Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 08.05.2018
Ambasada făgăduită la Ierusalim
click aici
       Stăruința lui Liviu Drag­nea în intenția să mute ambasada noastră din Tel Aviv, la Ierusalim, alimentează o confuzie generalizată, mai veche. Mult mai veche. Politic, Ierusalimul a fost divizat de la prima prezență a iudeilor pe pământurile palestinienilor, încă de pe timpul lui Abraham și Abimelec. "Ierusalimul indivizibil" dorit de Beniamin Netanyahu este o creație spirituală.

 
     Categoric, pelerinii și localnicii sus­țin că Ierusalimul are o geografie, astfel că orașul ar fi compatibil cu punctele cardinale și de aceea, palestinienii și israelienii și oamenii, în general, inclusiv cei de la ONU, UE și din SUA, vorbesc despre Ierusalimul de Est și despre Ierusalimul de Vest, fără să se mire nimeni că asta se petrece în "L'ombilico del mondo" - buricul lumii, de unde Dumnezeul iudeilor și-a început Facerea, pornind de la chiar stânca de pe care, ulterior, Îngerul Gabriel l-a ridicat pe Mohamed să viziteze Paradisul, același loc de origine unde unul din cei șapte îngeri "mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, pogo­rându-se din cer, de la Dumnezeu" (Apocalipsa, 21: 10), unde Dumnezeu este mereu unul și același.

     Manualele de istorie se înșeală, căci nu este posibil ca Ierusalimul de Est să fi fost cucerit de armata israeliană a Ierusalimului de Vest, în cursul Războiului de Șase Zile, din iunie 1967, cum toată lumea crede, pentru că putea dura Războiul și Șase Sute Șaizeci și Șase de Zile și oricât de mult, că oricum, în Centrul Universului nu încap est-vest-nord-sud (vezi NOTA 1), ci de acolo pornesc, așa că "reunificarea teritorială a Ierusalimului" este, desigur, o aiureală politică, așa cum este și mutarea ambasadei.

     Muntele Moriah, pe care Dumnezeu îi cere lui Abraham să-l sacrifice pe fiul său Isac, poate să penduleze pe teritoriul amorit între Ierusalim (cum pretind iudeii) și Gerizim (cum pretind samaritenii).

     Această oscilație a unui întreg munte vine cumva la Mohamed, să-l confirme că "Nu contează pe ce cale te apropii de El"- deci, unde să ne mutăm ambasada, care astăzi funcționează în bună pace, pe strada Adam HaCohen, în nordul Tel Aviv-ului?

     În Ierusalimul de Est sau în Ierusalimul de Vest? (vezi NOTA 2). Sau poate în Ierusalimul Ceresc?

     Templul lui Solomon a fost ridicat pe Muntele Moriah, și a fost ridicat de demonii asupra cărora Solomon a căpătat putere printr-un inel de la Dumnezeu și deși a fost ridicat de demoni, chiar acolo locuiește Dumnezeu (de aceea există un singur Templu) - o extravaganță care forțează eliberarea spiritului de conformism.

     Casa lui Dumnezeu și-a pierdut adresa precisă, astfel că, după cum se pare, Zidul Plângerii, la care se închină iudeii, nu ar fi chiar ultimul vestigiu al Templului, ci un zid al construcției care, culmea!, adăpos­tea garnizoana ocupantului roman (atât de detestat). După unii,Templul se găsea undeva mai jos, dar mulțimea de iudei care se clatină cu fața la Zidul Plângerii, desigur, aduce Templul mai sus, chiar acolo unde se roagă ei.

     Spiritual, imprecizia geografică este fertilă, oferind o bogăție de înțelesuri, în schimb ea devine catastrofală pentru întreaga omenire, în plan politic.

