ADERAREA LA SCHENGEN ŞI LA ZONA EURO / VICTOR BOŞTINARU, VICEPREŞEDINTE GRUPUL ALIANŢEI PROGRESISTE A SOCIALIŞTILOR ŞI DEMOCRAŢILOR DIN PARLAMENTUL EUROPEAN"BNR se uită prea mult la propriile interese şi poziţie când vorbim de aderarea la euro"

Ziarul BURSA #Politică /

"BNR se uită prea mult la propriile interese şi poziţie când vorbim de aderarea la euro"

"România operează ca un membru de facto Schengen" 

"Beneficiile adevărate, ca stat membru al UE, vin abia în clipa când eşti în Schengen şi în Zona Euro"

Reporter: Cum apreciaţi discursul preşedintelui Jean Claude Juncker referitor la viitorul Uniunii Europene?

Victor Boştinaru: Discursul - spun fără rezerve - este unul cu adevărat excepţional şi nu doar pentru că a avut referiri de-a dreptul remarcabile la adresa României.

Este excepţional pentru că a trasat o viziune a viitorului UE, esenţială pentru supravieţuirea proiectului comunitar. Domnia sa a eliminat ipoteza unei Europe bazate pe diviziuni şi pe duble standarde, a insistat pe ideea solidarităţii şi a egalităţii de tratament între toţi membrii blocului comunitar, plus a avut o componentă socială extrem de importantă şi cred că asta este singura şansă pentru ca proiectul european să avanseze şi să se consolideze.

Apoi, ca deputat român, mi s-a părut cel mai bun discurs pe care un mare lider european sau mondial l-a avut cu referire la ţara mea şi la viitorul acesteia, în interiorul unei structuri de tipul Uniunii Europene, pornind de la menţiunea faptului că România are capacităţile şi posibilităţile să joace un rol important, iar pe de altă parte că România trebuie să beneficieze de acelaşi tratament, inclusiv în cazul Schengen - şi nu a făcut-o până acum - UE nu a oferit acest tratament egal. Nu în ultimul rând, România, prin natura locaţiei sale şi prin destinul care ne face să avem Preşedinţia rotativă a Consiliului începând cu ianuarie 2019, este chemată să coordoneze negocierile UE care vor fi cu adevărat esenţiale, atât pentru încheierea negocierilor de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar mai ales pentru a definitiva ce cale vom urma, dacă va fi să urmăm o cale împreună după ianuarie 2019.

Tonul lui Jean Claude Juncker la adresa României a fost extrem de respectuos.

Reporter: După discurs, au venit foarte multe reacţii negative.

Victor Boştinaru: A durat foarte puţin consensul. Eu am spus că nu trebuie să ne bucurăm înainte să fim siguri de ce vrem noi să facem. A venit, apoi, reacţia aşteptată a mai multor cancelarii care au arătat că se opun Preşedintelui Jean-Claude Juncker.

Cele patru ţări care s-au exprimat explicit împotriva proiectului sunt Germania, Franţa, Olanda şi Austria, e drept nu prin vocea cancelarului, ci a Ministrului de Externe care aparţine Coaliţiei Populare. E cunoscut faptul că unele guverne au pedalat, de la început, pe ideea Europei cu mai multe viteze. Trebuie să o spunem pe şleau - asta (n.r. ideea Europei cu mai multe viteze) va consolida decalajele şi diviziunile din interiorul blocului comunitar şi va consolida categorisirea statelor membre în clasa I - nucleul bun - şi periferia, acolo unde şi România ar putea să intre, dacă nu se bate pentru a împiedica acest scenariu. Nu în ultimul rând, această categorisire înseamnă şi păstrarea actualelor ierarhii economice şi politice în ceea ce priveşte mecanismul decizional, în contrast cu propunerea preşedintelui Juncker, care vorbeşte, cu adevărat, de egalitatea statelor membre, unde lucrurile acestea ar fi mai greu de realizat, cel puţin în plan declarativ.

Pentru România, nu a fost nici o clipă o surpriză (n.r. opinia celor patru state). Domnul Macron (n.r. preşedintele Franţei), care nu e nici popular, nici liberal, este, astăzi, acelaşi preşedinte care susţinea Europa cu mai multe viteze şi când a venit la Bucureşti.

