Conferinta BURSA Codul insolventei 2019Conferinta BURSA Codul insolventei 2019

Adio afaceri cu grâul statului

Cătălin Deacu
Ziarul BURSA #Materii Prime /

Adio afaceri cu grâul statului

Tunurile de milioane de euro trase de aşa-zişii afacerişti ai cerealelor cu grâul din rezervele strategice ale statului vor rămâne, în curând, o simplă amintire.

Cel puţin aşa susţin instituţiile statului responsabile de piaţa cerealelor, printre care şi Ministerul Agriculturii sau Consiliul Concurenţei.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Gheorghe Oprescu, a declarat, pentru BURSA, că instituţia sa va cere Guvernului să modifice modalitatea de intervenţie pe piaţa cerealelor a Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat (ANRS) din cauză că distorsionează concurenţa de pe piaţă.

ANRS ar putea fi obligată să înlocuiască practicile netransparente de împrumut a grâului (prin negociere directă), cu vânzarea prin licitaţie sau prin Bursa Română de Mărfuri.

Iar asta va da peste cap afacerile de milioane de euro ale "băieţilor deştepţi" de pe piaţa cerealelor.

Ţara noastră deţine stocuri anuale de grâu de circa 250.000 de tone ce sunt gestionate de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

În lipsa spaţiilor publice de depozitare, ANRS este nevoită să apeleze la serviciile unor depozitari privaţi, selectaţi, de regulă, "după sprânceană", pentru aşa-zisul proces de împrospătare a grâului.

Conform specialiştilor, rezerva de stat se împrospătează anual, în pe­rioada iunie-iulie, însă procesul poate avea loc chiar şi de mai multe ori pe an, în funcţie de interese.

ANRS nu scoate la licitaţie cele 250.000 de tone, nici nu le vinde direct (n.r. sau dacă o face, o face la preţuri derizorii), ci, de regulă, le dă cu titlu de împrumut unor "băieţi deştepţi" ai pieţei cerealelor.

Afaceriştii primesc tonele de cereale când preţurile pe piaţă sunt foarte mari şi le înapoiază la noua recoltă, când grâul se găseşte uneori şi la preţ redus.

Un exemplu elocvent este ceea ce s-a întâmplat anul trecut: în luna martie preţul (FOB Constanţa) era de 295 euro pe tonă, iar în septembrie tona de grâu valora 85 de euro.

Afaceriştii care au primit grâul statului în martie şi l-au returnat în septembrie au obţinut, pentru fiecare tonă, un profit de circa 200 de euro. Astfel, în funcţie de cantitatea primită profiturile variază între sute de mii de euro şi chiar milioane.

Cu toate că afacerea cu grâul statului este cât se poate de legală din cauză că nu există bariere legislative pentru a o stopa, tunurile repetate trase de afaceriştii cerealelor au atras totuşi atenţia instituţiilor statului.

Consiliul Concurenţei a început o investigaţie pe piaţa cerealelor de panificaţie.

Datele preliminare date publicităţii arată că intervenţia indirectă a statului, fie pentru împrospătarea stocurilor, fie pentru acoperirea deficitului de grâu înregistrat pe piaţă în anumite momente, distorsionează concurenţa de pe piaţă.

Reprezentanţii Consiliului Concurenţei precizează:

"Deşi acoperită de cadrul legislativ specific, disponibilizarea de grâu din Rezerva de Stat, prin mecanismul împrumutului către operatori selectaţi prin negociere directă, distorsionează concurenţa. Societăţile beneficiare au un avantaj faţă de competitori, în special în condiţiile în care împrumutul se face în perioada de final a anului agricol, când preţul atinge niveluri ridicate, iar restituirea grâului se realizează la începutul anului agricol următor, când preţul tinde să fie minim".

O altă lovitură pentru "băieţii deştepţi": consolidarea BRM

O soluţie găsită pentru stoparea situaţiei actuale este ca viitoarele tranzacţiile cu cereale să se realizeze prin Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Instituţia este deosebit de interesată de piaţa cerealelor şi beneficiază de sprijinul Ministerul Agriculturii (n.r. care vrea

să pună bazele unei burse a cerealelor), iar producătorii agricoli şi procesatorii sunt de acord.

