Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 02.08.2018
Autoritățile includ construcțiile în rândul domeniilor de viitor
click aici
Fotografie de MAKE
     Piața construcțiilor din țara noastră pare să devină importantă pentru autorități, care s-au hotărât să includă acest domeniu în Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020, printre sectoarele economice cu potențial competitiv.

     Propunerea vine din partea Ministerului Economiei, care a pus în dezbatere un proiect legislativ ce prevede introducerea sectorului de construcții în Strategia de Competitivitate.

     Estimările Guvernului sunt îndrăznețe, nota de fundamentare a inițiativei legislative aratând: "După ce în perioada de creștere economică din 2007-2008 ponderea construcțiilor în PIB depășise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condițiile în care există potențial să ajungă chiar la 15%".

     Sectorul construcțiilor este unul foarte important și ar avea șanse de creștere dacă ar fi sprijinit de stat, este de părere expertul imobiliar Ion Radu Zilișteanu, doctor în economie.

     Domnia sa consideră: "Dacă autoritățile vor să includă piața construcțiilor printre domeniile prioritare ale economiei, atunci sigur se gândesc și la unele pârghii pentru încurajarea sectorului. O soluție ar fi introducerea unui tratament fiscal avantajos pentru firmele care activează în acest domeniu. Se poate studia o reducere de TVA, la 5% de la 9%, pentru materialele de construcții. O altă modalitate de încurajare a construcțiilor este sprijinirea unor parteneriate public-private transparente, astfel încât să permită accesul unor firme la banii publici, altele decât cele cu care ne-am obișnuit. De asemenea, stăm destul de rău la nivelul implementării infrastructurii electrice și de utilități în mediul rural, unde și aici ar trebui făcuți pași".

     Domnul Zilișteanu subliniază, printre altele, că Guvernul ar putea încuraja învățământul profesional în vederea dezvoltării meseriilor cerute în construcții, având în vedere lipsa forței de muncă din sector.

     Construcțiile generează circa 10% din PIB, la nivel european, oferind 20 de milioane de locuri de muncă

     Nota de fundamentare a inițiativei legislative publicată pe site-ul Ministerului Economiei mai arată: "Sectorul de construcții are un mare potențial de creștere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor. Chiar dacă sectorul construcțiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanței sale economice, performanța sectorului construcțiilor poate influența în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu, dar și nivelul de ocupare a forței de muncă. Astfel, construcțiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice și electronice etc.) și de servicii conexe. Calitatea lucrărilor de construcții are un impact direct asupra calității vieții. Eficiența resurselor în procesul de fabricație, transportul și utilizarea produselor pentru construcția de clădiri și infrastructuri, dar și performanța energetică a clădirilor au un impact considerabil asupra energiei, asupra schimbărilor climatice și asupra mediului".

     Sursa citată menționează că, în timp ce la nivel european sectorul construcțiilor generează aproape 10% din PIB și oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, în România înregistrăm un declin accentuat al acestui sector. Pentru a realiza investițiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcțiilor bine dezvoltat, consideră inițiatorii proiectului de lege.

     Conform Colliers International Romania, valoarea investițiilor pe piața imobiliară a fost de 404 milioane de euro, în primul semestru al anului în curs, în creștere cu aproape 18% față de aceeași perioadă din 2017. Specialiștii din cadrul Colliers arată că există șanse ca pragul de 1 miliard de euro să fie depășit în acest an. Tot în primul semestru a crescut și numărul de investitori, precum și mărimea tranzacțiilor, subliniază Colliers, apreciind că valoarea medie a activelor vândute în primul semestru se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro, față de 25 milioane euro în anul precedent.

     Nota de fundamentare citată mai indică faptul că, prin introducerea sectorului de construcții în rândul domeniilor de viitor, se vor putea găsi soluții de finanțare pentru probleme structurale legate de acest sector, printre care se numără lipsa de forță de muncă și necesarul de investiții.

     "Tranziția către o economie eficientă în utilizarea resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon aduce cu sine și importante schimbări structurale în sectorul construcțiilor, care va trebui să se adapteze și să anticipeze necesarul de calificări și competențe în aceste domenii", adaugă documentul de pe site-ul Ministerului Economiei, precizând că acest lucru este valabil în special în ceea ce privește pregătirea forței de muncă pentru construcția de clădiri cu "consum de energie aproape zero", fie că este vorba de clădiri noi sau renovate. Implementarea unor tehnologii noi și utilizarea de practici flexibile de organizare a muncii vor necesita, de asemenea, o evoluție a competențelor și a calificărilor în domeniul construcțiilor.

