Gala BURSA 2018

APR a realizat o broşură online privind efectele modificărilor Codurilor Penale

A.C.
Politică #Legislatie /

APR a realizat o broşură online privind efectele modificărilor Codurilor Penale

Asociaţia Procurorilor din România (APR) a realizat o broşură cu exemple practice privind efectele pe care le vor afea modificările Codurilor Penale propuse de PSD şi ALDE, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Proiectul a fost criticat dur de societatea civilă şi toate parchetele.

Procurorii au prezentat în broşură atât modificările, cât şi modul în care acestea se vor reflecta asupra unor cazuri.

Astfel, în această broşură găsim exemple despre ce s-ar întâmpla dacă viitoarea formă a legii va interzice comunicările publice privind amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime, va institui un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal, precum şi faptul că arestarea preventivă nu va mai fi permisă.

Un exemplu dat de reprezentanţii APR este: "Vlăduţ se joacă în parc. Aleargă şi e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanţa copilului, scoate telefonul mobil din buzunar şi începe să filmeze. În acelaşi timp, într-un colţ al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduţ munceşte până seara târziu şi are puţin timp la dispoziţie pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat loveşte o fată şi o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduţ se îndepărtează, astfel că îşi strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată şi urcată cu forţa într-o maşină. Tatăl merge la poliţie şi le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform "micilor" modificări ale codului de procedură penală".

Alt exemplu subliniat de procurori este forma modificată a legii care nu permite utilizarea constatării tehnico-ştiinţifice ca mijloc de probă.

În comunicat se menţionează: "Ioana este intr-o relaţie abuzivă. În fiecare zi este jignită, ameninţată, şi este lovită. Într-o zi ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată şi încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece va fi în siguranţă. Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. Până în prezent, la audiere putea asista avocatul suspectului. Ioanei nu i se poate acorda identitate protejată deoarece agresorul ştie persoana cu care are o relaţie şi este inutil. Dacă totuşi i s-ar acorda identitatea declaraţia ei ar avea o valoare diminuată conform dispoziţiilor Codului de procedură penală. La fel se va întâmpla şi în cazul traficului de persoane sau în situaţia unui viol. Tu ce ai spune dacă persoana de care îţi este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?"

Documentul a fost depus în această dimineaţă la Comisia specială din Parlament, comisie condusă de Florin Iordache (PSD).

Redăm integral broşura realizată de Asociaţie: 

"Cu acordul şi ajutorul colegilor procurori şi judecători am întocmit o broşură a exemplelor practice privind efectele pe care le pot avea modificările preconizate ale Codului de procedură penală şi Codului penal. Textele modificate au fost preluate din forma transmisă în mod oficial Asociaţiei Procurorilor din România. Exemplele de mai jos sunt inspirate din activităţile practice ale magistraţilor. Ele au fost simplificate pentru a explica cât mai uşor cetăţenilor care pot fi efectele acestor modificări ale Codului de procedură penală şi Codului penal.

1.O crima are loc într-un oraş din România. Cadavrul este găsit secţionat, iar părţi din el lipsesc. Nimic nu indică autorul. Se deschide dosar penal şi se încearcă identificarea făptuitorului.

Peste o săptămână, într-un alt oraş din acelaşi judeţ are loc o crimă asemănătoare. Aceleaşi împrejurări. Aceleaşi părţi ale corpului care lipsesc. Singurele informaţii sunt referitoare la un autoturism de culoare gri metalizat şi un bărbat văzut în preajma locurilor unde s-au petrecut crimele. Acesta părea a schiopăta puţin.

Pentru a înainta ancheta, organele de cercetare penală ar dori să dea publicităţii anumite amănunte ce ar permite identificarea mai rapidă a autorului şi prevenirea unei crime.

Totuşi, dacă ar face asta, ar comite o infracţiune conform noilor reglementări.

În plus, dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiţi, conform noilor modificări să claseze cauza, deşi infracţiunile contra vieţii sunt imprescriptibile.

