Am intrat în zodia stagflaţiei?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Am intrat în zodia stagflaţiei?
Călin Rechea

Estimarea- semnal de la INS a venit cu o mare surpriză negativă. Economia a stagnat în T1 2018 faţă de trimestrul precedent, iar creşterea anuală s-a temperat cu mult peste aşteptări, până la 4%, de la 6,7% în T4 2017 (vezi graficul 1).

Estimările-semnal privind creşterea economică au fost raportate şi de Eurostat. În T1 2018, PIB-ul zonei euro şi-a temperat creşterea anuală până la 2,5%, de la 2,8% în trimestrul precedent, iar PIB-ul din UE (inclusiv Marea Britanie) şi-a temperat creşterea anuală până la 2,4%, de la 2,7%. Ambele regiuni au înregistrat creşteri trimestriale de 0,4%.

În clasamentul creşterilor anuale, pe primul loc se află Letonia (+5,2%), urmată de Polonia (+4,9%), Ungaria (+4,7%) şi Cehia (+4,5%), conform datelor ajustate pentru sezonalitate.

România se află pe locul al cincilea, cu o creştere anuală de 4,2% şi este singura ţară a cărei economie a înregistrat o stagnare trimestrială. Celelalte ţări care au raportat datele la Eurostat au înregis­trat creşteri trimestriale între 0,1% (Marea Britanie) şi 1,7% (Letonia).

Danemarca este singura ţară europeană a cărei economie a înregistrat o contracţie faţă de T1 2017, de 0,8%, după o creştere anuală a PIB-ului de 1,3% în T4 2017, pe fondul unei creşteri trimestriale de 0,3%.

Economiile Olandei şi Germaniei au crescut sub aşteptări în T1 2018, cu rate anuale de 3%, respectiv 2,3%, în condiţiile în care oficialii BCE au subliniat că "temperarea creşterii este doar temporară", după cum scrie Bloomberg.

Printre factorii invocaţi pentru încetinirea economică se află declinul schimburilor comerciale şi vremea neobişnuit de rece.

Stagnarea economiei noastre are loc pe fondul accelerării semnificative a creşterii preţurilor de consum, care a ajuns la o rată anuală de 5% la sfârşitul primului trimestru din 2018, de la 3,3% în decembrie 2017.

Valoarea deflatorului, un indice de preţ cu acoperire mai largă, care include toate bunurile şi serviciile din economie, încă nu este disponibilă pentru T1 2018. În ultimul trimestru al anului trecut, creşterea sa anuală a fost de 5,8%, iar pentru întreg anul 2017 a fost de 5,3%, după o creştere de 1,9% în T1 2017.

Stagnarea economică a avut loc în condiţiile unei scăderi a producţiei industriale cu 3,6% în T1 2018 faţă de sfârşitul anului precedent, conform datelor ajustate pentru numărul zilelor lucrătoare şi sezonalitate, pe fondul unei scăderi cu 3,9% a producţiei din industria prelucrătoare (vezi graficul 2)

O temperare semnificativă s-a înregistrat şi la nivelul sectorului construcţiilor, a cărui dinamică este determinată, aproape exclusiv, de lucrările pentru clădiri rezidenţiale (vezi graficul 3).

Un factor suplimentar de îngrijorare pentru evoluţia economiei, amintit şi în minuta ultimei şedinţe de politică monetară de la BNR, îl reprezintă adâncirea deficitului comercial şi a celui de cont curent.

Condiţiile monetare relaxate şi cele de stimulare a consumului, pe fondul unei relative stabilităţi a monedei naţionale faţă de euro, au condus la creşterea soldului negativ al balanţei comerciale cu 18% în T1 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 2,72 miliarde de euro (vezi graficul 4).

Pentru întreg anul 2017, soldul negativ a fost de aproape 13 miliarde de euro, după o creştere de circa 30% faţă de 2016.

"În cazul exportului net e posibilă menţinerea sau chiar mărirea contribuţiei negative la formarea PIB-ului", se arată în minuta şedinţei de politică monetară a BNR, unde mai este subliniată preocuparea pentru "dinamica anuală în continuă creştere a importurilor de bunuri şi servicii şi accelerarea în primele luni din acest an a creşterii deficitului de cont curent".

Conform ultimelor date de la BNR, deficitul de cont curent a crescut cu 25,6% în T1 2018 faţă de acelaşi trimes­tru din anul anterior, până la 967 de milioane de euro, pe fondul unei scăderii anuale a investiţiilor străine directe.

În aceste condiţii, presiunile pentru deprecierea leului se vor accentua în absenţa unor măsuri dure de politică monetară, însă acestea vor avea efecte deosebit de negative asupra creşterii economice.

O astfel de dilemă pentru autorităţile noastre monetare şi fiscale a apărut ca urmare a întârzierii reformelor structurale şi a promovării unor politici prociclice, iar lipsa de acţiune, din cauza consecinţelor electorale negative, ar putea facilita intrarea ţării noastre în "zodia" stagflaţiei, fenomen caracterizat printr-o stagnare sau un declin al PIB-ului, pe fondul unei creşteri a inflaţiei.

Primele date provizorii privind evoluţia PIB-ului şi a componentelor sale vor fi publicate de INS în 7 iunie 2018, conform calendarului de pe site-ul instituţiei.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Minte INS, la fel cum minte si Iohannis... Toti mint, dom'le, si astia, si UiE, si BNR, toti mint ca sa nu se vada realizarile PSD si cat de frumos construieste domnu' Dragnea, impreuna cu doamna Dancila si toate celelalte doamne...

    Ia sa schimbe ei conducerea la INS, si-o sa vedeti cum o sa iasa imediat adevarul la iveala, respectiv faptul ca lucrurile merg mai bine ca niciodata! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. De când a revenit România pe creștere economică pozitivă, precizare obligatorie pentru boci, din 2011, consumați aceeași pastă de pate deja digerat.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS