Gala BURSA 2018

Autorităţile includ construcţiile în rândul domeniilor de viitor

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Companii #Construcţii /

Fotografie de MAKE

Fotografie de MAKE

Piaţa construcţiilor din ţara noastră pare să devină importantă pentru autorităţi, care s-au hotărât să includă acest domeniu în Strategia Naţională de Competitivitate 2015-2020, printre sectoarele economice cu potenţial competitiv.

Propunerea vine din partea Ministerului Economiei, care a pus în dezbatere un proiect legislativ ce prevede introducerea sectorului de construcţii în Strategia de Competitivitate.

Estimările Guvernului sunt îndrăzneţe, nota de fundamentare a iniţiativei legislative aratând: "După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în PIB depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%".

Sectorul construcţiilor este unul foarte important şi ar avea şanse de creştere dacă ar fi sprijinit de stat, este de părere expertul imobiliar Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie.

Domnia sa consideră: "Dacă autorităţile vor să includă piaţa construcţiilor printre domeniile prioritare ale economiei, atunci sigur se gândesc şi la unele pârghii pentru încurajarea sectorului. O soluţie ar fi introducerea unui tratament fiscal avantajos pentru firmele care activează în acest domeniu. Se poate studia o reducere de TVA, la 5% de la 9%, pentru materialele de construcţii. O altă modalitate de încurajare a construcţiilor este sprijinirea unor parteneriate public-private transparente, astfel încât să permită accesul unor firme la banii publici, altele decât cele cu care ne-am obişnuit. De asemenea, stăm destul de rău la nivelul implementării infrastructurii electrice şi de utilităţi în mediul rural, unde şi aici ar trebui făcuţi paşi".

Domnul Zilişteanu subliniază, printre altele, că Guvernul ar putea încuraja învăţământul profesional în vederea dezvoltării meseriilor cerute în construcţii, având în vedere lipsa forţei de muncă din sector.

Construcţiile generează circa 10% din PIB, la nivel european, oferind 20 de milioane de locuri de muncă

Nota de fundamentare a iniţiativei legislative publicată pe site-ul Ministerului Economiei mai arată: "Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor. Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu, dar şi nivelul de ocupare a forţei de muncă. Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe. Calitatea lucrărilor de construcţii are un impact direct asupra calităţii vieţii. Eficienţa resurselor în procesul de fabricaţie, transportul şi utilizarea produselor pentru construcţia de clădiri şi infrastructuri, dar şi performanţa energetică a clădirilor au un impact considerabil asupra energiei, asupra schimbărilor climatice şi asupra mediului".

Sursa citată menţionează că, în timp ce la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România înregistrăm un declin accentuat al acestui sector. Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat, consideră iniţiatorii proiectului de lege.

Conform Colliers International Romania, valoarea investiţiilor pe piaţa imobiliară a fost de 404 milioane de euro, în primul semestru al anului în curs, în creştere cu aproape 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. Specialiştii din cadrul Colliers arată că există şanse ca pragul de 1 miliard de euro să fie depăşit în acest an. Tot în primul semestru a crescut şi numărul de investitori, precum şi mărimea tranzacţiilor, subliniază Colliers, apreciind că valoarea medie a activelor vândute în primul semestru se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro, faţă de 25 milioane euro în anul precedent.

Nota de fundamentare citată mai indică faptul că, prin introducerea sectorului de construcţii în rândul domeniilor de viitor, se vor putea găsi soluţii de finanţare pentru probleme structurale legate de acest sector, printre care se numără lipsa de forţă de muncă şi necesarul de investiţii.

"Tranziţia către o economie eficientă în utilizarea resurselor şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon aduce cu sine şi importante schimbări structurale în sectorul construcţiilor, care va trebui să se adapteze şi să anticipeze necesarul de calificări şi competenţe în aceste domenii", adaugă documentul de pe site-ul Ministerului Economiei, precizând că acest lucru este valabil în special în ceea ce priveşte pregătirea forţei de muncă pentru construcţia de clădiri cu "consum de energie aproape zero", fie că este vorba de clădiri noi sau renovate. Implementarea unor tehnologii noi şi utilizarea de practici flexibile de organizare a muncii vor necesita, de asemenea, o evoluţie a competenţelor şi a calificărilor în domeniul construcţiilor.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului legislativ, în sectorul de construcţii este necesară intensificarea eforturilor de micşorare a impactului asupra mediului, prin rezolvarea problemei consumului mare de materiale de construcţii (de exemplu, minerale metalice şi nemetalice, substanţe chimice şi lemn), a celei legate de generarea unor cantităţi mari de deşeuri, dar şi de realizarea unui număr din ce în ce mai mare de materiale care sunt mai uşor de colectat şi reutilizat, precum şi de sisteme sau "soluţii de construcţie" care uşurează "deconstrucţia" lucrărilor şi reutilizarea materialelor.

Wienerberger: "România - una dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est, cu un segment al construcţiilor rezidenţiale în continuă dezvoltare"

Ţara noastră reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din regiunea Europei Centrale şi de Est şi are un segment al construcţiilor rezidenţiale în dezvoltare continuă, consideră reprezentanţii grupului Wienerberger. Aceştia ne-au transmis că locuinţele finalizate la nivel naţional au înregistrat o evoluţie pozitivă continuă în ultimii trei ani, iar informaţiile disponibile momentan indică faptul că această tendinţă se va păstra şi pentru anul 2018.

"Piaţa locală de zidărie înregistrează în continuare un trend ascendent, după patru ani consecutivi de creştere, începând cu 2014", subliniază sursa citată, precizând: "Autorizaţiile emise pentru construcţiile rezidenţiale au o evoluţie pozitivă, atât pentru segmentul de locuinţe individuale, cât şi pentru segmentul de apartamente. Dinamica de creştere a segmentului de apartamente este mult mai accelerată, în perioada ianuarie-mai 2018 având o creştere de aproximativ 35% faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce segmentul de case unifamiliale a avut o creştere de +7,5% în aceeaşi perioadă. Ponderea autorizaţiilor emise pentru apartamente a ajuns la 62% în total autorizaţii de locuinţe emise în perioada ianuarie-mai 2018, faţă de 56% în aceeaşi perioadă a anului trecut.

O evoluţie crescătoare a înregistrat şi piaţa locală de învelitori pentru acoperiş, atât în volum, cât şi în valoare. Constatăm o creştere a interesului familiilor de români pentru învelitorile ceramice, interes care se reflectă şi în creşterea segmentului de ţiglă ceramică cu aproximativ 5%, în 2017 faţă de anul anterior".

Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 a crescut cu 8,5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 20.520, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele INS arată că au fost marcate creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+516 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+402), Sud-Muntenia (+352), Centru (+128), Bucureşti-Ilfov (+102), Nord-Vest (+95) şi Sud-Est (+86), în timp ce în regiunea de dezvoltare Nord-Est a fost înregistrată o scădere (-69 autorizaţii). INS precizează că în iunie 2018 au fost eliberate 4.233 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 65% sunt pentru zona rurală.

INS informa, recent, că în primele cinci luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,3%, ca serie brută, iar pe obiecte de construcţii volumul lucrărilor crescuse, în perioada 1 ianuarie - 31 mai 2018, la construcţiile inginereşti şi la clădirile nerezidenţiale cu 14,3%, respectiv cu 5,5%, în timp ce clădirile rezidenţiale au înregistrat o scădere de 23,9%.

Specialiştii evidenţiază că, deşi numărul autorizaţiilor de construire este în creştere, sectorul construcţiilor înregistrează contracţii ca urmare a lipsei de proiecte de infrastructură.

SILVIU POP, COLLIER INTERNATIONAL:

"Lipsa forţei de muncă va testa planurile ambiţioase ale dezvoltatorilor"

În toate segmentele pieţei imobiliare au fost remarcate rezultate foarte bune în oraşele regionale, la sfârşitul primului semestru al acestui an, arată specialiştii Colliers International Romania. Aceştia menţionează că şi Bucureştiul a avut o evoluţie bună, iar perspectivele pentru restul anului rămân solide.

Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International Romania, subliniază: "Disponibilitatea produselor investiţionale nu mai este o problemă (n.r. pe piaţa imobiliară), ceea ce ar trebui să facă posibilă o comprimare a randamentelor în următorul an şi jumătate în lipsa unor şocuri economice (interne sau externe), în contextul unui volum total de tranzacţii care ar putea atinge 0,5 miliarde euro în acest an, doar pe segmentul birourilor (de aproximativ trei ori mai mari decât în 2017). Mai mult, există apetit tot mai mare în piaţă şi din partea investitorilor locali, care au beneficiat de pe urma creşterii economice din ultimii ani şi au mai mult capital disponibil pentru a-l aloca pieţei imobiliare".

Domnia sa continuă: "Lipsa forţei de muncă va testa planurile ambiţioase ale dezvoltatorilor, în condiţiile în care chiriaşii concurează cu statul pentru angajaţi şi se luptă cu o rată scăzută a şomajului. Având în vedere că lucrările de îmbunătăţire a infrastructurii progresează lent, zonele care oferă acces la un bun serviciu de transport public (pieţele centrale, Centru-Vest sau Floreasca/ Barbu-Văcărescu) vor rămâne cele mai interesante. Atracţia pentru zonele periferice de nord din afara Bucureştiului se va păstra la un nivel redus, în timp ce noua linie de metrou din sud-vestul Bucureştiului ar putea deschide calea către noi pieţe de birouri".

Dezvoltatorii vor continua să vizeze oraşe regionale, inclusiv oraşe mai mici (cu mai puţin de 50.000 de locuitori). Pe măsură ce concurenţa se intensifică şi consumatorii devin din ce în ce mai exigenţi, dezvoltatorii vor include renovări în proiectele lor, concentrându-se în special pe componentele de divertisment şi de food court, dar şi prin adăugarea de noi chiriaşi din zona de fashion. O altă tendinţă va fi adaptarea formatelor de retail mari (big box) la restricţiile de spaţiu ale centrelor comerciale, permiţând apropierea de zonele dens populate.

PMP: "Programul de guvernare al PSD creşte preţurile locuinţelor"

PMP este de părere că programul economic de guvernare al PSD duce la scumpirea locuinţelor. Senatorul Cristian Lungu a atras atenţia încă din decembrie 2016 că respectivul program, odată pus în aplicare, va percuta economic în primul rând din punct de vedere inflaţionist. "Care este cel mai pregnant sector ale economiei unde tăvălugul inflaţionist se poate observa? Cu siguranţă în scumpirea locuinţelor, care, în trimestrul întâi din 2018 comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, s-au scumpit cu 6,6%, peste media UE de 4,7%", afirmă senatorul PMP.

Preţurile solicitate pentru locuinţele disponibile spre vânzare în ţara noastră s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% în trimestrul al doilea din 2018, faţă de primul trimestru, iar aşteptările actuale ale proprietarilor sunt cu 4,7% mai ridicate faţă de aceeaşi perioadă din 2017, în condiţiile în care, în cel de-al doilea trimestru de anul trecut, avansul anual al preţurilor ajungea la 13%, arată o analiză a Imobiliare.ro. În Bucureşti, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 2,2% în intervalul aprilie-iunie, până la 1.280 euro/mp. Dintre marile oraşe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferenţă de preţ la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus faţă de Cluj-Napoca şi în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor din 2008 încoace. Aici, apartamentele au recuperat cel mai puţin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăţi fiind, în momentul de faţă, cu aproape 40% mai scumpe decât în trimestrul secund din 2008.

Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii. Acest document strategic a avut ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate, conform notei de fundamentare a proiectului de lege care introduce construcţiile în Strategie.

Aceasta arată: "Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă şi să plaseze România în primele zece economii la nivel european.

Documentul a identificat cinci priorităţi strategice pentru asigurarea competitivităţii:

- Prioritatea 1: Îmbunătăţirea mediului de reglementare;

- Prioritatea 2: Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat;

- Prioritatea 3: Factori şi servicii suport;

- Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor;

- Prioritatea 5: Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.

Sectoarele de viitor propuse în strategie sunt: turism şi ecoturism, textile şi pielărie; lemn şi mobilă; industrii creative; industria auto şi componente; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; procesarea alimentelor şi a băuturilor; sănătate şi produse farmaceutice; energie şi management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii".

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. S-a vazut la investitii ca nu le-au inclus la prezent :) Nu facem drumurile ca cresc salariile si nu mai vin investitorii :) So-va or not So-va :)

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită