Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 20.08.2018
ANRM, ÎNTR-O INFORMARE CĂTRE PREMIER:
Neactualizarea redevențelor la gaze a prejudiciat statul cu 8 miliarde lei
click aici
     Statul român a fost prejudiciat cu peste 8 miliarde lei, în perioada 2006-2018, ca urmare a neactualizării redevențelor plătite de companiile de petrol și gaze, arată Gigi Dragomir, președintele Autorității Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), într-o notă de informare transmisă premierului țării.

     Documentul a fost postat pe Facebook de Darius Vâlcov, fost ministru de finanțe, care a comentat: "Așa arată un jaf de 2 miliarde de dolari. Ce ar fi însemnat acești bani pentru România? Alocațiile tuturor copiilor pentru 2 ani. Sau construcția a 10 spitale mari, complet utilate, cu câte 600 de paturi fiecare. Sau construcția și dotarea a câte 3 grădinițe în fiecare localitate din Româ­nia. Sau finalizarea autostrăzii Ploiești-Brașov".

     În informarea citată, Gigi Dragomir menționează: "Potrivit art. 2 lit. e) din HG nr. 1419/2009 privind organizarea și funcționarea ANRM, una din atribuțiile principale ale agenției este stabilirea, în condițiile legii, a prețului de referință pentru petrolul (țiței + gaze naturale) extras în România, în vederea calculării redevenței petroliere.

     Prețul de referință a gazelor naturale este prețul minim admis la tranzacțiile cu gaze naturale considerat de statul român în vederea aplicării redevenței și valorificării acestei resurse în interesul cetățenilor.

     Ultimul ordin al președintelui ANRM pentru aprobarea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România a fost dat în anul 2008 (O.P. ANRM nr. 21/2018) prin care se stabilea nivelul de 495 RON/1000 mc.

     Acest ordin nu a mai fost actualizat.

     Curtea de Conturi a României, analizând activitatea ANRM în perioada 2006-2010, a stabilit în 2010 că, prin neactualizarea prețului de referință a fost diminuată redevența cuvenită bugetului de stat cu suma 2.407.470.702 RON.

     ANRM a contestat în instanță, contestație respinsă de Curtea de Apel București în 2012 (sentința civilă nr. 6717/26.11.2012) și apoi de ICCJ în 2015 prin sentință definitivă (Decizia nr. 972/04.03.2015). În 2015, Curtea de Conturi, inspectând activitatea ANRM în 2011-2015, a constatat perpetuarea situației semnalate în raportul anterior, lipsa puterii în aplicare a măsurilor dispuse de către aceasta pentru conducerea ANRM ducând la mărirea prejudiciului adus statului român, diferența de redevență datorată bugetului de stat pentru perioada 2011-2015 fiind în sumă de 4.671.501.106,70 RON.

     Pentru perioada 2015-2018, conform analizei ANRM, diferența de redevență datorată bugetului de stat este în sumă de 975.985.491,84 RON (...).

     În februarie 2018, ANRM a actualizat prețul de referință pentru gazele naturale. Ca urmare a aplicării noului preț de referință, în semestrul întâi al anului 2018 a avut loc o creștere a încasărilor redevențelor cu 117.031,16 RON".

     Dorin Ursărescu, consilier al președintelui ANRM, a precizat, în această primăvară, că este greșit să privim redevențele doar sub aspectul cifric, întrucât acestea fac parte dintr-un complex de impozitare: "Statele își impozitează operatorii care exploatează resursele prin mai multe sisteme de impozitare - redevența este doar unul dintre ele, mai este impozitul pe venit, posibilitatea de participare la profit, de supraimpozitare a profitului. Să ne uităm doar la redevențe este ca și cum am compara mere cu pere. Nu este corect să comparăm România, care și-a redus impozitul de la 16% la 10% și are o redevență petrolieră să spunem de 13%, cu un stat care și-a permis să practice o redevență foarte joasă, de 2-3%, dar care are un nivel de supraimpozitare de 40-50%. Lucrurile trebuie privite sub acest aspect".

     Domnul Ursărescu a adăugat că ANRM are nevoie de sprijinul Parlamentului pentru a se reorganiza într-o Autoritate, posibil în subordinea Parlamentului, care să gestioneze resursele statului, să poată să controleze ceea ce se exploatează pe fiecare zăcământ în parte: "Este primordială modificarea ANRM ca structură. Salariul în Agenție este de aproximativ 2.000 de lei și, astfel, este foarte greu să ții specialiști, de la care te aștepți să facă și strategie".

     În luna februarie, conducerea ANRM a discutat cu deputatul Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru Industrii, despre noua lege cadru de organizare și funcționare a ANRM în contextul generat de exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră, precum și de adoptarea unui nou cadru legislativ privind Legea offshore, Legea minelor și Legea redevențelor.