     Potrivit notei de fundamentare a proiectului legislativ, în sectorul de construcții este necesară intensificarea eforturilor de micșorare a impactului asupra mediului, prin rezolvarea problemei consumului mare de materiale de construcții (de exemplu, minerale metalice și nemetalice, substanțe chimice și lemn), a celei legate de generarea unor cantități mari de deșeuri, dar și de realizarea unui număr din ce în ce mai mare de materiale care sunt mai ușor de colectat și reutilizat, precum și de sisteme sau "soluții de construcție" care ușurează "deconstrucția" lucrărilor și reutilizarea materialelor.

     Wienerberger: "România - una dintre cele mai mari piețe din Europa Centrală și de Est, cu un segment al construcțiilor rezidențiale în continuă dezvoltare"

     Țara noastră reprezintă una dintre cele mai mari piețe din regiunea Europei Centrale și de Est și are un segment al construcțiilor rezidențiale în dezvoltare continuă, consideră reprezentanții grupului Wienerberger. Aceștia ne-au transmis că locuințele finalizate la nivel național au înregistrat o evoluție pozitivă continuă în ultimii trei ani, iar informațiile disponibile momentan indică faptul că această tendință se va păstra și pentru anul 2018.

     "Piața locală de zidărie înregistrează în continuare un trend ascendent, după patru ani consecutivi de creștere, începând cu 2014", subliniază sursa citată, precizând: "Autorizațiile emise pentru construcțiile rezidențiale au o evoluție pozitivă, atât pentru segmentul de locuințe individuale, cât și pentru segmentul de apartamente. Dinamica de creștere a segmentului de apartamente este mult mai accelerată, în perioada ianuarie-mai 2018 având o creștere de aproximativ 35% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce segmentul de case unifamiliale a avut o creștere de +7,5% în aceeași perioadă. Ponderea autorizațiilor emise pentru apartamente a ajuns la 62% în total autorizații de locuințe emise în perioada ianuarie-mai 2018, față de 56% în aceeași perioadă a anului trecut.

     O evoluție crescătoare a înregistrat și piața locală de învelitori pentru acoperiș, atât în volum, cât și în valoare. Constatăm o creștere a interesului familiilor de români pentru învelitorile ceramice, interes care se reflectă și în creșterea segmentului de țiglă ceramică cu aproximativ 5%, în 2017 față de anul anterior".

     Numărul autorizațiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidențiale în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 a crescut cu 8,5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 20.520, informează Institutul Național de Statistică (INS). Datele INS arată că au fost marcate creșteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+516 autorizații), Sud-Vest Oltenia (+402), Sud-Muntenia (+352), Centru (+128), București-Ilfov (+102), Nord-Vest (+95) și Sud-Est (+86), în timp ce în regiunea de dezvoltare Nord-Est a fost înregistrată o scădere (-69 autorizații). INS precizează că în iunie 2018 au fost eliberate 4.233 de autorizații pentru construirea de clădiri rezidențiale, din care 65% sunt pentru zona rurală.

     INS informa, recent, că în primele cinci luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 1,3%, ca serie brută, iar pe obiecte de construcții volumul lucrărilor crescuse, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018, la construcțiile inginerești și la clădirile nerezidențiale cu 14,3%, respectiv cu 5,5%, în timp ce clădirile rezidențiale au înregistrat o scădere de 23,9%.

     Specialiștii evidențiază că, deși numărul autorizațiilor de construire este în creștere, sectorul construcțiilor înregistrează contracții ca urmare a lipsei de proiecte de infrastructură. 
Emilia Olescu
 
