Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 21.09.2011
ALERTĂ !
Sistemul bancar european se clatină
click aici
     Grupul industrial Siemens AG și-a retras o jumătate de miliard de euro de la o bancă franceză, în legătură cu care "Financial Times" și "Reuters" menționează numele "Societe Generale" (invocând o "Paris-based source"), fără să poată stabili cu certitudine că aceasta ar fi cea părăsită de colosul german, ca să își mute banii la Banca Centrală Europeană, pentru o dobândă mai bună, dar și din pricina insatisfacției asupra performanței capitalului depus (caz în care banii nu fuseseră depuși în depozit, ci într-un vehicul investițional), sau din teama pentru sănătatea viitoare a băncii, conform variantelor puse în circulație de presa straină, care, totuși, menționează că "Siemens" a contestat acuratețea factuală a relatării.

     Zvonul că "Societe Generale" ar fi banca de la care ar fi plecat nemții pune gaz peste focul aprins de agenția de rating "Moody"s", care i-a scăzut rating-ul miercurea trecută, laolaltă cu cel al "Credit Agricole", din cauza deținerilor masive de titluri de stat grecești și ale altor țări din zona euro, aflate în dificultate.

     În treacăt fie spus, "Societe Generale" figurează pe locul al patrusprezecelea în clasamentul mondial publicat de "BankersAlmanac", după criteriul activelor , unde valoarea înscrisă (1,5 trilioane de dolari) face ca uriașa sumă de 500 de milioane de euro, transferată de Siemens, să se reducă la dimensiunea de microb sub microscop, dar faptul că "Siemens" AG este a cincizecea în Topul mondial al celor mai admirate companii (publicat de CNN Money, unde "Societe Generale" se află pe locul 72), conferă o semnificație exemplară gestului său, în condițiile controversei incendiare dintre bancherii europeni (care cer finanțare organismelor financiare internaționale) și opinia tăioasă a șefului FMI Christine Lagarde (care le cere să-și recapitalizeze băncile).

     O sursă europeană a declarat pentru Reuters că Fondul Monetar Internațional a estimat că băncile europene s-ar putea confrunta cu un deficit de capital de 200 miliarde de euro (287 miliarde de dolari).

     Jean Claude Trichet, președintele Băncii Centrale Europene, s-a raliat la opinia Christinei Lagarde, sub presiunea Raportului FMI, publicat ieri, care prognozează înrăutățirea creșterii economice a tuturor marilor economii ale lumii:

     "Sectorul bancar european trebuie să-și consolideze situația financiară și să-și îmbunătățească rezistența. În fiecare lună, consiliul guvernatorilor BCE cere tuturor băncilor europene să facă tot ce este necesar pentru a-și îmbunătăți situația financiară, să păstreze profiturile, să fie precaute și moderate în privința salariilor și să apeleze la ajutorul statelor dacă este necesar", a spus Trichet.

     La rândul său, comisarul european pentru concurență, Joaquin Almunia, a avertizat ieri, conform agenției AP, că mai multe bănci (iar nu doar cele nouă instituții de creditare europene care nu au trecut testele de stres) ar putea avea nevoie de recapitalizare, din cauza crizei datoriilor (criza s-a acutizat odată cu reducerea rating-ului Italiei, alaltăieri, de către agenția Standard&Poor"s).

     În pofida precauțiilor și secretului păstrat în jurul operațiunii, gestul "Siemens" AG este contagios în condiții de panică și pune, realmente, în pericol întregul sistem bancar european, care se clatină sub povara creditelor neperformante.

     În sistemul nostru bancar, capitalul străin are o pondere de 85,4% din totalul activelor, și se prezintă în structura din tabelul alăturat.(vezi tabel "Capitalul strain in sistemul bancar romanesc")

     Sistemul nostru bancar numără 35 de bănci cu capital majoritar străin, (din care nouă sunt sucursale ale băncilor străine), dintr-un total de 42 de instituții de credit, potrivit Raportului de Stabilitate Financiară pe 2011 al Băncii Naționale a României (BNR).

     Băncile cu capital grecesc au ocupat primul loc, la sfârșitul primului semestru din acest an, în rândul celor cu capital străin, având o pondere de 30%, fiind urmate de băncile cu capital austriac (21%), potrivit datelor BNR. Băncile cu capital olandez au o pondere de 15%, cele cu capital maghiar de circa 6,5%, în timp ce băncile cu capital francez au o pondere de 4,3%. Băncile cu capital portughez, italian, cipriot, israelian, nemțesc și american dețin o pondere care se situează sub nivelul de 5%, din total.

     Riscul de insolvabilitate al țărilor din Zona Euro este ilustrat în deschiderea articolului de o ierarhie, stabilită, anul acesta, de "Centrum für Europäische Politik "(CEP).

     Atenție! Nu confundați riscul de insolvabilitate al țării de origine cu riscul de insolvabilitate al băncilor prezente pe piața noastră; ele sunt complet diferite. 
MAKE, ELENA VOINEA
 

 

.