Forma actuală a legii care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie

(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Forma modificată care interzice orice fel de comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins:

«(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte», potrivit legii penale.

Forma actuală a legii care permite continuarea cercetărilor până este identificat autorul:

Art. 153

Prescripţia răspunderii penale

(1) Prescripţia înlătură răspunderea penală.

(2) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul:

a) infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război, indiferent de data la care au fost comise;

b) infracţiunilor prevăzute la art. 188 şi 189 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei.

(3) Prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii.

Art. 305 Începerea urmăririi penale

«(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.»

Forma modificată care obligă procurorul să dispună clasarea după un an:

La articolul 305, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

«(11) În toate celelalte situaţii, altele decât cele menţionate la alin. (1) organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. În termen de maxim 1 an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penala este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei».

2.Vlăduţ se joacă în parc. Aleargă şi e fericit. Tatăl lui, încântat de exuberanţa copilului, scoate telefonul mobil din buzunar şi începe să filmeze. În acelaşi timp, într-un colţ al parcului, mai întunecat (tatăl lui Vlăduţ munceşte până seara târziu şi are puţin timp la dispoziţie pe care să îl petreacă cu copilul său) un bărbat loveşte o fată şi o trage după el. Tatăl îndreaptă telefonul spre cei doi. Nu poate să intervină pentru că Vlăduţ se îndepărtează, astfel că îşi strigă copilul în timp ce continuă să filmeze. Fata este agresată şi urcată cu forţa într-o maşină.

Tatăl merge la poliţie şi le oferă înregistrarea. Păcat că aceasta nu poate fi folosită conform "micilor" modificări ale codului de procedură penală.

Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal şi a înregistrărilor făcute de cetăţeni:

Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă

f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Art. 139

«(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.»

Forma modificată care instituie un număr limitat de probe ce pot fi utilizate în procesul penal:

La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă. 

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii». (martorii nu sunt părţi la procesul penal)

3.Gianni s-a ocupat întotdeauna cu traficul de droguri. A strâns o avere frumuşică din viciul altor oameni. Acum vrea să treacă la nivelul următor, să îşi extindă teritoriul şi să mai coopteze colaboratori. Procurorii au desfăşurat o anchetă minuţioasă, încercând să îl stopeze şi să prevină distrugerea altor vieţi.

Gianni face o greşeală şi este surprins având asupra sa un mic pliculeţ conţinând o substanţă necunoscută.

Printr-o constatare tehnico-ştiinţifică, s-ar putea stabili rapid dacă este vorba de droguri interzise prin lege sau o altă substanţă. În momentul în care este clar că Gianni avea droguri asupra sa, el poate fi arestat, scos din societate şi reţeaua sa destructurată.

Acum însă, noile modificări ale codului de procedură penală, nu mai permit realizarea constatărilor tehnico-ştiinţifice ci doar o expertiză. Aceasta durează mult, necesită mai multe resurse financiare şi întârzie nepermis cursul anchetei.

Gianni se poate întoarce acasă pana pot stabili procurorii ce transporta sau poate pleca intr-o excursie prelungită într-o ţară caldă şi prietenoasă cu cei ce au aceleaşi ocupaţii ca Gianni.

Forma actuală care permite utilizarea constatării tehnico-ştiinţifice ca mijloc de probă:

Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă

e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Forma modificată care nu permite utilizarea constatării tehnico-ştiinţifice ca mijloc de probă:

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;"

4.Ai o fetiţă de câţiva anişori şi eşti mândru de ea, este inteligentă şi frumuşică. Se joacă împreună cu alţi copii în faţa blocului. Vine un cetăţean şi se masturbează în faţa ei. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, cetăţeanul nu va mai putea fi arestat preventiv.

5.Ai o fetiţă adolescentă de 13 ani. Este sedusă de un individ de 40 de ani care profită de naivitatea ei şi de lipsa de experienţă şi o convinge să facă sex cu el. Ca urmare a noilor modificări ale codurilor, acest individ nu mai poate fi arestat.

Forma care permite în prezent arestarea preventivă:

Art. 223 Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive

«(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică».

Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:

La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.»

6.Ai o fată adolescentă. Aceasta devine victima unor traficanţi de persoane. Aceştia o bat, o violează şi o obligă să se prostitueze. Cumva reuşeşte să scape. Face plângere la procuror şi indică clar numele autorilor.

Procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală. Până acum, se începea urmărirea penală faţă de faptă şi se încerca strângerea de probe, organizarea unui flagrant sau măsuri de supraveghere tehnică pentru a se strânge probe sau pentru a se identifica alţi martori.

Conform noilor modificări, procurorul trebuie să aducă imediat la cunoştinţa autorilor calitatea de suspecţi. Dacă nu face asta, toate actele ulterioare sunt nule. Astfel, aceştia pot participa la orice act de urmărire penală, pot consulta dosarul, pot afla numele martorilor sau că li se urmăresc convorbirile telefonice.

Cine ar mai formula plângeri în aceste condiţii?

Forma actuală care permite efectuarea unei anchete eficiente:

Art. 305 Începerea urmăririi penale

«(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.»

Art. 307 Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect

Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Forma modificată care blochează urmărirea penală:

La articolul 305, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constata că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) şi sunt indicate numele persoanelor ce se presupune că ar fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul sesizării, organul de urmărire penala dispune obligatoriu începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi făptuitori. Toate probele administrate în această perioadă, fără respectarea acestor condiţii sunt nule absolut şi nu pot fi utilizate împotriva persoanei a cărei identitate era indicată la data administrării lor.»

Art. 307 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 307 - Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect

(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect.

(2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei».

7.Ţi-ai cumpărat o casă, cel mai probabil apartament prin Programul Prima Casă, şi mai ai de plătit 29 de ani, ½ sau 1/3 din ce câştigi lunar. Apartamentul trebuie mobilat şi utilat, motiv pentru care îţi mai faci alte credite. Credite la care trebuie să plăteşti lunar din ce ţi-a rămas. În sfârşit ai şi tu un loc unde să te poţi relaxa. Eşti încântat.

Într-o seară când rămâi peste program la serviciu, te calcă hoţii şi îţi fură tot ce ai cumpărat (cu excepţia casei, deşi sunt cazuri în care se fură şi uşile) şi pentru care tu vei plăti în continuare. Fără rapoartele de constatare privind amprentele făptuitorilor (conform viitoarelor modificări), identificarea va dura foarte mult, timp în care vom avea noi şi noi spargeri iar bunurile nu vor mai putea fi recuperate. Într-un final, poliţia reuşeşte să îi identifice pe răufăcători, hoţi de meserie condamnaţi pentru nenumarate furturi şi recent eliberaţi din penitenciar.

Conform viitoarelor modificări, nu se poate dispune arestarea preventivă pentru că furtul calificat prin efracţie şi violare de domiciliu nu se afla printre infractiunile limitativ prevazute de lege pentru care să se poata dispuna arestarea preventivă iar posibilitatea arestării pentru cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 5 ani sau mai mare a dispărut.

Forma care permite în prezent arestarea preventivă:

Art. 223 Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii arestării preventive

«(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică»

Forma modificată care nu mai permite arestarea preventivă:

La articolul 223, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică»

Forma actuală care permite utilizarea constatării tehnico-ştiinţifice ca mijloc de probă:

Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă

e) înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

Forma modificată care nu permite utilizarea constatării tehnico-ştiinţifice ca mijloc de probă:

La art. 97, lit. e) a alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«e) înscrisuri, rapoarte de expertiză, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;»

8.Ioana este intr-o relaţie abuzivă. În fiecare zi este jignită, ameninţată, şi este lovită. Într-o zi ajunge la spital în urma bătăilor. Procurorul deschide o anchetă penală. Legea îl obligă să ia măsuri pentru a proteja victima. Ioana este audiată şi încurajată să spună ce i s-a întâmplat deoarece va fi în siguranţă.

Modificările codului de procedură penală dau posibilitatea suspectului de a fi prezent la audierea Ioanei. Până în prezent, la audiere putea asista avocatul suspectului. Ioanei nu i se poate acorda identitate protejată deoarece agresorul ştie persoana cu care are o relaţie şi este inutil. Dacă totuşi i s-ar acorda identitatea declaraţia ei ar avea o valoare diminuată conform dispoziţiilor Codului de procedură penală.

La fel se va întâmpla şi în cazul traficului de persoane sau în situaţia unui viol.

Tu ce ai spune dacă persoana de care îţi este frică te-ar privi în fiecare secundă din audiere?

Forma actuală în care există un echilibru între drepturile inculpatului, drepturile victimei şi interesul public:

Art. 83 - Drepturile inculpatului

  În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:

  a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

  a^1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;

b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;

 c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

  d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;

  e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;

  f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

  g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

  g^1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

h) alte drepturi prevăzute de lege.

Art. 88: Avocatul

(1)Avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii.

Art. 103

«(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.»

(3) Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Forma modificată în care acest echilibru se pierde:

La art. 83, după litera b) se introduc două noi litere, literele b1) şi b2), cu următorul cuprins:

«b1) dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni;

b2) poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.» (audierea victimei este act de urmărire penală)

La articolul 103, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială».

(3) Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi. De asemenea, aceasta nu se poate întemeia pe declaraţiile inculpaţilor din acea cauză, ale martorilor care beneficiază de exonerare de răspundere pentru faptele denunţate sau pe declaraţiile celor care beneficiază de dispoziţii legale de favoare pentru declaraţiile date în faţa organelor judiciare, dacă aceste probe nu se coroborează şi cu altele, administrate legal în cauză. Hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în nicio măsură pe refuzul de a da declaraţii al inculpatului.

9.Închipuiţi-vă o percheziţie informatică pentru o infracţiune oarecare (economică, de violenţă sau alta), în computerul suspectului se găsesc fişiere video conţinând imagini cu caracter pornografic înfăţişând minori cu vârste de 5-6 ani. Ce puteam face pana acum? O nouă anchetă pentru a identifica autorul. Ce am putea face dacă modificările se adoptă? Te uiţi, te oripilezi ca om normal ce eşti, te frustrezi puternic ca procuror ce te găseşti şi distrugi fişierele.

Daca tu crezi ca e o gluma, să ştii că nu este. Aceleaşi lucruri se vor întâmpla şi la percheziţia domiciliară.

Forma actuală care permite utilizarea datelor şi extinderea anchetei:

Art. 168 Percheziţia informatică

(1) Prin percheziţie în sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se înţelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea.

(15)Datele informatice identificate cu caracter secret se păstrează în condiţiile legii.

Forma modificată care te obligă să ştergi definitiv datele şi să nu le poţi folosi in alte anchete:

La articolul 168, după alineatul (15) se introduce un nou alineat, alineatul (151) cu următorul cuprins:

«(151) Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte.»

După art. 171 se introduce un nou articol, art. 1711, cu următorul cuprins:

«1711 - (1) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit potrivit art. 170 şi 171 pot fi folosite ca probe numai pentru dovedirea infracţiunilor ce fac obiectul dosarului în care au fost solicitate.

(2) Obiectele, înscrisurile sau datele informatice care nu au fost utilizate în scopul prevăzut la alin. (1) se restituie proprietarului sau se distrug, după caz, în termen de 30 de zile de la data la care se constată că nu sunt utile pentru dovedirea faptei aflată în curs de cercetare penală pentru care au fost predate ori ridicate silit.»

10.Mama ta are într-o seara o urgenta si are nevoie sa scoată nişte bani de la bancomatul din colţul blocului. Iese din casă, işi scoate banii si vrea să se întoarcă. De ea se apropie un cetăţean, o loveşte cu o bâtă în cap, îi ia banii şi o lasă într-o baltă de sânge. Poate pentru multă vreme nici nu o găseşte nimeni. Până la urmă se află, se ridică imaginile de la bancomat. Surpriză! Nu pot fi folosite pentru a fi identificat autorul şi probată fapta lui, pentru că ele nu figurează în lista limitativă introdusă în Codul de procedură penală.

Forma actuală care permite utilizarea oricărui mijloc de probă legal şi înregistrările făcute de cetăţeni:

Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă

f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Art. 139

«(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.»

Forma modificată care interzice utilizarea unor mijloace de probă:

La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă. 

La articolul 139, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii». (martorii nu sunt părţi la procesul penal)

11.Sile, prietenul bun al lui Dorel, are şi el diverse afaceri pe care le conduce ca şi Dorel. Afacerile îi aduc mulţi bani pe care nu doreşte să îi împartă cu statul. Prin urmare, pune la cale un sistem prin care să nu plătească TVA şi se bazează pe mai multe facturi fictive.

Sile se bucură de noile modificări ale codului de procedură penală, în special de cele privind percheziţiile şi accesul la baze de date. El ştie că o anchetă este în derulare cu privire la activitatea sa. Dar mai stie că, de acum, procurorul nu mai poate căuta singur prin casă, dacă el îi pune la dispoziţie actele ce sunt trecute în mandatul de percheziţie.

Până acum, băieţii aştia nu îl credeau pe cuvânt şi căutau în continuare. De unde sa stie procurorii ca el are un caiet în care a trecut toate firmele si cine cui emite facturi fictive?

În plus Sile ştie că procurorul nu mai poate să ceară informaţii din bazele de date ale ANAF, Vamă, Oficiul de Imigrări pentru că modificările legii spun că aceste instituţii trebuie să îi dea acces şi lui Sile la toată baza de date ca să poată să fie folosite în anchetă. Sile ştie că nimeni nu va risca siguranţa sistemelor informatice ale unui stat pentru un singur evazionist.

Forma actuală în materia percheziţiilor care permite ridicarea obiectelor care probează alte fapte penale:

Art. 159 - Efectuarea percheziţiei domiciliare

(1) Mandatul de percheziţie se comunică procurorului, care ia măsuri pentru executarea acestuia.

(2) Percheziţia se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală, însoţit, după caz, de lucrători operativi.

(3) Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră.

(4) În cazul în care este necesar, organele judiciare pot restricţiona libertatea de mişcare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane în locul unde se efectuează percheziţia, pe durata efectuării acesteia.

(5) Înainte de începerea percheziţiei, organul judiciar se legitimează şi înmânează o copie a mandatului emis de judecător persoanei la care se va efectua percheziţia, reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar în lipsă, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu care cunoaşte persoana la care se va efectua percheziţia şi, dacă este cazul, custodelui.

(6) În cazul percheziţiei efectuate la sediul unei persoane juridice, mandatul de percheziţie se înmânează reprezentantului acesteia sau, în lipsa reprezentantului, oricărei alte persoane cu capacitate deplină de exerciţiu care se află în sediu ori este angajat al persoanei juridice respective.

(7) În cazul în care efectuarea percheziţiei este extinsă în locuinţele învecinate în condiţiile art. 158 alin. (3), persoanele din aceste spaţii vor fi înştiinţate cu privire la extinderea efectuării percheziţiei.

(8) Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se solicită, înainte de începerea percheziţiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziţia nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate.

(9) Persoanelor prevăzute la alin. (5) şi (6) li se aduce la cunoştinţă că au dreptul ca la efectuarea percheziţiei să participe un avocat. Dacă se solicită prezenţa unui avocat, începerea percheziţiei este amânată până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la momentul la care acest drept este comunicat, luându-se măsuri de conservare a locului ce urmează a fi percheziţionat. În cazuri excepţionale, ce impun efectuarea percheziţiei de urgenţă, sau în cazul în care avocatul nu poate fi contactat, percheziţia poate începe şi înainte de expirarea termenului de două ore.

(10) De asemenea, persoanei percheziţionate i se va permite să fie asistată ori reprezentată de o persoană de încredere.

(11) Când persoana la care se face percheziţia este reţinută ori arestată, va fi adusă la percheziţie. În cazul în care nu poate fi adusă, ridicarea de obiecte şi înscrisuri, precum şi percheziţia domiciliară se fac în prezenţa unui reprezentant ori martor asistent.

(12) Organul judiciar care efectuează percheziţia are dreptul să deschidă, prin folosirea forţei, încăperile, spaţiile, mobilierul şi alte obiecte în care s-ar putea găsi obiectele, înscrisurile, urmele infracţiunii sau persoanele căutate, în cazul în care posesorul acestora nu este prezent sau nu doreşte să le deschidă de bunăvoie. La deschiderea acestora, organele judiciare ce efectuează percheziţia trebuie să evite daunele nejustificate.

(13) Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie ori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există suspiciunea că pot avea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu se ridică întotdeauna.

(14) În mod excepţional, percheziţia poate începe fără înmânarea copiei mandatului de percheziţie, fără solicitarea prealabilă de predare a persoanei sau a obiectelor, precum şi fără informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenţei unui avocat ori a unei persoane de încredere, în următoarele cazuri:

a) când este evident faptul că se fac pregătiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea probelor ori a elementelor ce prezintă importanţă pentru cauză;

b) dacă există suspiciunea că în spaţiul în care urmează a se efectua percheziţia se află o persoană a cărei viaţă sau integritate fizică este pusă în pericol;

c) dacă există suspiciunea că persoana căutată s-ar putea sustrage procedurii.

(15) În cazul în care în spaţiul unde urmează a fi efectuată percheziţia nu se află nicio persoană, aceasta se efectuează în prezenţa unui martor asistent.

(16) În cazurile prevăzute la alin. (14) şi (15), copia mandatului de percheziţie se înmânează de îndată ce este posibil.

(17) Organele judiciare care efectuează percheziţia pot folosi forţa, în mod adecvat şi proporţional, pentru a pătrunde într-un domiciliu:

a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;

b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările organelor judiciare de a pătrunde în domiciliu.

(18) Este interzisă efectuarea în acelaşi timp cu percheziţia a oricăror acte procedurale în aceeaşi cauză, care prin natura lor împiedică persoana la care se face percheziţia să participe la efectuarea acesteia, cu excepţia situaţiei în care se desfăşoară, în aceeaşi cauză, simultan mai multe percheziţii.

(19) Locul în care se desfăşoară percheziţia, precum şi persoanele sau obiectele găsite pe parcursul percheziţionării pot fi fotografiate ori înregistrate audiovideo.

(20) Înregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate sunt anexate procesului-verbal de percheziţie şi fac parte integrantă din acesta.

Forma modificată care blochează activitatea de anchetă:

La art. 159, după alin. (8) se introduce un nou alineat, alin. (81), cu următorul cuprins:

«(81) Neindicarea în mandat a obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea percheziţiei de către organul judiciar şi duce la nulitatea actelor procedurale întocmite în baza acestuia. Refuzul persoanei percheziţionate de a preda persoanele sau obiectele căutate, precis identificate, se menţionează în procesul verbal de percheziţie. Lipsa menţiunii privind refuzul persoanei percheziţionate de a preda obiectele căutate se menţionează în procesul verbal de percheziţie. Lipsa acestei menţiuni în procesul verbal de percheziţie, continuarea percheziţiei chiar dacă bunurile indicate în mandat au fost predate sau persoanele indicate în mandat s-au predat se sancţionează cu nulitatea absolută a procesului verbal. Probele obţinute în baza unui proces verbal nul nu pot fi folosite în cadrul procesului penal.»

