Gala BURSA 2018

BVB şi RASDAQTransferuri cu 3% din SIF Oltenia

Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Jurnal Bursier /

Transferuri cu 3% din SIF Oltenia

Acţiunile Erste (EBS) au coborât cu 10,12% 

Patru tranzacţii deal cu 3% din acţiunile SIF Oltenia, în valoare de 34,8 milioane lei, au avut loc la finalul şedinţei de vineri. Aceste transferuri au reprezentat aproape 43% din lichiditatea BVB şi au fost realizate la un preţ de 2 lei, cu 2,62% peste cotaţia de joi.

Tranzacţii negociate au fost înregistrate vineri şi cu acţiunile SIF Moldova (4,11 milioane lei) şi SIF Muntenia (1,7 milioane lei).

În ultima perioadă au mai fost raportate câteva transferuri ridicate cu acţiuni SIF, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a permis SIF-urilor să cumpere acţiuni între ele.

SIF Banat-Crişana a cumpărat un pachet reprezentând 5% din acţiunile SIF Muntenia, pentru care a plătit 38,7 milioane lei (8,5 milioane euro), la un preţ cu 6,67% peste ultima cotaţie din ziua precedentă a titlurilor SIF Muntenia. Tot atunci au fost înregistrate şi schimburi cu 4,31% din titlurile SIF Moldova (32,5 milioane lei - 7,2 milioane euro). Până acum niciun investitor nu a anunţat preluarea de acţiuni SIF Moldova.

Cea mai pronunţată scădere de vineri a fost înregistrată de acţiunile Erste (EBS), care au coborât cu 10,12%, influenţate de corecţia de 11,26% înregistrată pe bursa de la Viena, după publicarea rezultatelor financiare înregistrate anul trecut. Titlurile băncii austriece au coborât uşor încă de la deschiderea şedinţei de la Bucureşti, însă apoi scăderea s-a amplificat, urmând bursa de la Viena, piaţa principală a acţiunilor Erste.

Market makerii de la BVB au dus repede cotaţia de la Bucureşti la un nivel foarte apropiat de cel de la Viena. Cel mai mic preţ plătit la Bucureşti pentru acţiunile Erste a fost de 113,1 lei, cu 12,32% sub închiderea de joi. La finalul şedinţei, acţiunile Erste erau cotate la 115,95 lei (25,75 euro) pe piaţa de la Bucureşti, cu 10,12% sub închiderea de joi, iar pe piaţa de la Viena cotaţia era de 25,405 euro. Investitorii de la BVB au realizat tranzacţii cu acţiunile Erste de 2,8 milioane lei (622.000 de euro).

Profitul net al Erste a scăzut anul trecut de opt ori comparativ cu 2012, la 61 milioane euro, ca urmare a creşterii semnificative a taxelor pe venit, precum şi a unor efecte adverse extraordinare, precum taxele bancare şi pe tranzacţii financiare din Austria, Ungaria şi Slovacia. Banca a propus un dividend de 20 eurocenţi/acţiune, faţă de 40 eurocenţi/acţiune în anul anterior. Estimările Bloomberg pentru dividend erau de 25 eurocenţi, potrivit Mediafax.

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni de la BVB, a crescut cu 0,96%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au plasat indicele BET-NG cu 1,14% peste închiderea de joi.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), a avansat cu 0,93%.

Indicele extins BET-XT a crescut cu 0,92%, însă indicele extins BET-BK a închis în stagnare.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia celor mai lichide 25 de acţiuni româneşti, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Indicele BET-BK cuprinde primele 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, printre care titlurile băncii austriece Erste, SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 81,76 milioane lei (18,17 milioane euro), aproape triplu faţă de rulajul de joi, de 27,85 milioane lei (6,18 milioane euro).

Acţiunile Romgaz (SNG) şi Fondul Proprietatea au fost cele mai lichide din piaţă, cu operaţiuni de 16,59 milioane lei şi, respectiv, 3,79 milioane lei (plus două deal-uri de 2,84 milioane lei).

Cotaţia acţiunilor Romgaz a crescut cu 1,21%, la 33,4 lei, iar preţul titlurilor Fondului Proprietatea a avansat cu 1,18%, la 0,817 lei.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. ancorex şi FPP Moldova – scheleţii din dulapul mogulilor de presă Liviu Tudor şi Cristian Burci

    Tuesday, 18 February 2014 18:47 Ancheta 

    E-mailPrintPDF 

    Pozează în miliardari rasaţi, cu ceasuri de aur, limuzine şi consultanţi vestimentari. Îşi calculează bine gesturile, cuvintele şi apariţiile în public de zici că în fiecare dintre ei se ascunde câte un Donald Trump. Şi-au cumpărat ziare, posturi de televiziune şi radio unde îşi satisfac nevoile primare de imagine. Comentează evenimentele la zi, emit strategii de afaceri, fac pe analiştii politici, fiind astăzi nume mari în business şi politică, sperând că oamenii vor uita vremurile când aceleaşi nume erau personaje principale în marile 

    scandaluri legate de devalizarea unor bănci. 

     

    Liviu Tudor – de la afaceri cu râşniţe la businessuri de miliarde 

    Poziţionat în top zece proprietari de imobile din România, alături de Ţiriac şi alţi oameni de afaceri serioşi, Liviu Tudor a achiziţionat zilele trecute un pachet important din „Reporter Virtual”. Tudor s-a întors, astfel, la pasiunea sa din primii ani judeţul său natal, Neamţ. În timp ce comercializa râşniţe şi casetofoane, Tudor a înfiinţat un supliment de weekend al ziarului „Ceahlăul”. Viitorul magnat imobiliar chiar a şi apărut pe prima pagină la acea vreme, alături de partenerul de afaceri, amândoi îmbrăcaţi la costum cu cravată şi cu câte un ditamai diplomatul, sub un titlu pe măsura aspiraţiilor sale - „Să fii Numărul Unu!”. De perioada când importa şi vindea electronice, miliardarul Tudor de astăzi îşi aminteşte cu nostalgie ori de câte ori dă un interviu. Ce a urmat după afacerile electronice nu îi mai place însă să-şi amintească magnatului Tudor, însă recent mai multe publicaţii din presa naţională au ţinut să le reamintească. 

    De la Iacubov pentruTudor - fără număr! 

    Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova, Bancorex şi „guzganul rozaliu”, aşa cum l-au poreclit prietenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Dar să le luăm pe rând. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari. 

    Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc 

    Din cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 - martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Deşi normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, există voci care susţin că filiala condusă de Laurenţiu Hrebenciuc nu s-a descurcat prea bine cu urmăritul milioanelor împrumutate de firmele lui Tudor. O altă firmă a sa, Best Oil a luat de la Bancorex 1,6 milioane dolari pe care nu i-a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de Liviu Tudor de la Bancorex este – după cum consemna presa la vremea respectivă - de 8,4 milioane de dolari, bani care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Firmele lui Liviu Tudor au păstrat obiceiul împrumuturilor gigant şi au luat credite de aproape 180 de milioane de euro de la Alpha Bank. Culmea ironiei, după ce afacerea Bancorex a ajuns istorie, Liviu Tudor se afişează pozând într-un manager de succes şi dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top, evident omiţând acea parte a carierei sale când lua credite de la Bancorex. 

    Cristian Burci – mogulul cu legături de milioane cu Iacubov 

    În peisajul mediatic a revenit recent un alt pasionat de împrumuturi. Cristian Burci a răscumpărat Prima TV şi deţine ziarul „Adevărul”. La fel ca Tudor, pozează în afacerist de succes, însă nu vrea să-şi amintească de vremurile când colabora foarte bine cu Iacobov, FPP II Moldova. Conform presei vremii, Amerom Television (al cărei acţionar majoritar era Cristian Burci) a beneficiat de un bilet la ordin de 15 milioane dolari, precum şi de alte două bilete la ordin de câte 950.000 dolari fiecare. Corneliu Iacobov i-a aprobat alte cinci bilete la ordin cu valoare de un milion de dolari fiecare pentru o altă firma a lui Cristian Burci - CB Investiţii SRL Bucureşti. Firmele lui Burci sunt implicate astăzi în peste o mie de procese, fiind asociate şi cu o serie de falimente răsunătoare precum cel al celei mai mari întreprinderi de căi ferate şi material rulant feroviar, ziarul „Ultimul Cuvânt” , televiziunea MTC de la Constanţa unde s-a produs la un moment dat o dispariţie misterioasă a 6 milioane de euro. Astăzi, acelaşi Cristian Burci ţine novicilor şi publicului larg lecţii despre media, conţinut şi etică profesională. 

    Dosarul FPP - muşamalizat 

    Iacobov înfundă în prezent puşcăria, însă nu din cauză că a devalizat bugetul statului favorizînd diverse firme, precum şi cele prezentate anterior. I s-a tras de la dosarul Rafo „Jafo” Oneşti pentru că ilegalităţile pe care le-a comis la FPP în beneficiul prietenilor săi au fost muşamalizate. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă la care am făcut referire mai sus a propus la acea dată sesizarea organelor de urărire penală a fostului președinte al FPP, Corneliu Iacobov. Comisia a stabilit un prejudiciu de 1,5 miliarde lei la nivelul anului 1996 și multe încălcări grave ale legilor în vigoare. Dosarul ce conține constatările comisiei a fost trimis la Guvern, Ministerul Finanatelor, Curtea de Conturi, Garda Financiara, BNR și CNVM. Totuși, în urma audierii tuturor aceste probe la Biroul de Combatere a Corupției și Contrabandei al IJP Bacău, se decide neînceperea urmăririi penale. Soluția a fost examinată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care a dispus, în 16 noiembrie 1998, completarea dosarului de urmărire penală și a infirmat soluția de scoatere de sub urmărire penală. Un an mai târziu, pe 19 noiembrie 1999, Curtea de Apel Bacău a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Iacobov. La nivelul Ministerului de Interne situaţia a fost şi mai încurcată, de fiecare dată când vreun parlamentar se interesa de soarta dosarului oficialii invocând vicii de procedură. În fine, deşi a scăpat basma curată din dosarul „FPP II Moldova & Friends”, Iacobov a fost totuşi condamnat în cazul Rafo. Cu mult prea puţin pentru jaful pe care l-a făcut împreună cu prietenii săi la FPP Moldova. 

     

    Comments 

    Name * 

    Code  

    ChronoComments by Joomla Professional Solutions 

    Submit Comment 

    > PRIMA PAGINA 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită