Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 14.05.2018
Atena iese din bailout, însă doi din zece greci trăiesc în sărăcie extremă
     Ieșirea Greciei din programul de salvare (bailout) instituit de zona euro și Fondul Monetar Internațional (FMI) se va produce în august, conform ministrului de Finanțe din Luxemburg, Pierre Gramegna.

     Acesta a declarat vineri, citat de Reuters, că Grecia a îndeplinit toate cerințele creditorilor, printr-o serie de reforme realizate în ultimii ani. Gra­megna a menționat: "Economia Greciei crește într-o manieră satisfăcătoare, iar excedentul bugetar primar al țării este peste ținta stabilită, astfel că toate semafoarele sunt pe verde pentru încheierea acestui capitol dificil din istoria Greciei și a zonei euro".

     Din 2010, Grecia a beneficiat de trei pachete de salvare de la FMI, Banca Centrală Europeană (BCE) și UE, care au totalizat 240 de miliarde de euro. Cel mai recent program, obținut de Atena în vara lui 2015, a însumat 85 de miliarde de euro. Odată cu ieșirea din program, Atena speră să își poată stabili așa cum dorește politica economică, după opt ani de supraveghere din partea creditorilor. Oficialii eleni cred că, odată ieșită din program, țara nu va mai avea nevoie de un acord preventiv de finanțare, mai ales că va avea acces liber pe piețele obligațiunilor.

     Conform datelor Eurostat, datoria Greciei a scăzut ușor în 2017, la 178,6% din PIB, de la 180,8% în 2016, iar excedentul bugetar a atins 0,8% din PIB, față de 0,6% în 2016.

     Dar, cifrele Eurostat mai spun că, în 2017, doi din zece greci trăiau în condiții de sărăcie extremă, deci nu își pot acoperi nevoile zilnice de bază (alimente, încălzire) și nu își pot plăti facturile la timp. Rata sărăciei extreme din Grecia a fost de 21,1% în 2017, față de 22,4% în 2016.

     Populația Greciei și-a exprimat în numeroase rânduri, uneori chiar violent, în stradă, nemulțumirea față de reformele aplicate din cauza acordurilor de bailout.

     Cel mai recent luna trecută, mii de demonstranți au ieșit în stradă, în Atena și în alte orașe, protestând față de măsurile de austeritate impuse de creditori. Printre acestea se numără vânzarea de active majore, tăieri de pensii și de finanțări pentru spitalele de stat.

     Dimos Koumbouris, pensionar, a declarat recent, citat de nydailynews.com: "Noi nu datorăm pensiile creditorilor. Am lucrat toată viața pentru a obține o pensie și vom continua să luptăm până când vom primi înapoi ce au luat de la noi".

     BCE: "Zona euro are nevoie de un nou instrument fiscal"

     Zona euro are nevoie de un nou "instrument fiscal", comun, dacă vrea să se asigure că statele membre nu se dezintegrează din cauza unui șoc economic, a afirmat, vineri, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, transmite Reuters, conform Agerpres.

     "Avem nevoie de un instrument fiscal suplimentar pentru a menține convergența în timpul șocurilor puternice, fără a supraîmpovăra politica monetară. Obiectivul este de a furniza stabilitate suplimentară și restabilirea încrederii în politicile naționale", a declarat șeful BCE. 
A.V.
 

 

.