BURSA CONSTRUCŢIILOR "Exporturile TMK Artrom vor creşte la 88%, în 2018"

Companii /

Adrian Popescu, preşedinte TMK Artrom

Adrian Popescu, preşedinte TMK Artrom

  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Interviu cu Adrian Popescu, preşedinte TMK Artrom 

    La finalul anului, TMK Artrom va avea o cifră de afaceri de circa 1,3 miliarde lei şi 1.450 de salariaţi, ambii indicatori în creştere faţă de 2017, conform estimărilor lui Adrian Popescu

    Exporturile TMK Artrom vor creşte de la 81% la 88%, în acest an faţă de 2017, ne-a spus Adrian Popescu, preşedintele companiei din Slatina, care activează pe piaţa producţiei de ţevi cu aplicaţii industriale. Domnia sa ne-a precizat, într-un interviu, că, la finalul anului în curs, TMK Artrom va avea o cifră de afaceri de circa 1,3 miliarde lei şi 1.450 de salariaţi, ambii indicatori în creştere faţă de anul trecut. Obiectivul central al TMK Artrom este creşterea ponderii de produse premium în totalul mixului de fabricaţie, de la circa 10%, cât este în prezent, la peste 50%, în anii care urmează. Un pas în acest sens este realizarea unui complex de tratamente termice, investiţie în valoare de 36 de milioane de dolari, din surse proprii. Capacitatea noului proiect este de peste 160.000 de tone de ţevi pe an, iar proiectarea şi furnizarea echipamentelor este realizată de Grupul SMS, unul dintre jucătorii mondiali pe piaţa echipamentelor pentru industria metalurgică. Investiţia de la Slatina a creat 240 de locuri de muncă la TMK Reşiţa şi TMK Artrom. Lucrările de construcţii la noul complex au demarat în luna iunie 2016, iar în noiembrie 2017 au fost testate la cald.

    Reporter: Obiectivul central al TMK Artrom este creşterea ponderii de produse premium în totalul mixului de fabricaţie, de la circa 10%, cât este în prezent, la peste 50%, în anii care urmează. Lansarea recentă a complexului de tratamente termice este un pas important în acest sens. Care este următorul pas pe care îl veţi face pentru majorarea ponderii de produse premium în mixul de fabricaţie?

    Adrian Popescu: După realizarea acestui proiect important, urmează asimilarea în fabricaţie de noi oţeluri, în special oţeluri aliate cu tratamente termice care să asigure proprietăţi mecanice ridicate, conform cerinţelor tot mai mari ale clienţilor noştri. Totodată, urmărim intrarea pe noi pieţe de desfacere, livrarea la noi clienţi utilizatori finali ai produselor noastre, cum ar fi producătorii de automobile şi utilaje grele din SUA şi nu numai.

    Reporter: Care este ponderea exporturilor companiei şi la cât intenţionaţi să creşteţi volumul vânzărilor în afara ţării, în acest an?

    Adrian Popescu: În 2017, aproximativ 85% din volumul producţiei realizată de TMK-Artrom a fost livrat în afara ţării, iar pentru 2018 estimăm că circa 88% din producţie va fi exportată, ţările unde urmează să vindem cel mai mult fiind Germania, Italia, SUA, Canada, Olanda, Spania, Polonia, Franţa, Bulgaria, Turcia etc.

    Reporter: Care au fost problemele cu care v-aţi confruntat în timpul implementării noii investiţii?

    Adrian Popescu: Ca la orice proiect de această anvergură, au fost întâmpinate şi unele probleme, dar care şi-au găsit imediat rezolvarea prin implicarea şi profesionalismul de care au dat dovadă echipa implicată în realizarea proiectului, furnizorul de echipamente şi firma care a realizat construcţia. Cel mai dificil pas a fost selecţionarea furnizorului principal de utilaje (din cauza cerinţelor tehnice extrem de ridicate pe care le-am pus acestui proiect), apoi selecţia constructorilor şi, în al treilea rând, angajarea personalului care să lucreze în viitor pe aceste instalaţii.

    Reporter: Ce cifră de afaceri a realizat TMK Artrom anul trecut, şi care sunt estimările pentru acest an?

    Adrian Popescu: Cifra de afaceri realizată anul trecut a depăşit un miliard de lei (233 milioane euro), iar pentru acest an estimăm vân­zări de aproape 1,3 miliarde lei (în jur de 281 milioane euro).

    Reporter: Câţi angajaţi are compania?

    Adrian Popescu: 1.398 de persoa­ne la zi, cifra la care am ajuns în urma ultimelor angajări generate în special de necesarul de personal calificat pentru noul Complex de Tratamente Termice şi care vor continua în următoarea perioadă. Astfel, preconizăm că, la finalul anului acesta, vom ajunge la circa 1.450 de angajaţi.

    Reporter: Cum apreciaţi piaţa pe care activaţi?

    Adrian Popescu: Competitivă şi dinamică, preţul la ţeavă fiind influenţat de numeroşi factori, printre care evoluţia preţurilor fierului vechi, petrolului şi gazelor, dar şi de încrederea investitorilor, care se resimte în volumul investiţiilor şi, implicit, în consumul de ţeavă.

    Reporter: Ce perspective are aceasta?

    Adrian Popescu: Apreciez că trendul actual de creştere înregis­trat de piaţa ţevii în ultimele luni va continua, în anul 2018, deşi indicele de creştere va fi uşor mai mic decât ceea ce s-a înregistrat în ultimele şase luni. Este o piaţă care, pe termen mediu, a cunoscut o tendinţă crescătoare chiar dacă pe perioade scurte a scăzut, pentru ca apoi să recupereze. Fiind dominată de industria auto şi, în general, de utilaje şi echipamente cu mai multe nişe de tehnicitate ridicată, are şi o stabilitate bună în timp.

    Reporter: Ce consideraţi că ar tre­bui schimbat în legislaţia care guvernează mediul de afaceri de la noi?

    Adrian Popescu: Ar trebui să fie mai puţine schimbări legislative şi o mai mare stabilitate, în vederea creşterii încrederii investitorilor în economia României şi în potenţialul acestei ţări. O reducere a birocraţiei în obţinerea oricărei aprobări sau document emis de o autoritate centrală sau locală, sunt, de asemenea, de dorit. La acestea aşteptăm o mai rapidă decizie în orice implică autorităţile statului sau cele locale şi mai mult curaj în luarea unor decizii la nivel de promovare, precum şi susţinerea agen­ţilor economici care investesc în teh­nologie şi dezvoltări indus­triale.

    Lipsa predictibilităţii, schimbările tot mai dese ale legislaţiei, lipsa infrastructurii rutiere, lipsa personalului muncitor calificat, o birocraţie excesivă în obţinerea autorizaţiilor necesare construcţiilor, funcţionarii, termene lungi în obţinerea aprobărilor şi autorizărilor (de multe ori edificarea în timp scurt a unei afaceri sau dezvoltări sunt esenţiale pentru succes) sunt doar câteva dintre punctele care afec­tea­ză activitatea oamenilor de afa­ceri care activează în România.

    Reporter: În acest context, cum vedeţi modificările fiscale din 2018?

    Adrian Popescu: În general, politica fiscală aparţine statului şi aces­ta are dreptul să îşi judece politicile fiscale aşa cum crede. Desigur, răs­punsul mediului de afaceri este imediat şi el se manifestă negativ sau pozitiv, după cum îl afectează aceste schimbări în raport cu aş­teptările sale de business. Acesta este sensul unei economii libere de piaţă, în relaţia cu statul.

    Ceea ce deranjează în general este o dinamică a schimbărilor prea dese şi în termen scurt, fără o pregătire prealabilă. TMK-Artrom are experienţa sistemelor fiscale din alte ţări (de exemplu SUA, unde deţine o companie în proporţie de 100%) şi se poate adapta la schimbări, dar marile companii care fac planificări pe perioade lungi şi cu cel puţin un an înainte de exerciţiul bugetar trebuie să ştie de astfel de schimbări din timp, cu cel puţin 12 luni înainte de planificarea bugetului şi a planului anual.

    Referitor la schimbările fiscale, cred că cea mai mediatizată schimbare este cea a plătitorului contribuţiilor sociale. Companiile care au o relaţie bazată pe respect cu salariaţii nu au avut probleme majore atâta vreme cât aplicarea acestei schimbări pur matematică nu afectează nici costul companiilor, nici venitul net al salariaţilor.