     La începutul acestei luni, președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii privind operațiunile petroliere.

     Formula de calcul a redevenței în cazul resurselor petroliere va fi modificată până la finalul anului, urmând să fie luat în calcul un preț de referință de pe piața autohtonă (bursele OPCOM și BRM), spunea Dorin Ursărescu acum o lună.

     Amintim că, în decembrie 2017, Ministerul Economiei și-a retras propunerea pentru noile redevențe și a anunțat că va face un studiu aprofundat, după ce, în octombrie anul trecut, lansase în dezbatere un proiect de lege.

     Potrivit unui studiu recent realizat de Deloitte România, comandat de Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), nivelul redevențelor și al altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a cres­cut, în intervalul 2014-2016, de la 15% la 17,4%, iar, începând cu anul 2017, pe fondul eliminării impozitului pe construcții speciale, rata medie efectivă a coborât în România la 13,9%.

     Media fiscalității specifice domeniului, la nivel european, a scăzut de la 10% impozitare, în 2015, la 8,8%, în 2016, potrivit studiului.

     Vlad Boeriu, Partener Deloitte România, a declarat, în urmă cu câteva luni: "În România, avem o redevență, în funcție de volumul de producție, între 3,5% și 13% din cantitatea extrasă. În plus, avem un impozit suplimentar de 60% din veniturile obținute ca urmare a dereglementării pieței gazelor naturale (există o diferențiere - avem 60% pentru prețuri sub 85 lei/MWh și 80% pentru diferența de preț care depășește 85 lei/MWh). În plus, mai avem și un impozit suplimentar de 0,5% pentru exploatările de petrol brut. Acesta ar fi aplicabil până la finalul anului 2018".

     Vlad Boeriu a precizat că media europeană de 8,8% ia în considerare și zona specială Groeningen: "Această zonă este specială, atât din punct de vedere al zăcământului, cât și al taxării. Olanda dorește să păstreze respectivul zăcământ și încurajează extracția din alte zone, prin taxare diferențiată. Dacă excludem zăcământul, media europeană este de 6,9%".

     După întocmirea rapoartelor asupra activității ANRM, Curtea de Conturi a cerut actualizarea prețului de referință pentru gazele naturale extrase din România. În schimb, ROPEPCA sub­liniază că producătorii de gaze nu sunt de acord ca prețul de referință să fie raportat la cotațiile din Austria.

     Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor, a transmis, recent, ROPEPCA.

     Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a precizat, la rândul ei, că dezaprobă decizia Agenției Naționale pentru Resurse Minerale de stabilire a prețului de referință la gaze naturale în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul CEGH din Viena, în baza unui studiu realizat de Universitatea de Petrol Gaze Ploiești, care nu reflectă realitățile pieței din România.

     FPPG arăta, la acea vreme: "În condițiile în care România nu exportă gaze naturale și nicio moleculă nu ajunge în hubul din Baumgarten, determinarea prețului de referință pe baza indicelui CEGH nu reflectă corect valoarea gazelor naturale extrase în România și în consecință contravine Legii Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2) că «redevența petrolieră se stabilește ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase». Teoria economică și standardele profesionale aplicabile în Româ­nia și pe plan internațional impun determinarea valorii de piață pe baza tranzacțiilor de vânzare-cumpărare referitoare la bunurile respective".

     Astfel, valoarea gazelor naturale din România este cea obținută prin tranzacțiile realizate de către producători, nu un preț stabilit artificial, mai precizează Federația, adăugând: "România devine astfel un caz izolat pe plan mondial, în care prețul de referință al gazelor naturale este calculat pe baza tranzacțiilor realizate în altă țară în care nu există livrări de gaze naturale extrase în România. Nici măcar în țări europene unde există huburi importante de tranzacționare a gazelor naturale (ex. Marea Britanie, Olanda) nu sunt folosiți indicii de prețuri de hub pentru calculul redevențelor/impozitelor specifice, ci sunt luate în considerare prețurile efectiv realizate de producătorii de gaze naturale. La fel se întâmplă și în țările producătoare fără huburi (ex. Norvegia, Danemarca). Alternativ în alte țări europene (ex. Germania, Austria) se calculează un preț de referință pe baza tranzacțiilor efective realizate în țările respective".

     Federația apreciază că producătorii plătesc redevențe raportate la o valoare incorectă, formulă ce vine în contradicție cu practica internațională și chiar cu reglementări emise anterior de către ANRM pentru determinarea prețului de referință pentru țiței, care luau în considerare costurile de trans­port. Sursa citată mai menționează că, în acest mod, producătorii din țara noastră vor ajunge să plătească redevențe raportate la un preț nerealizat, administrativ, fără legătură cu realitățile valorii gazelor tranzacționate pe piața locală. 
Emilia Olescu
 

 

.