     SILVIU POP, COLLIER INTERNATIONAL:
     "Lipsa forței de muncă va testa planurile ambițioase ale dezvoltatorilor"
     În toate segmentele pieței imobiliare au fost remarcate rezultate foarte bune în orașele regionale, la sfârșitul primului semestru al acestui an, arată specialiștii Colliers International Romania. Aceștia menționează că și Bucureștiul a avut o evoluție bună, iar perspectivele pentru restul anului rămân solide.
     Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International Romania, subliniază: "Disponibilitatea produselor investiționale nu mai este o problemă (n.r. pe piața imobiliară), ceea ce ar trebui să facă posibilă o comprimare a randamentelor în următorul an și jumătate în lipsa unor șocuri economice (interne sau externe), în contextul unui volum total de tranzacții care ar putea atinge 0,5 miliarde euro în acest an, doar pe segmentul birourilor (de aproximativ trei ori mai mari decât în 2017). Mai mult, există apetit tot mai mare în piață și din partea investitorilor locali, care au beneficiat de pe urma creșterii economice din ultimii ani și au mai mult capital disponibil pentru a-l aloca pieței imobiliare".
     Domnia sa continuă: "Lipsa forței de muncă va testa planurile ambițioase ale dezvoltatorilor, în condițiile în care chiriașii concurează cu statul pentru angajați și se luptă cu o rată scăzută a șomajului. Având în vedere că lucrările de îmbunătățire a infrastructurii progresează lent, zonele care oferă acces la un bun serviciu de transport public (piețele centrale, Centru-Vest sau Floreasca/ Barbu-Văcărescu) vor rămâne cele mai interesante. Atracția pentru zonele periferice de nord din afara Bucureștiului se va păstra la un nivel redus, în timp ce noua linie de metrou din sud-vestul Bucureștiului ar putea deschide calea către noi piețe de birouri".
     Dezvoltatorii vor continua să vizeze orașe regionale, inclusiv orașe mai mici (cu mai puțin de 50.000 de locuitori). Pe măsură ce concurența se intensifică și consumatorii devin din ce în ce mai exigenți, dezvoltatorii vor include renovări în proiectele lor, concentrându-se în special pe componentele de divertisment și de food court, dar și prin adăugarea de noi chiriași din zona de fashion. O altă tendință va fi adaptarea formatelor de retail mari (big box) la restricțiile de spațiu ale centrelor comerciale, permițând apropierea de zonele dens populate.
     
     PMP: "Programul de guvernare al PSD crește prețurile locuințelor"
     PMP este de părere că programul economic de guvernare al PSD duce la scumpirea locuințelor. Senatorul Cristian Lungu a atras atenția încă din decembrie 2016 că respectivul program, odată pus în aplicare, va percuta economic în primul rând din punct de vedere inflaționist. "Care este cel mai pregnant sector ale economiei unde tăvălugul inflaționist se poate observa? Cu siguranță în scumpirea locuințelor, care, în trimestrul întâi din 2018 comparativ cu același trimestru al anului precedent, s-au scumpit cu 6,6%, peste media UE de 4,7%", afirmă senatorul PMP.
     Prețurile solicitate pentru locuințele disponibile spre vânzare în țara noastră s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% în trimestrul al doilea din 2018, față de primul trimestru, iar așteptările actuale ale proprietarilor sunt cu 4,7% mai ridicate față de aceeași perioadă din 2017, în condițiile în care, în cel de-al doilea trimestru de anul trecut, avansul anual al prețurilor ajungea la 13%, arată o analiză a Imobiliare.ro. În București, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 2,2% în intervalul aprilie-iunie, până la 1.280 euro/mp. Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace. Aici, apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în trimestrul secund din 2008.
     
     Strategia Națională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervențiilor dedicate competitivității. Acest document strategic a avut ca scop oferirea unei soluții pentru dezvoltarea economică pe termen scurt și mediu, care să permită punerea în valoare a potențialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată și prosperitate, conform notei de fundamentare a proiectului de lege care introduce construcțiile în Strategie.
     Aceasta arată: "Viziunea Strategiei Naționale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare și creativitate, care să pună accent pe încredere, eficiență și excelență și să plaseze România în primele zece economii la nivel european.
     Documentul a identificat cinci priorități strategice pentru asigurarea competitivității:
     - Prioritatea 1: Îmbunătățirea mediului de reglementare;
     - Prioritatea 2: Acțiuni parteneriale între mediul public și mediul privat;
     - Prioritatea 3: Factori și servicii suport;
     - Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor;
     - Prioritatea 5: Pregătirea Generației 2050 și provocări societale.
     Sectoarele de viitor propuse în strategie sunt: turism și ecoturism, textile și pielărie; lemn și mobilă; industrii creative; industria auto și componente; tehnologia informațiilor și comunicațiilor; procesarea alimentelor și a băuturilor; sănătate și produse farmaceutice; energie și management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii". 

 

.