    Reporter: Vă mulţumesc!

    Adrian Popescu: "În primii ani după privatizarea uzinei şi intrarea ei în familia TMK am avut ca ţintă să consolidăm şi să creştem capacităţile de laminare, să creştem volumele de vânzări, să asigurăm integrarea TMK-Artrom pe plan local cu un flux complet de producţie a oţelului şi, mai ales, ridicând nivelul calitativ al prezenţei noastre pe piaţă prin produse cu un înalt standard de calitate şi prin servicii ante şi post vânzare, personalizate necesităţilor reale ale fiecărui client. Apoi am înţeles că drumul nostru trebuie să cunoască o cotitură, o schimbare radicală, dacă vrem să supravieţuim într-o piaţă cu concurenţă acerbă şi cu supracapacităţi semnificative. Cum ţinta noastră au fost şi rămân pieţele cu nivel ridicat de tehnicitate - şi am numit aici Europa şi America -, la un moment dat a devenit clar că singura noastră şansă de a performa în viitor e să creştem semnificativ ponderea produselor premium în portofoliul nostru. De aceea, cu ceva ani în urmă am definit şi propus acţionarilor companiei o schimbare radicală în strategia de dezvoltare a TMK-Artrom până în 2020. (...) În urmă cu doi ani şi jumătate, am pus în funcţiune prima etapă a acestui program premium, şi anume secţia de ţevi pentru cilindri hidraulici şi componente auto. (...) Ca de fiecare dată după ce am pornit un nou obiectiv de investiţii, ne aşteaptă o altă provocare la fel de grea ca realizarea proiectului însuşi: implementarea business planului care a susţinut această investiţie şi atingerea pentru companie, acţionari, societatea înconjurătoare şi mediu a ţintelor pe care ni le-am propus în viitor".

    _________________

    Înfiinţată în 1982 ca întreprindere de stat, uzina de la Slatina şi-a început producţia în 1988, ulterior fiind transformată în societate pe acţiuni cu capital de stat Artrom SA. La 20 noiembrie 1995, a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti şi în anul 1999 - transformată în companie cu capital mixt, public-privat, acţionar majoritar devenind compania austriacă STARO GmbH. Pe fondul redresării economiei şi accelerării procesului de privatizare, Artrom a fost preluată, în 2001, de compania germană Sinara Handel GmbH (redenumită ulterior TMK-Europe).

    De la înfiinţare, Artrom a fost proiectată pentru o capacitate de 100.000 tone/an. La momentul privatizării, avea o producţie efectivă de 26.000 tone/an, capacităţi nefinalizate tehnologic şi performanţe economice scăzute. Din anul 2001, Grupul TMK a demarat un vast plan de modernizări care continuă şi astăzi. După ce, în anul 2007, a fost dată în folosinţă a doua linie de fabricare a ţevilor, capacitatea de producţie a TMK-Artrom s-a dublat, ajungând la peste 200.000 tone anual. Lanţul productiv a fost completat prin achiziţionarea TMK-Reşiţa, ca sursă sigură de ţaglă pentru fabrica de la Slatina.

    Finalizarea primei etape a programului de investiţii a făcut posibilă realizarea a două obiective principale. În primul rând, TMK-Reşiţa şi TMK-Artrom au devenit un complex metalurgic unic, care funcţionează pe principiul "de la materie primă până la produse finite de înaltă tehnologie". În cel de-al doilea rând, TMK-Artrom a ajuns în topul producătorilor europeni de ţevi, în special, fără sudură pentru uz industrial.

    În cea de-a doua etapă a programului de investiţii, anul 2015, a început producţia de noi tipuri de oţel şi aliaje cu valoare adăugată mai mare, fiind lansată producţia de ţevi Premium pentru fabricarea cilindrilor hidraulici şi telescopici. În 2016, urmărind creşterea continuă a volumului de export cu valoare adăugată către piaţa americană, TMK- Artrom a înfiinţat propria subsidiară comercială la Houston, SUA. Compania numită TMK Industrial Solutions este responsabilă de vânzările a circa 20% din producţia TMK-Artrom, precum şi a tuturor ţevilor industriale produse de TMK în Rusia şi SUA.

    Opinia Cititorului

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    www.agerpres.rowww.hipo.ro
    www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
    modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită