Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 26.04.2018
Axa de oțel: Washington - Bruxelles - Galați
click aici
     Oțelul forjează trei evenimente importante:

     1. mondial (negocierile taxelor impuse de Donald Trump la importurile de oțel și aluminiu);

     2. european (finalizarea achiziției Ilva de către Arcelor Mittal);

     3. național - vânzarea Arcelor Mittal Galați (fostă Sidex).

     1. Macron și Merkel, la Washington; Secretarul american al Trezoreriei, la Beijing

     Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel vor să-l convingă, în această săptămână, pe Donald Trump, președintele SUA, să renunțe la planurile de impunere a tarifelor vamale pentru importurile de oțel și aluminiu (tarife care sunt suspendate până la 1 mai). Cei doi europeni au ales să se întâlnească, separat, cu liderul de la Washington.

     Într-un interviu acordat Fox News, Emmanuel Macron a insistat asupra faptului că recentul comportament protecționist al SUA a încordat relațiile americane cu aliații și adversarii deopotrivă. De asemenea, Macron a avertizat că, dacă Trump vrea să obțină cu succes concesii de la chinezi, va avea nevoie de aliați.

     Președintele francez a spus în interviu: "Donald Trump a vorbit de scutiri până la 1 mai. Să vedem ce va face după această dată. Care îi sunt prioritățile. Eu sunt un tip direct. Situația este prea complicată - dacă declanșezi lupta împotriva tuturor - război comercial cu China, cu Europa, război în Siria - haideți, nu merge. Ai nevoie de aliați. Și noi suntem aliații".

     Cancelarul german Angela Merkel, care va sosi astăzi la Washington pentru discuții cu Trump, a declarat, recent, că soluția cea mai bună pentru evitarea unui litigiu comercial între Statele Unite și UE este scutirea Blocului comunitar de taxele suplimentare pentru importurile de oțel și alu­miniu impuse de administrația Trump.

     În luna martie, președintele SUA a anunțat introducerea unor tarife de 25% la importurile de oțel și de 10% la aluminiul importat, exceptând Canada și Mexic.

     Donald Trump a declarat că dumpingul de pe piața americană a oțelului și aluminiului reprezintă "un asalt la adresa SUA", iar, în acest context, cea mai bună decizie pentru companiile de profil ar fi să-și mute înapoi în Statele Unite oțelăriile și topitoriile: "Dacă nu vrei să plătești taxe, adu fabrica ta înapoi în SUA".

     Ulterior, Casa Albă a anunțat sus­pendarea tarifelor până la 1 mai 2018 pentru importurile din statele membre ale UE, Argentina, Australia, Brazilia, Coreea de Sud, Canada și Mexic.

     Statele Unite au afirmat că tarifele sunt motivate de considerente ce țin de securitatea națională și nu li se aplică regulile Organizației Mondiale a Comerțului, dar Rusia, China, India și Uniunea Europeană și-au exprimat obiecțiile, spunând că tarifele par să fie măsuri de protecție, care necesită compensații pentru marile state exportatoare. SUA au acceptat să negocieze cu China și au informat UE și India că sunt deschise să discute orice problemă, deși insistă că solicitările de despăgubiri sunt nejustificate.

     La rândul său, Rusia a cerut despăgubiri din partea SUA de pe urma tarifelor impuse de administrația americană la importurile de oțel și aluminiu.

     Comisarul UE pentru Comerț, Cecilia Malmstrom, a insistat, luna aceasta, că Washingtonul nu ar trebui să se bazeze pe niciun fel de concesii din partea UE. "Ne așteptăm la o excepție necondiționată și permanentă de la taxe", a spus Malmstrom, exprimându-și convingerea că Merkel și Macron vor susține pe deplin acest punct de vedere la întâlnirile cu Trump.

     UE a elaborat o listă cu produse americane în valoare de aproximativ 2,8 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) pe care le va taxa, dacă blocul european nu va fi exceptat definitiv de la taxele pentru importurile de oțel și aluminiu, măsură ce ar lovi puternic produsele tradiționale din SUA. "Lista este agreată de statele membre", a spus Cecilia Malmstrom.

     Analiștii consideră că măsurile americane vizează în principal China, țară ale cărei supracapacități de producție a oțelului sunt criticate de mai mulți ani de partenerii săi comerciali.

     În urma anunțului lui Trump, asociațiile de oțel și aluminiu din China au cerut răzbunare și au făcut apel către guvern să ia măsuri privind importurile americane de cărbune, produse agrare și electronice.

     În această săptămână, Trump a anunțat că Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei SUA, va merge în China peste câteva zile, pentru negocieri privind conflictul comercial dintre Washington și Beijing, potrivit presei internaționale.

     Președintele american a acuzat China de "practici comerciale neloiale", care afectează întreprinderile și muncitorii americani, acuzând, în special, "transferul forțat de tehnologii americane" și "furtul de proprietate intelectuală".

     Principalii câștigători ai deciziei lui Trump sunt, potrivit Bloomberg, producătorii de oțel din SUA, precum Nucor Corp., AK Steel Holding Corp și US Steel Corp. Aceștia au făcut un lobby agresiv pentru apărarea comercială împotriva a ceea ce ei consideră drept o concurență neloială din partea Chinei, a Rusiei și a Coreei de Sud.

     Bloomberg mai scrie că și ArcelorMittal, cel mai mare producător mondial de oțel, poate fi considerat un câștigător al deciziei lui Trump de a impune taxe pe importurile de oțel. Agenția internațională precizează: "ArcelorMittal este un producător important în SUA și a furnizat materiale de construcție pentru One World Trade Center din New York. Acesta a susținut multă vreme că taxele vamale ar fi un lucru pozitiv, care i-ar proteja principalele piețe pe care activează. Dar, în funcție de modul în care se aplică regulile, Arcelor se poate confrunta cu costuri mai mari. De exemplu, nu este clar dacă importurile de oțel din Brazilia de la ArcelorMittal către fabricile sale din Alabama ar fi supuse acestor tarife".

     Acțiunile Arcelor Mittal au căzut, după anunțul lui Trump privind taxele la oțel și aluminiu, însă, ulterior au înregistrat creșteri de circa 5% (vezi graficul din ilustrație).

     Coincidență sau nu, în luna martie, un membru al familiei Mittal a finalizat achiziția, cu 25 milioane de dolari, unui apartament în Trump International Hotel și Tower din Manhattan, potrivit The Real Deal (New York Real Estate News), citând surse apropiate de această tranzacție. Publicația americană scrie că nu este clar dacă Lakshmi însuși sau una dintre rudele sale au cumpărat apartamentul de aproape 600 metri pătrați de la dezvoltatorul japonez Katsumi Tada. Apartamentul se află la etajul 47 al turnului de 52 de etaje. Conform The Real Deal, o entitate numită Newark (US) LLC a semnat, pe 12 ianuarie, contractul pentru achiziționarea apartamentului pe 12 ianuarie, iar vânzarea s-a finalizat pe 19 martie.

     2. Finalizarea achiziției Ilva de către Arcelor Mittal tulbură apele

     Grupul ArcelorMittal este pe punctul să obțină aprobarea Uniunii Europene pentru achiziționarea Ilva, cea mai mare oțelărie europeană, după ce s-a angajat să vândă mai multe facilități de producție din Europa, printre care și combinatul de la Galați, ca răspuns la îngrijorările în materie de concurență, au declarat, recent, pentru Reuters, două surse din apropierea acestui dosar, potrivit Agerpres.

     În urmă cu două săptămâni, ArcelorMittal s-a oferit să vândă unitățile ArcelorMittal Piombino, singura linie de zincare din Italia, ArcelorMittal Galați, România, ArcelorMittal Skopje, Macedonia, ArcelorMittal Ostrava, Cehia, ArcelorMittal Dudelange, Luxemburg, și liniile de zincare numărul 4 și 5 de la Flemalle; decaparea, liniile de laminare la rece și ambalaje metalice acoperite din Tilleur, toate acestea de la combinatul de la Liege, Belgia.

     Comisia Europeană a extins termenul limită privind adoptarea unei decizii până în 23 mai, față de termenul precedent din 19 aprilie.

     Autoritățile UE sunt îngrijorate că preluarea Ilva de către ArcelorMittal ar putea reduce concurența la unele produse din oțel carbon și ar duce la prețuri mai ridicate pentru clienții din sudul Europei.

     Potrivit surselor citate de Reuters, pachetul de active pe care ArcelorMittal s-a oferit să le vândă este mult mai mare decât concesiile pe care inițial era pregătit să le facă grupul.

     În iunie, ArcelorMittal a ajuns la un acord ca să cumpere Ilva, dar de atunci procesul de achiziție s-a blocat, din cauza dificultăților legale și a unei investigații anticoncurență a UE.

     ArcelorMittal vrea să preia Ilva având o ofertă de 1,8 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari). Ilva este cea mai mare oțelărie europeană, la care lucrează peste 14.000 de persoane.

     Oțelăria, aflată în orașul Taranto din sudul Italiei, producea anual nouă milioane tone de oțel, aproximativ 40% din producția de oțel a Italiei, și furniza oțelul pentru producătorii auto, de echipamente electrice și constructorii de nave. Guvernul italian a preluat, temporar, controlul la oțelăria Ilva, pentru a supraveghea lucrările de curățare ale acestei oțelării, implicată într-un scandal de poluare.

     3. Anunțul privind vânzarea Arcelor Mittal Galați agită spiritele

     Vânzarea combinatului de la Galați nu este echivalentă cu închiderea acestuia, iar angajații nu ar trebui să fie afectați, în condițiile în care Comisia Europeană (CE) dorește să ridice nivelul concurențial în Europa și nu să închidă capacități de producție, a declarat, într-un interviu acordat pentru News.ro, directorul general al grupului de unități ArcelorMittal Galați - Skopje, Bruno Ribo.

     ArcelorMittal va trebui să vândă unui singur investitor majoritatea activelor pe care vrea să le înstrăineze ca să preia Ilva, a declarat, recent, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, adăugând: "Conform structurii acestor angajamente, Comisia Europeană va obliga ArcelorMittal să vândă majoritatea activelor scoase la vânzare unui singur cumpărător, ca să existe o grupare mare, și va cere creșterea capacității la Sidex, să producă mai mult decât produce în momentul de față, tocmai pentru a contrabalansa puterea crescută pe care o va avea ArcelorMittal dacă preia combinatul din Italia".

     "Mizăm pe profesionalismul Comisiei Europene de Concurență și pe responsabilitatea Guvernului României și sperăm să situația va fi bine analizată și că vom rămâne în grupul Arcelor Mittal", ne-a declarat Dănuț Onica, președintele Federației Sindicale a Siderurgiștilor Metarom, care ne-a transmis: "Arcelor Mittal Europa a fost atenționată de către Comisia Europeană pentru Concurență că, prin achiziționarea combinatului Ilva Italia, ar depăși cotele de piață pentru anumite produse, mai precis bobinele care sunt destinate construcțiilor auto și construcțiilor alimentare, având ca piață de desfacere Italia, Spania și Germania. La Galați de produc bobine pentru construcții industriale comercializate în Turcia, Grecia și Bulgaria, deci nu suntem prezenți pe aceeași piață de desfacere".

     Domnul Dănuț Onica mai spune că unele condiții din contractul de privatizare nu au fost respectate de către Arcelor Mittal: "S-a preluat combinatul la capacitatea de 4,5 milioane de tone cu condiția de a dezvolta capacitatea, în schimb au scăzut capacitatea la 2 milioane de tone prin închiderea a patru furnale și trei oțelării; condiția construirii unui laminor al cărui produs final era destinat construcției auto nu a fost realizată; turnarea continuă pe profil rotund nu a fost realizată; s-au tăiat două cocserii făcându-ne dependenți de cumpărarea cocsului de la colegii ZKZ Polonia; în cadrul întâlnirii avute cu premierul și vicepremierul României, unde s-a cerut desecretizarea contractului de privatizare, s-a găsit un articol care stipulează că Guvernul României trebuie să-și dea acordul în cazul vânzării combinatului".

     Vicepremierul Viorel Ștefan a confirmat, recent, că ArcelorMittal poate vinde combinatul siderurgic de la Galați doar cu acordul explicit al statului român, iar Comisia Europeană se va asigura că producția combinatului va crește după tranzacție.

     Și Ionel Borș, country manager al ArcelorMittal Galați, a dat asigurări că oțelăria va funcționa în continuare, deși, în rândul angajaților, există o stare de îngrijorare.

     În România, ArcelorMittal deține unități de producție la Galați, Iași, Roman și Hunedoara. Potrivit lui Bruno Ribo, Arcelor Mittal nu are în plan să vândă și alte unități ArcelorMittal din România.

     În ultimii ani, combinatul ArcelorMittal Galați a înregistrat o producție medie de circa 2 milioane de tone de oțel pe an. Pe platforma siderurgică a combinatului lucrează circa 7.000 de persoane, dintre care aproximativ 5.500 sunt angajați proprii ai ArcelorMittal, iar 1.500 ai unor firme contractoare. 
Ancuța Stanciu
 

 

.