Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 05.04.2018
A cedat Banca Națională în fața presiunilor politice?
click aici
     Programul de guvernare al actualei coaliții majoritare din Parlament nu este singurul vinovat pentru traiectoria ascendentă a dobânzilor și inflației din ultimele luni. Acesta este doar catalizatorul de accelerare a unei traiectorii economice nesustenabile.

     Pe această traiectorie s-a intrat odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, iar creșterea explozivă a fost stopată de criza financiară globală.

     Autoritățile nu au învățat nimic din această criză și au "împins", din nou, structura fragilă a economiei noastre către creștere prin creditare.

     Companiile au învățat lecția și redus cererea pentru creditul bancar, după cum arată datele de la BNR, conform cărora soldul creditului acordat companiilor nefinanciare era, în februarie 2018, cu aproape 15% sub nivelul maxim înregistrat în septembrie 2012.

     Au crescut, în schimb, două componente extrem de sensibile față de creșterea dobânzilor: creditul guvernamental și creditul acordat gospodăriilor populației. Dinamica ultimei componente a fost determinată exclusiv de creditul pentru locuințe în lei acordat în cadrul programului Prima Casă.

     În ceea ce privește creditul guvernamental, soldul acestuia a crescut de aproape 4,5 ori din 2007 până la sfârșitul anului trecut, în condițiile în care PIB-ul nominal a crescut doar de două ori (vezi graficul).

     Este evident că o astfel de divergență nu este sustenabilă, fiind "alimentată" de reducerea dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75% și menținerea ei la acest nivel pentru aproape 3 ani.

     Înainte de ultima ședință de politică monetară, analiștii de la ING au scris că "BNR se preface că luptă cu inflația, dar în același timp extinde condițiile care susțin creditarea", iar "această inconsistență în politici are costuri de credibilitate".

     Din păcate, BNR se preface că luptă cu inflația nu doar acum, ci de mai mult timp, și se pare că a "uitat" nu doar ce scrie în Statutul său, conform căruia "obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor", dar și cum și când ar trebui să aplice măsurile necesare în cadrul strategiei de țintire a inflației.

     Un cotidian financiar consideră că BNR a arătat prudență prin menținerea dobânzii de politică monetară la 2,25%.

     Nici pe departe. Prudență ar fi arătat Banca Națională dacă ar fi început să majoreze dobânda de politică monetară cu pași mici încă din primul trimes­tru al anului trecut, odată lansarea unui proces de "ghidare în avans" a așteptărilor de pe piață, prin care să arate că dobânzile nu se pot fi menținute la minime istorice pe termen nedefinit și este nevoie de "normalizarea" acestora.

     Această fereastră de oportunitate s-a închis, iar acum instituția monetară a statului român speră că poate vor veni niște "șocuri" benefice din exterior, care să conducă la temperarea presiunilor inflaționiste și la noi.

     Din nefericire, datele recente privind prețurile din zona euro și Uniunea Europeană arată revenirea presiunilor inflaționiste, iar incertitudinea este maximă în ceea ce privește efectul finalizării programului de tipărire al BCE asupra costurilor de finanțare. De asemenea, așteptările de pe piețe se formează tot mai mult în jurul unei majorări a dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene la mijlocul anului viitor.

     Oare cum arată scenariile BNR în condițiile acestor ipoteze și care este perspectiva economiei noastre de a rezista în fața unor astfel de șocuri, mai ales când se pare că depinde foarte mult de noua bulă de pe piața imobiliară rezidențială?

     După cum arată "salvele de avertizare" între China și Statele Unite, în "peisaj" va intra, probabil, și un război comercial global, iar pentru economia noastră există o mare probabilitate de a deveni "victimă colaterală", pe fondul perturbării masive a fluxurilor de capital.

     Convergența acestor factori externi și interni va avea ca efect creșterea dobânzilor, cu sau fără intervenția BNR.

     Poate că Mugur Isărescu, alături de ceilalți membri ai Consiliului de Adminstrație, a cedat în fața amenințărilor venite din partea "purtătorului de cuvânt" al coaliției aflate la guvernare, în condițiile în care "cineva" ar fi explicat membrilor guvernului că inflația mai mare este bună pentru ei. Nu este bună, desigur, pentru cei care așteaptă o viață mai bună ca urmare a majorării forțate a salariilor din sectorul bugetar.

     Din păcate pentru autorități, economia are legile ei, iar bunăstarea nu poate fi creată prin tipărire sau prin decrete ale unor analfabeți economici aflați vremelnic la guvernare. Crearea sărăciei stă, însă, în puterea lor.

     Dar poate că guvernatorul BNR speră, pur și simplu, că presiunile inflaționiste se vor atenua singure, după o "revelație" avută în Săptămâna Mare, și crede că patimile poporului din anii următori sunt necesare pentru mântuirea noastră. 
Călin Rechea
 

 

.