Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 29.06.2018
Academia Română are opt membri noi
click aici
     Academia Română a ales,prin vot secret, în Adunare Generală, secretarul general al instituției - academicianul Ioan Dumitrache - și opt noi membri.

     Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române, în cadrul secției de Știința și tehnologia informației, a fost ales secretar general al Academiei Române cu 65 de voturi, în timp ce contracandidatul său, academicianul Doru C. Pamfil, a obținut 38 din totalul voturilor exprimate. Secretarul general este cel de-al șaselea membru al Biroului Prezidiului Academiei Române, organism care asigură, conform Legii Academiei Române, conducerea operativă a instituției.

     În aceeași Adunare Generală de joi au fost aleși opt noi membri ai Academiei Române: patru membri corespondenți ! Constantin Petolescu în cadrul secției de Științe Istorice și Arheologie, Eugen Victor Cristian Rusu (secția de Științe Tehnice), Ilie Bădescu (secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie), Radu-Emil Precup (secția de Știința și Tehnologia Informației), doi membri de onoare din țară ! Niculae I. Ionescu (secția de Științe Chimice), Marcian David Bleahu (secția de Științe Geonomice) - și doi membri de onoare din străinătate, respectiv Michael Röckner, Germania (secția de Științe Matematice) și Barabasi Albert-Laszlo, SUA (secția de Științe Fizice).

     Prin lege și statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari și corespondenți și 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din țară, care activează în cadrul a 14 secții științifice: filologie și literatură; istorie și arheologie; matematică; fizică; chimie; biologie; geologie; științe tehnice; științe agronomice și silvice; medicină; științe economice, juridice și sociologie; filosofie, teologie, psihologie și pedagogie; arte, arhitectură și audiovizual; știința și tehnologia informației.

     Ioan Dumitrache, născut în 1940, este doctor inginer în specialitatea automatică. În 1982, a devenit profesor la catedra de Automatică din cadrul Universității "Politehnica" din București. A fost șef al catedrei de Automatică și ingineria sistemelor, prodecan (1976-1984) și decan (1984-1990) al Facultății de Automatică și Calculatoare. Din 1984, este membru al Senatului Universității "Politehnica" din București, iar între 2000-2004 a deținut funcția de rector. A fost vicepreședinte (1994-1998) și președinte (1998-2011) al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior. În perioada 2000-2011, a fost vicepreședinte al Colegiului consultativ pentru cercetare-dezvoltare, iar între 2000 și 2008 vicepreședinte al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.Este Doctor honoris causa al Universității "Politehnica" din Timișoara (2000), al Universității din Craiova, al Universității din Pitești (2001), al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (2004) și al Universității din Arad (2005). A fost distins cu Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofițer (2007). 
O.D.
 

 

.