La articolul 162, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(4) Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparţin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepţia celor care sunt supuse confiscării, în condiţiile legii. Nerestituirea obiectelor ridicate poate constitui infracţiune şi se sancţionează, potrivit legii.»

După alin. (5) al art. 162 se adaugă un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:

«(6) Prin obiecte care nu au legătură cu cauza, potrivit alin. (4) se înţelege orice obiect, suport electronic de date, sau înscris care nu serveşte ca mijloc de probă pentru dovedirea infracţiunii pentru care a fost autorizată percheziţia.»

Forma actuală care permite utilizarea informaţiilor din bazele de date ale autorităţilor:

ART. 267 - Accesul la bazele electronice de date

  (1) În vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa au drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat.

  (2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în condiţiile legii.

Art. 97 - Proba şi mijloacele de probă

f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Forma modificată care nu mai permite accesul:

La art. 267, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Organele administraţiei de stat care deţin baze electronice de date sunt obligate să colaboreze cu procurorul sau cu instanţa de judecată în vederea asigurării accesului direct al acestora la informaţiile existente în bazele electronice de date, în scopul comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, în condiţiile legii. Este interzis organelor administraţiei de stat să furnizeze date şi informaţii din bazele electronice de date la care părţile, experţii parte sau avocaţii părţilor nu au asigurat accesul, pentru garantarea principiului egalităţii de arme."

La art. 97, lit. f) a alin. (2) se abrogă. 

12.Marian a muncit mult şi a făcut ore suplimentare. A strâns ceva bani şi vrea să-şi construiască o casă în satul natal. Are nevoie de autorizaţie. Se duce la primărie pentru a o obţine. Primarul îi cere o sumă de bani în schimbul autorizaţiei.

Marian a muncit mult, dar banii nu sunt suficienţi. Nici nu i se pare normal să dea mită pentru ceva ce i se cuvine, aşa că se duce direct la parchet pentru a depune plângere împotriva primarului pe care îl cunoaşte bine. Conform noilor prevederi ale Codului de procedură penală, procurorul este obligat să îl anunţe pe primar de îndată. Primarul neagă acuzaţia, iar un flagrant devine practic inutil din moment ce el ştie că este urmărit.

Dupa 6-7 luni, Marian primeste raspunsul Primariei si este anuntat ca i-a fost respinsa cererea de emitere a autorizatiei pentru un motiv pur formal.

Forma actuală care permite efectuarea unei anchete eficiente:

Art. 305 Începerea urmăririi penale

«(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.»

Art. 307 Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect

Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

Forma modificată care blochează o anchetă eficientă:

La articolul 305, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constata că nu exista vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) şi sunt indicate numele persoanelor ce se presupune că ar fi săvârşit infracţiunea ce face obiectul sesizării, organul de urmărire penala dispune obligatoriu începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi făptuitori. Toate probele administrate în această perioadă, fără respectarea acestor condiţii sunt nule absolut şi nu pot fi utilizate împotriva persoanei a cărei identitate era indicată la data administrării lor.»

Art. 307 se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 307 - Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect

(1) Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect.

(2) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei.»

13.Rică este primar in comuna lui de 3 ani şi 6 luni. De ceva timp, Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală faţă de Rică, pentru ca el în calitate de primar, a contractat reparaţia drumului cu firma verişoarei sale, Frusina, fără a face licitaţie conform legii. Rică a cheltuit 80% din bugetul comunei iar drumul a costat de 3 ori mai mult decât ar fi valorat în mod normal. Rică participă la alegerile viitoare, unde se estimează ca are prima şansă tocmai pentru ca a astupat gropile din carosabil. Problema e ca potrivit noilor modificări, cetăţenii nu vor putea fi informaţi asupra existenţei unei suspiciuni cu privire la faptele lui Rică şi ale Frusinei. Rică va câştiga următoarele alegeri şi va obţine votul de la cetăţeni care nu au fost informaţi corect cu privire la existenţa unei investigaţii în curs sau a unei bănuieli bazate pe indicii şi probe.