BRM a anunţat, recent, printr-un comunicat, că are soluţii privind posibilitatea emiterii unei cotaţii pentru cereale.

Iar problema spaţiilor de depozitare este ca şi rezolvată.

Directorul Asociaţiei Naţionale Patronale a Producătorilor de Nutreţuri Combinate din România "NUTRICOMB", Traian Coica, a declarat, pentru BURSA, că organizaţia sa a propus BRM să închirieze sau să cumpere cinci spaţii de depozitare a căror capacitate depăşeste 100.000 de tone. "Suntem în discuţii avansate cu Bursa Română de Mărfuri şi aşteptăm un răspuns", a afirmat Traian Coica.

Surse din piaţă estimează un posibil conflict între BRM şi ANRS, din cauza presiunilor făcute de unii dintre afaceriştii avantajaţi de modul actual de funcţionare al Administraţiei.

Preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN), Aurel Popescu, susţine că, pentru oprirea practicilor neconcurenţiale este necesar ca ANRS să-şi valorifice întreaga cantitate prin Bursă.

La rândul său, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Adrian Rădulescu, consideră că pentru a elimina practicile neconcurenţiale şi evaziunea fiscală este necesar ca toate cantiăţile de cereale mai mari de patru tone să se tranzacţioneze prin BRM.

Liderul ROMPAN ne-a declarat că discuţiile cu BRM sunt foarte avansate şi că, în perioada imediat următoare, va apărea un act normativ care va reglementa situaţia certificatelor de depozie şi a fondului de garantare.

Furtul din hambare, stopat

Producătorii agricoli au reclamat, în dese rânduri, că o parte din cantitatea de cereale lasată la depozitari le-a dispărut.

Ei susţin că unii depozitari le reţin o parte din cereale din cauză că sistemul certificatelor de depozit este nefuncţional.

Se vehiculează chiar că agricultorii ştiu de la început la ce procent din marfă trebuie să "renunţe".

"Unii depozitarii se folosesc de fel şi fel de practici printre care şi cea a aplicarea a corecţiilor şi astfel reţin o parte din grâul nostru", spun fermierii, sub protecţia anonimatului.

Preşedintele ROMPAN, Aurel Popescu, a precizat că, în perioada imediat următoare, sistemul certificatelor de depozit va deveni funcţional, iar, concomitent cu el şi cel al fondului garantare.

Aurel Popescu ne-a explicat: "Agricultorii vor primi de la depozitari un certificat care va cuprinde cantitatea lăsată în depozitele respective. Cu acesta vor putea să-l depună ca garanţie, spre exemplu la bănci, pentru credite. Prin actul normativ vom institui o taxă de 0,5 euro pe tonă pentru fondul de garantare. Cu aceşti bani se vor astupa

eventualele nereguli, inclusiv dispariţia cantităţilor de grâu din proprietatea fermierilor".

Liderul ROMPAN ne-a mai precizat că noul act normativ va stabili şi coieficienţii de calitate a cerealelor.

"Am convingerea că sistemul certificatelor de depozit, cel al

fondului de garantare şi tranzacţionarea cerealelor prin Bursă, nu prin modalitatea actuală a ANRS vor face lumină pe piaţa cerealelor", a conchis preşedintele ROMPAN.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. de ce nu se precizeaza si care sunt cei care au luat grau? strania coincidenta este ca aceiasi indivizi care au luat grau 'cu imprumut' au sponsorizat masiv campaniile electorale ale celor care le-au facut aceasta 'favoare'

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. De ce il intrebati pe dl. Popescu nu de alta da' isi da cu parerea complet aiurea, nu stie ce vorbeste si mai rau incurca

    2. Legea certificateor de depozit e veche dar deocamdata nefunctionala si cei care nu o vor vor face pe dracu in patru sa ramana asa 

    3. stie cineva cat de mare e volumul de tranzactii anual pe BRM?  

    4. Daca tot a facut consiliul concurentei verificari a luat-o cineva pe coaja? (sau s-au facut numai ca verifica?)

    5. L-as fi intrebat pe dl. popescu despre ce coeficienti de calitate vorbeste ? 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Masa rotundă BURSA Energie pentru viitor sau taxe pentru azi?
Deleanu
Cotnari
Erfi
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019