     Este clar că nebuloasa își are originea în folosirea numelui "Eretz Israel" de către David Ben-Gurion, șeful executiv al Organizației Mondiale Sioniste și președintele Agenției Evreiești pentru Palestina, când, la 14 Mai 1948, a declarat "înființarea unui stat evreu în Eretz Israel, care să fie cunoscut sub numele de statul Israel", un stat independent, (după încetarea mandatului britanic pentru Palestina, la 15 mai 1948).

     Eretz Israel, așa cum exegeții iudei au stabilit între secolele XII-XVI, este un alt nume pentru Univers, căci "Tora, Dumnezeu și Universul sunt unul și același lucru", având drept variantă ca "Tora, Dumnezeu și Eretz Israel sunt unul și același lucru", chestiuni pe care Ben-Gurion, cu tot respectul, nu ar fi trebuit să le amestece în Declarația de Independență.

     Niciodată nu au fost cunoscute hotarele Țării Făgăduite / Eretz Israel, sunt ele acelea ale teritoriului pe care evreii l-au ocupat și l-au împărțit spre folosință (iar nicidecum dat în proprietate de Dumnezeu) între cele douăsprezece triburi, după moartea lui Moise, sau în Eretz Israel sunt cuprinse și teritoriile cucerite ulterior?

     Într-o interpretare fariseică de ordin politic, din jurul anului zero, coliziunea dintre Mitzvah (Poruncile Dumnezeiești) și geografia imprecisă a Eretz Israel a blocat respectarea Legământului iudeilor cu Dumnezeu, pâna în zilele noastre.

     La 30 iulie 1981 Ierusalimul "întregit" a fost proclamat de Knesset drept capitala Israelului, ignorând Recomandarea ONU de partiție teritorială a Palestinei, între evrei și palestinieni, din 29 Noiembrie 1947.

     Dar identitatea evreilor și identitatea palestinienilor sunt discutabile, ambele popoare, contrar impresiilor biblice, fiind relativ tinere (oricum, mai tinere decât dacii, de pildă) și nu este exclus ca palestinienii să fie, de fapt, evrei (urmași ai Tribului lui Beniamin, întorși din refugiul găsit în Insula Creta - vezi NOTA 3). Eventualitate în care ciocnirile sângeroase dintre ei sunt fratricide. Este de notat că zona din Eretz Israel încredințată inițial Tribului lui Beniamin cuprinde și Ierusalimul și conform Legii Dumnezeiești a Jubileului, din Tora, posesiunea asupra teritoriului este restaurată obligatoriu, din 50 în 50 de ani.

     Deși se închină aceluiași Dumnezeu, cele trei religii abrahamice își dis­pută prioritatea, în Cetatea Cerului, în Temeiul Păcii.

     Ierusalimul este un oraș ridicat pe nisip. De-a lungul secolelor, fiecare palmă de nisip a fost revendicată, ca și când ar fi fost mai mult decât aur, nu siliciu, temelia Ierusalimului s-a întărit, nisipul a găsit liant în sângele vărsat, care s-a uscat.

     Ce este mai valoros ca aurul?

     De ce s-au bătut atâția oameni, atâta amar de vreme, pentru o bucată de deșert?!

     Ce este mai valoros ca aurul?

     De ce o lume întreagă are mereu privirea ațintită spre Ierusalim?

     Ce este mai valoros ca aurul?

     De ce pare, uneori, că întreaga planetă este dependentă de ceea ce se petrece la Ierusalim?

     Ce este mai valoros ca aurul?

     

     

     

     NOTA 1

     Talmudul citează că Ierusalimul a primit "numele Celui Unic și Sfânt, binecuvântat fie EL", adică a primit Tetragrama (YHWH), ca un comentariu la Iezechiel (Capitolul 48; 35): "De jur împrejurul cetății sunt optsprezece mii de coți. Iar din ziua aceea înainte numele cetății va fi: Domnul este acolo.", precizând "Nu citi «acolo», ci «numele ei»", interpretarea folosind un joc de cuvinte între "Sham" și "Shem" (în funcție de vocalizare), în care primul înseamnă "acolo", iar al doilea, "nume".

     Adică, Ierusalimul primește numele lui Dumnezeu.

     NOTA 2

     Abimelec, regele filestenilor, a încheiat un legământ cu Abraham, la nașterea lui Isac, care stipula că atât timp cât un descendent al lui Abimelec locuiește în țară, niciun descendent al lui Abraham nu ar duce război împotriva lui. Acest legământ a fost mai târziu motivul pentru care israeliții nu au capturat partea estică a Ierusalimului (https://en.wikipedia.org/wiki/Jerusalem_in_Judaism).

     NOTA 3

     Scenariul conform căruia palestinienii ar fi urmași ai Tribului lui Beniamin, întorși din refugiul găsit în Insula Creta, este riscant din punct de vedere istoric, dar are un grad de verosimilitate, care îi reclamă relatarea.

     Caracterul său verosimil este îngustat de două condiții:

     a) să acceptăm că filistenii din povestea "Samson și Dalila" (circa 950 î.e.n.) sunt o altă populație decât cea care l-a avut drept rege pe Abimelec (circa 2000 î.e.n. sau, în altă variantă, circa 1500 î.e.n.);

     b) să acceptăm o prestidigitație a cronologiei evenimentelor dintre anii 1500 - 1000 î.e.n., epocă în care, de altfel, însăși istoria consacrată operează cu aproximații de câte 200 de ani și chiar mai mult.

     Tribul lui Beniamin ("Fiul moartei" - ultimul fiu din cei 12 ai lui Israel) a fost masacrat de celelalte 11 Triburi, în Bătălia de la Gibeah (datată cu o aproximație de 200 de ani, cândva, între 1200-1000 î.e.n); se poate spune că aces­ta este primul pogrom antisemit din istorie, cu mențiunea că este inițiat de evrei.

     Rămășițele Tribului lui Beniamin s-au refugiat pe mare, având trei destinații: Spania, Grecia continentală și Creta. Un artificiu temporal ar putea lega exilul în Creta al beniamiților de sosirea taurului alb al lui Poseidon, la curtea regelui Minos, al Cretei (civilizația minoică, circa 2000 - 1350 î.e.n.), ca formulă de exprimare mitologică a migrației evreiești.

     Dar Creta este, într-o variantă deseori acceptată, locul de origine al filistenilor, (menționat în Biblie drept "Caphtor"), cretani care se refugiază din calea cuceritorilor fie micenieni (1600 - 1100 î.e.n.), fie dorieni (1100 - 1000 î.e.n.).

     Rămășițele cretane au trei destinații de refugiu: Spania (care le moștenește portul popular, dansurile și tauromachia) și Grecia continentală, care sunt și destinațiile inițiale ale beniamiților, astfel că s-ar zice că își caută scăparea la rude și...Palestina, de unde probabil că au emigrat inițial.

     Ar rezulta de aici că palestinienii, urmași ai filistenilor, sunt succesori ai cretanilor migrați în Palestina, cretanii prezentând o probabilitate să fie succesori ai rămășițelor Tribului lui Beniamin. 
MAKE
 
     Mutarea ambasadei la Ierusalim - Calendarul declarațiilor
     
     6 decembrie 2017: - Președintele SUA, Donald Trump: "Am hotărât că este timpul să recunoaștem oficial Ierusalimul drept capitala Israelului".
     9 decembrie 2017: - Haaretz: " Mogherini [Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate]: Republica Cehă mi-a promis că nu mută Ambasada în Ierusalim"
     10 decembrie 2017: - Federica Mogherini: "Noi, europenii, credem că Ierusalimul trebuie să fie capitala a două state, statul Israel și statul Palestinei. Și noi credem că singura modalitate de a atinge acest obiectiv este prin negocierile directe dintre israelieni și palestinieni".
     21 decembrie 2017: - AL JAZEERA NEWS: "Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat cu mare majoritate să declare «nulă și neavenită» o recunoaștere unilaterală a Ierusalimului ca fiind capitala Israelului. La o sesiune de urgență a Adunării Generale, joi, 128 de țări au votat în favoarea unei rezoluții care a respins decizia controversată a președintelui SUA, Donald Trump, la 6 decembrie. Nouă țări au votat împotrivă, în timp ce 35 s-au abținut." [Vezi lista voturilor.]
     22 decembrie 2017: - Declarații de presă susținute de Liviu Dragnea la Parlament: "Eu cred că România ar trebui să se gândească serios să mute ambasada României din Israel în Ierusalim".
     24 decembrie 2017: - jewishpress.com: "Comunitatea arabă din România a cerut oficialilor Autorității Palestiniene de la Ramallah să ia măsuri urgente pentru a convinge România să renunțe la decizia de a transfera ambasada din Tel Aviv la Ierusalim, a informat Ma'an duminică dimineața. [...]Republica Cehă și Filipine și-au anunțat intenția de a-și muta ambasadele în Ierusalim".
     11 aprilie 2018: - Camera Deputaților, Comunicat de presă: "Domnul Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, a avut miercuri, 11 aprilie a.c., o întrevedere cu doamna Tzipi Hotovely, ministru adjunct al Afacerilor Externe al Statului Israel, în care a fost abordat stadiul proiectelor aflate pe agenda de cooperare bilaterală. Întrevederea a constituit un excelent prilej pentru a reitera susținerea stabilirii Ambasadei Româ­niei din Israel în orașul Ierusalim."
     - Senatul, Comunicat de presă: "Primirea de către dl. Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României, a dnei Tzipi Hotovely, minis­tru adjunct al Afacerilor Externe al Statului Israel [...] Referitor la situația actuală a Procesului de pace din Orientul Mijlociu, președintele Senatului a subliniat că România împărtășește, în coordonare cu statele membre ale Uniunii Europene, soluția de pace care prevede co-existența în condiții de suveranitate, securitate și recunoaștere reciprocă a două state, Israel și Palestina, iar statutul orașului Ierusalim să fie stabilit printr-un acord negociat direct între părți".
     18 aprilie 2018: - g4media.ro: "SURSE: Guvernul Dăncilă vrea să mute la Ierusalim ambasada Româ­niei din Israel."
     19 aprilie 2018: - Liviu Dragnea a anunțat la Antena 3: "Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim".
     - jewishpress.com: "Autoritatea pa­lestiniană a cerut ca România să nu-și mute ambasada din Israel la Ierusalim. Cererea a fost remisă joi de Primul Ministru al PA, Rami Hamdallah, trimisului român la Ramallah, Katalin Terlia, în timpul unei întâlniri între cei doi bărbați care au avut loc la cea de-a 70-a Zi a Independenței Israelului. [...] Statele Unite intenționează să își transfere oficial ambasada din Tel Aviv la Ierusalim și să deschidă facilități temporare la data seculară a declarației de independență a Israelului, 14 mai.
     Președintele Jimmy Morales din Guatemala a anunțat luna trecută că națiunea sa va reloca ambasada la Ierusalim la două zile după ce Statele Unite vor fi mutate pe 16 mai. Guatemala a fost prima țară în 1959 care și-a des­chis ambasada la Ierusalim.
     Honduras este a treia națiune care și-a anunțat planul de a-și muta ambasada în capitala Israelului. Decizia a fost adoptată de o vastă majoritate a Congresului Honduras".
     20 aprilie 2018: - EURACTIV/AFP: "Potrivit lui Dragnea, guvernul prim-ministrului PSD, Viorica Dăncilă, a fost de acord miercuri cu privire la "demararea procedurilor în vederea transferării ambasadei la Ierusalim."
     - Comunicat al Președintelui Româ­niei: "Cu privire la informațiile vehiculate în spațiul public referitoare la intenția Guvernului Româ­niei de lansare a procesului de relocare a Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, Administrația Prezidențială face următoarele precizări: Președintele României nu a fost informat sau consultat în prealabil în legătură cu acest demers. Adminis­trația Prezidențială subliniază că această decizie nu are la bază evaluări solide și cuprinzătoare. [...] Președintele Klaus Iohannis consideră că inițiativa Guvernului României poate reprezenta, eventual, cel mult începutul unui proces de evaluare în materie, care poate fi finalizat doar în momentul încheierii negocierilor privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, în cadrul căruia statutul Ierusalimului reprezintă o temă centrală. [...] Administrația Prezidențială reamintește faptul că există o serie de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Adunării Generale a ONU prin care se solicită, printre altele, statelor membre ONU să se abțină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim și să intensifice eforturile internaționale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare și justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional relevant".
     - Comunicat MAE: "Ministerul Afacerilor Externe precizea­ză că a fost lansat un proces de analiză și evaluare privind relocarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. [...] În mod tradițional, România a avut o poziție echilibrată în gestionarea dosarului israeliano-palestinian, fapt confirmat inclusiv de recunoașterea, în plan bilateral, de mai bine de trei decenii a statului palestinian".
     23 aprilie 2018: - Surse oficiale invocate de presă: "Premierul Viorica Dăncilă va efectua, miercuri și joi, o vizită fulger în Israel".
     24 aprilie 2018 - Comunicat al Guvernului: "Prim-ministrul Viorica Dăncilă va efectua, în perioada 25-26 aprilie, o vizită oficială în Statul Israel, la invitația prim-ministrului Statului Israel, Benjamin Netanyahu".
     25 aprilie 2018: - MAE anunța "Participarea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, în delegația condusă de prim-ministrul Viorica Dăncilă, care efectuează o vizită oficială în Statul Israel - 25-26 aprilie".
     - Agenția AP: "Președintele Republicii Cehe a sugerat miercuri că țara sa intenționează să se alăture Statelor Unite ale Americii în mutarea ambasadei sale de la Tel Aviv la Ierusalim, dar guvernul ceh, care controlează politica externă, nu a confirmat anunțul".
     26 aprilie 2018: - Agenția France-Presse: "Premierul român, Viorica Dăncilă, a declarat joi că dorește mutarea ambasadei țării sale în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, dar a avut o susținere insuficientă acasă pentru o astfel de mișcare. «Avem consultări pe această temă cu toate instituțiile din România. Este dorința noastră, dar din nefericire, nu beneficiem de susținerea tuturor părților, așa cum ne-am dori», a spus premierul Viorica Dăncilă, la o întâlnire, la Ierusalim, cu președintele Israelului, Reuven Rivlin".
     - AGERPRES: "«În ceea ce privește vizita președintelui Camerei, mai mare secret. S-a aflat că a plecat acolo doar după ce a ajuns acolo. Nu știu care sunt dedesubturile acestei abordări, cine știe ce înțelegeri secrete face domnul Dragnea acolo cu evreii», a afirmat șeful statului".
     - AGERPRES: "Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat joi că declarațiile președintelui Klaus Iohannis referitoare la vizita în Israel au «o anumită doză de antisemitism»".
      - Romania TV.net: "Klaus Iohannis, scuze publice față de comunitățile evreiești: Nu am vrut să jignesc. Dacă cineva s-a simțit ofensat, îmi cer scuze."
     27 aprilie 2018: - g4media.ro: "Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, [se pare că] i-ar fi prezentat premierului Viorica Dăncilă un al doilea memorandum pe tema mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, care este mult diluat față de primul, au declarat pentru G4Media.ro surse oficiale. Potrivit surselor G4Media.ro, acest al doilea memorandum a fost elaborat după criticile dure ale președintelui Klaus Iohannis la adresa lui Liviu Dragnea, care a confirmat că Guvernul a adoptat un memorandum pentru mutarea ambasadei la Ierusalim. Noul document ar conține în mod explicit referiri la faptul că în acest moment nu sunt favorabile argumentele pentru mutarea ambasadei".
     - AGERPRES: "Victor Ponta arată că președintele Camerei Deputaților «a stabilit în secret ca din contractele de achiziții militare cu diverse companii din SUA o parte din bani să meargă prin firme din Israel» și că a stabilit ca în schimbul mutării Ambasadei României la Ierusalim, «plus o consistentă sumă de bani "negri' să fie sprijinit prin firma de lobby a unui fost Ambasador al Israelului pentru o vizită la Washington»".
     28 aprilie 2018: - news.ro: "Niciun stat membru al Uniunii Europene nu își va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, a declarat ambasadorul palestinian pe lângă UE, Abdul Rahim Farra, care a susținut că a primit aceste asigurări din partea șefei diplomației europene, Federica Mogherini, scrie agenția de presă palestiniană Wafa, care a preluat o declarație dată de ambasadorul palestinian postului Vocea Palestinei".
     03 Mai 2018: - ziare.com: "Președintele PSD, Liviu Dragnea, a insistat, joi, că România ar trebui să își mute ambasada la Ierusalim, în ciuda recomandărilor UE și ONU [...]"
     4 mai 2018: - AGERPRES: "Președintele Klaus Iohannis a afirmat vineri, referindu-se la memorandumul privind mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, că greșeala a fost făcută și acum trebuie reparată".
     (F.G.)
     
     
     
     Votul asupra rezoluției ONU de anulare a recunoașterii Ierusalimului drept capitală a Israelului - 21 decembrie 2017
     * Statele membre care au votat în favoarea rezoluției (128):
     Afganistan, Albania, Algeria, Andorra, Angola, Armenia, Austria, Azerbaijan, Bahrain, Bangladesh, Barbados, Belarus, Belgia, Belize, Bolivia, Botswana, Brazilia, Brunei, Bulgaria, Burkina Faso, Burundi, Republica Capului Verde, Cambod­gia, Chad, Chile, China, Comoros, Congo, Costa Rica, Cote d'Ivoire, Cuba, Cipru, Republica Populară Democrată Coreea (Coreea de Nord), Danemarca, Djibouti, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, Eritrea, Estonia, Ethiopia, Finlanda, Franța, Gabon, Gambia, Germania, Ghana, Grecia, Grenada, Guinea, Guyana, Islanda, India, Indonesia, Iran, Iraq, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kazakhstan, Kuweit, Kyrgyzstan, Laos, Liban, Liberia, Libia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malaezia, Maldive, Mali, Malta, Mauritania, Mauritius, Monaco, Muntenegru, Maroc, Mozambic, Namibia, Nepal, Olanda, Noua Zeelandă, Nicaragua, Niger, Nigeria, Norvegia, Oman, Pakistan, Papua Noua Guinee, Peru, Portugalia, Qatar, Republica Coreea (Coreea de Sud), Rusia, Saint Vincent and the Grenadines, Arabia Sau­dită, Senegal, Serbia, Seychelles, Singapore, Slovacia, Slovenia, Somalia, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Sudan, Suriname, Suedia, Elveția, Siria, Tajikistan, Thailanda, Fosta Republica Iugoslavă Macedonia, Tunisia, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam, Yemen, Zimbabwe.
     * Statele membre care au votat contra rezoluției (9):
     Guatemala, Honduras, Israel, Insulele Marshall, Micronesia, Nauru, Palau, Togo, Statele Unite ale Americii.
     * Statele membre care s-au abținut (35):
     Antigua-Barbuda, Argentina, Australia, Bahamas, Benin, Bhutan, Bos­nia-Herzegovina, Camerun, Canada, Columbia, Croația, Republica Cehă, Republica Dominicană, Guinea Ecuatorială, Fiji, Haiti, Ungaria, Jamaica, Kiribati, Letonia, Lesotho, Malawi, Mexic, Panama, Paraguay, Filipine, Polonia, România, Rwanda, Insulele Solomon, Sudanul de Sud, Trinidad-Tobago, Tuvalu, Uganda, Vanuatu.
     (SURSA: AL JAZEERA NEWS) 

 

.