Atunci, şi preşedintele ţării mele, şi primul ministru al ţării mele au uitat să-i spună, probabil, că noi nu putem să fim de acord cu Europa cu mai multe viteze, pentru că asta ne condamnă la periferia Uniunii.

Reporter: Este România pregătită să intre în spaţiul Schengen?

Victor Boştinaru: În ceea ce priveşte Schengen, România este pregătită, nu de acum, ci de ani buni. Acest lucru nu este spus doar de un român. Comisia Europeană în mod repetat, şi în scris, şi prin vocile ei autorizate, preşedintele vechi, preşedintele nou al Comisiei Europene, alţi comisari au recunoscut-o şi două rapoarte ale Parlamentului european au confirmat acest lucru.

Din punct de vedere tehnic, România depăşeşte standardele de pregătire ale statelor occidentale ale Uniunii, fiind într-un top trei al celor mai bine pregătite state, atât tehnic, cât şi în ce priveşte resursa umană. România operează ca un membru de facto Schengen inclusiv în ce priveşte serviciile pe care le aduce la apărarea frontierei externe a UE, doar că, din motive politice şi exclusiv politice, nu a fost primită în Schengen. Acest lucru se transferă în costuri economice de neacceptat din punctul de vedere al ţării mele.

Reporter: Cum stăm cu adoptarea euro?

Victor Boştinaru: Eu am mai spus-o, România trebuie să decidă să adere la zona euro. Această decizie politică va cere consensul forţelor politice, pentru că va fi un efort comun naţional care va dura, după ultima evaluare a BNR, cam trei ani şi jumătate. Dar, dacă nu vom adera la zona euro, cei care se iluzionează că vom putea juca pe cartea monedei naţionale şi vom putea, astfel, să ne sprijinim exporturile şi să ne dezvoltăm cu propriile resurse, se înşală.

Fluctuaţia cursului euro-leu va continua, ceea ce reprezintă o mare vulnerabilitate a monedei naţionale.

În plus, ne întrebăm de ce transferă companiile străine toate profiturile în străinătate, le externalizează cu mare iuţeală şi de ce nu-şi plătesc impozitele în ţara unde se realizează profitul. Printre altele, un motiv este şi faptul că moneda noastră nu este parte a Zonei Euro.

Beneficiile adevărate, ca stat membru al UE, vin abia în clipa când eşti în Schengen şi în euro zonă. De altfel, preşedintele Juncker, în mod lucid, a şi spus să se creeze un mecanism de sprijin pentru statele care vor să adere cu două componente - o componentă asistenţă tehnică şi, a doua, asistenţă financiară pentru a ajuta economiile acestor ţări să se pregătească.

Dacă Slovacia, o ţară cu economie mai mică decât a noastră, cu un profil economic mai fragil ca al României, iniţial, a reuşit o tranziţie de mare succes la Zona Euro, cum de România nu poate? Slovacia este probabil cel mai de succes caz de trecere la moneda europeană din istoria Uniunii Europene. Doar că noi ne uităm prea mult la scuze şi, probabil, şi Banca Naţională se uită prea mult la propriile interese şi poziţie.

Reporter: Aşadar, România trebuie să fie membru al UE , într-o Uniune mai puternică.

Victor Boştinaru: Din motive economice, politice şi strategice, viitorul României nu poate fi legat decât de proiectul unei Uniuni Europene mai puternice, dar şi mai solidare, nu al unei Uniuni Europene care priveşte ţări precum România ca periferia nucleului dur sau periferia imperiului economic.

Faptul că Preşedintele Comisiei Europene a vorbit de cei 100 de ani de la Marea Unire şi, în calitatea aceasta, România va organiza evenimente anul viitor, eu cred că trebuie să ne pună pe toţi în situaţia de a realiza că, în contextul internaţional actual, atât de fluid şi atât de complicat, apartenenţa la cele două structuri, Uniunea Europeană şi NATO este de fapt condiţia păstrării şi perpetuării marii uniri pentru următoarea sută de ani.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS