Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 21.08.2018
Căderea frunzei
     Încep prin a vă asigura că întâmplarea următoare este adevărată. Zilele trecute eram pe un website din acelea pe care le folosești pentru a găsi camere de hotel. Până să apuc să scriu ceva în caseta de căutare, site-ul mi-a prezentat câteva reclame. "Paris, 37 de euro". Și alta: "Mamaia, 121 de euro".

     Pare incredibil, nu-i așa?... Vă spun atunci alta, la fel de adevărată. Am petrecut o săptămână în Stiria, o regiune a Austriei. În ultima zi înainte să plec spre România am stat la Graz. Hotel nou de patru stele, în mijlocul orașului. Mic dejun luat în Hauptplaz, la o patiserie excelentă. Ne-a costat, în total, 89 de euro (cu cameră dublă).

     Ajung în Arad. Trag la un hotel tot de patru stele, printre cele mai bine cotate pe internet. Camera dublă cu mic dejun... 89 de euro.

     Deși prețul era același cu cel pe care l-am plătit în Austria, serviciile erau diferite. Dar ce spun eu?... Erau din categoria "Jale și suspin!". Pe hol era o mochetă ciudată care semăna cu o pătură veche. Balconul era murdar. Când ne-am trezit, am observat că hotelul era înghesuit între două hale industriale. Mic-dejunul era de nemâncat.

     Ați observat, desigur, problema. Turismului românesc i-a căzut frunza. Iar mulți nici nu realizează cât de gravă este situația.

     Iată cifrele. În 2017, turismul a generat 1,3 procente din PIB. Catastrofal, în condițiile în care în turism lucrea-ză circa 200.000 de angajați. La o populație activă de mai puțin de 9 milioane, asta înseamnă peste 4 la sută. Cu alte cuvinte, dacă turismul ar avea o pondere mai mare în structura economiei, veniturile medii ar scădea... Nu este de mirare, pentru că multe slujbe din turism sunt prost calificate și prost plătite. Datul cu mătura, pus farfurii pe masă etc..

     Cu toate acestea, autoritățile se încăpățânează să arunce banii pe fereastră și să "încurajeze" turismul. Am primit știre de la facultate că vom primi "vouchere" pentru vacanță. Nu știu ce voi face cu ele. Se pare că pot fi folosite doar pentru a alege dintr-o listă de "unități de cazare". În stilul cu care ne-a obișnuit regimul socialist, cu vacanțele sale grotești, la pachet.

     Iată alte cifre. În 2017, în România s-au încasat 2,24 miliarde de euro din turism. Las la o parte că o parte din această sumă, bănuiesc, nu este turism real. Mulți oameni se cazează la hotel din varii motive. Eu și soția mea, spre exemplu, ne-am cazat la Arad din necesitate, nicidecum pentru "turism". Să trecem însă peste asta și să notăm că românii au cheltuit în străinătate, tot pentru turism, 3,12 miliarde de euro. Rezultă un deficit de 874 de milioane de euro. Mai mult decât dublul deficitului din turism în 2016, by the way...

     De ce s-a ajuns aici, la o pagubă sigură? Pentru că românii nu mai sunt naivi. Ei văd cum prețurile au explodat în România. Politica inflaționistă a regimului Dragnea a făcut ca vacanțele în Italia sau în Grecia să fie mai atractive. Adăugați la prețurile mari calitatea, adesea dubioasă.

     Nici nu are rost să comparăm situația din România cu aceea, să zicem, din Austria. Acolo sunt servicii impecabile la prețuri decente. Am să compar România cu... România. Revenit în țară după șase luni, am avut senzația unei degradări severe. Drumurile sunt rupte, gunoaie sunt aruncate peste tot. Iar comersanții sunt mai mitocani ca niciodată.

     Turismul a reușit contraperformanța de a ajunge într-o stare mai rea decât aceea din timpul lui Nicolae Ceaușescu. Greu de imaginat, însă asta este realitatea. Cu excepția învățământului, nu cred că există vreun domeniu care să fi cunoscut un regres atât de sever. Litoralul, mai cu seamă, a fost făcut praf.

     În acest timp, autoritățile continuă improvizațiile și permit sifonarea masivă de bani. Am trecut printr-un sat prăpădit din zona Lugojului. Case dărăpănate, copii și câini famelici pe marginea drumului. Un peisaj parcă desprins din "Deșertul roșu". Și totuși pe una dintre case era un semn: "Birou de informații turistice". (Stabilimentul părea închis cu lacătul). Suspectez că era o manevră a primarului, să mai dea niște salarii unor rude.

     La Varșovia, unde am stat un semes-tru, am descoperit, în centrul orașului, un birou cu celebra frunză. Am trecut adesea pe acolo pentru că locuiam în apropiere. Nu am văzut niciodată des-chis și nu am auzit de nimeni care să fi fost impresionat de oferta turistică a României. Am constatat însă că sunt mulți români care vizitează Varșovia. (Și bine fac, pentru că au ce descoperi).

     Ce fac diferit polonezii? Din câte îmi dau seama, ei au alte priorități. Țara este mult mai bine administrată. Iar autoritățile nu își bat joc de monumentele istorice. Dimpotrivă, polonezii au reconstruit o bună parte din ce a fost distrus în război. Altfel spus, nu aruncă banii pe evazioniști și pe clienți politici. Au grijă ca țara lor să fie func-țională și frumoasă. De aceea turiștii vin. Polonia este a 8-a destinație turis-tică din UE, depășită doar de destinații excepționale precum Spania sau Franța. La București însă, guvernanții sunt în concediu prelungit. 
Cătălin Avramescu
 

 

.