.V.", the majority shareholder of "RCS&RDS" SA which holds 95.79% of the shares, yesterday announced that it intends to get listed on the...  details
11.04.2017
ALREADY FIVE YEARS OF DELAY
     * PNL senator intends to call the Secretary General in the Budget and Finances Commission for explanations
     * Mihai Busuioc, the current secretary general of the Government, is being nominated for a seat on the Supervisory Board of Petrom, on behalf of the government
     * PM Grindeanu has met with OMV Petrom officials twice in the last two months
       It's been already five years since Victor Ponta and the PSD government should have raised the state's stake in the biggest Romanian company, OMV Petrom, Florin Cîțu, the vice-president of...  details
07.04.2017
     "Ferrovial" SA, the Spanish company that is the biggest shareholder in London airport Heathrow, has decided to halt future investments in the airport, due to the uncertainties tied to the...  details
07.04.2017
     * "Sadalbari" creditors include - Banca Transilvania, International Investment Bank, as well as Stareal Limited, the offshore in favor of which the company has pledged its majority stake in "Romcab"
       "Sadalbari" SRL, which owns 69% of "Romcab" (MCAB) has entered insolvency upon request, on March 31st, according to the ruling of the Court of Mureș.  details
06.04.2017
IN A LETTER SENT TO THE INM AND THE CSM, CONSUMER ASSOCIATIONS WANT TO BE PRESENT IN THE DEBATES
     * Dan Suciu, NBR: "Every decision being made about these seminars belongs to the INM and the CSM"
       Four consumer associations - Parakletos, the Association of Romanian Financial Services Users (AURSF), the Association for the Counseling of Romanian Bank Customers and Insurance Policy Holders...  details
05.04.2017
     * Radu Hanga and Ana Bobircă, new members on the Board of SIF5 * Record quorum - 56.95%
       Tudor Ciurezu, together with four other candidates for the Board of Directors of SIF5 Oltenia, have won new four-year terms each, following the elections held in yesterday's General Shareholder...
  details
05.04.2017
THE CURRENT MANAGEMENT HAS RECEIVED A NEW TERM, IN JUST ONE VOTING ROUND
     * 93.86% votes in favor of Ceocea
       The elections for a new board of SIF Moldova yesterday went without unspectacularly, as the five board members of SIF2 who were in the running - Costel Ceocea, Horia Ciorcilă, Claudiu Doroș,...  details
04.04.2017
THE FIRST COMPLETED AUDIT, AFTER THE TAX INSPECTIONS IN THE BANKING SYSTEM
     * Inspections by the tax administration are ongoing in other Romanian banks as well
       The National Tax Administration (ANAF) has found, following the specialized inspections conducted in the banking system, that one of the banks that operates on the Romanian market owes the state...  details
.