Forma actuală care permite comunicarea publică:

Art. 4: Prezumţia de nevinovăţie

(1)Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.

(2)După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

Forma modificată care împiedică orice comunicare:

La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) şi (4) cu următorul cuprins:

«(3) În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Încălcarea acestei obligaţii reprezintă infracţiune şi se pedepseşte, potrivit legii penale.

(4) În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni».

Povestea de mai jos, a celor 2 fraţi, rezumă situaţia creată de modificările preconizate:

Gigel este un funcţionar care ia mită la eliberarea fiecărui document. Gigel ştie că oricine vine la ghişeul lui are mare nevoie de actele emise şi nu se îngrijorează că nu va avea în continuare bani în plus.

Pentru ca Gigel nu este prost, nu ia niciodată bani de faţă cu martori. Totodată a aflat că prin modificările codului de procedură penală, conform cărora ce spune denunţătorul nu mai este aşa de important, astfel că nu îi este frică nici dacă vreun cetăţean supărat s-ar duce să povestească.

Gigel mai ştie că va fi anunţat rapid dacă există vreo investigaţie, pentru că acum procurorii au obligaţia de a-l face imediat suspect, altfel vor munci degeaba.

Pe Gigel nu-l mai poate aresta nimeni pentru ca el nu fuge, nu distruge probe (doar îşi cumpără diverse cu banii obţinuţi) iar noile legi consideră că Gigel nu e periculos pentru societate.

Cum spuneam, Gigel nu e prost, nu îşi loveşte mituitorii (aşa ar putea fi arestat) dar îi pune în situaţia de a nu avea o altă variantă de a obţine actele.

Aşa că Gigel îşi continuă activitatea şi ia mită de 10, 100, 500 ori pe lună, depinde câţi cetăţeni vin la ghişeu. Are o maşină faină şi îşi face revelionul în Bora Bora până se termină ancheta.

Dorel, fratele lui Gigel, nu lucrează la stat. El are mai multe firme, firme prin care alimentează piaţa neagră cu ţigări, alcool şi medicamente.

Dorel nu vrea să plătească TVA, aşa că foloseşte facturi fictive şi astfel firmele sunt mereu pe zero. Şi-a construit o vilă într-o zonă liniştită, cu piscină, maşini de lux şi de teren.

Dacă totuşi vreun procuror îl descoperă şi reuşeşte cu greu să strângă nişte probe, Dorel ştie că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să fie arestat la domiciliu. Şi acolo are cinematograf propriu, teren de golf, piscină, poate să-şi comande pizza şi să facă alte cumpărături on line. Poate chiar să facă şi afaceri de la distanţă. Dorel mai ştie şi că timpul petrecut acasă în arest va fi scăzut dintr-o eventuală pedeapsă, deci totul iese bine".

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Este limpede ca aceste modificari - dupa cum am vazut din exemplele date - ingreuneaza descoperirea celor certati cu legea si tot odata scapa de pedepsele prevazute de actuala legislatie pe cei care au procese pe rol sau sant cercetati acum pt. a fi deferiti Justitiei. De aceste modificari beneficiaza in primul rand, hotii nerusinati din parlament si din partide, care s-au imbogatit prie eludarea si incalcarea legii. Care sunt acestia ? In primul rand cei de la guvernare - psd, alde, udmr - care fac orice pentru a trece prin Parlament aceste modificari.Am vazut ca cei din Justitie au iesit in strada. CINSTE LOR !, pentru ca ei sunt cei mai competenti sa-si spuna parerea si noi oamenii de rand de buna credinta,TREBUIE sa-i sustinem si sa iesim la rândul nostru in strada, altfel, nu putem scapa de acesti talhari !!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită