Candidaţi, într-o UE divizată

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Candidaţi, într-o UE divizată

Manfred Weber, PPE: "Visez la o Europă care să susţină democraţia, statul de drept, libertatea, libertatea continentului"  

Frans Timmermans, PSE: "Trebuie să înţelegem că nici Putin şi nici Trump nu acţionează în interesul cetăţenilor europeni"

Ska Keller, Partidul Verzilor: "Este esenţial să existe justiţie fiscală, ca parte a justiţiei sociale"

Margrethe Vestager: "Uniunea Europeană este blocul economic cel mai mare din lume, cu peste 80 de parteneri internaţionali"

Uniunea Europeană este divizată în privinţa deciziilor care trebuie luate în legătură cu problemele cu care se confruntă cetăţenii de pe bătrânul continent, fiecare partid politic oferind propria sa viziune care se situează departe de realitate sau nu o acoperă pe deplin. Aceasta este ideea cu care cetăţenii europeni au rămas după dezbaterea, din Parlamentul European, dintre cei şase candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, din partea princi­palelor grupări politice.

Migraţia, şomajul în rândul tinerilor, combaterea schimbărilor climatice, echitatea fiscală, relaţiile cu SUA şi China şi combaterea euroscepticismului au fost cele şase teme pe care le-au dezbătut Nico Cue (Stânga Europeană), Ska Keller (Partidul European al Verzilor), Jan Zahradil (Alianţa Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), Manfred Weber (Partidul Popular Eu­ropean) şi Frans Timmer­mans (Partidul Socia­liştilor Europeni).

Dacă pentru stângistul Nico Cue "Uniunea Europeană este un simbol al fraudei fiscale", socialistul Frans Timmermans susţine că principalele probleme cu care se confruntă Europa sunt nerespectarea statului de drept şi comportamentul companiilor multinaţionale. În acest timp, reprezentanta Verzilor, Ska Keller, militează pentru o Europă solidară, echitabilă şi în care drepturile omului să fie respectate, iar conservatorul Jan Zahradil susţine că viitorul Uniunii constă în flexibilitate şi descentralizare.

Margrethe Vestager pune accent pe statul de drept şi combaterea schimbărilor climatice, iar popularul Manfred Weber susţine că viitoarea Comisie Europeană trebuie să reprezinte un nou început şi să fie mai aproape de oameni şi de nevoile concrete ale acestora.

Protecţia frontierelor, o necesitate pentru viitorul UE

În privinţa controlării fenomenului migraţiei, toţi cei şase candidaţi au avut poziţii apropiate cu privire la întărirea controlului frontierelor Uniunii. Conservatorul Jan Zahradil a declarat că a fost o greşeală impunerea cotelor obligatorii de migranţi, deoarece aceas­tă impunere încalcă suveranitatea guvernelor şi parlamentelor naţionale din cele 28 de state membre. Pentru Manfred Weber sunt esenţiale controlul frontierelor - mai precis al celor care intră în Uniune - şi responsabilitatea umanitară pentru persoanele care se refugiază pe continent din faţa diferitelor conflicte armate.

Reprezentantul stângii europene a susţinut că pentru el nu există noţiunea de invazie a Europei, atât timp cât doar 0,5% din populaţia bătrânului continent este alcătuită din migranţi.

Actualul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans a susţinut că problema migraţiei poate fi rezolvată doar în baza unui program major pe care Uniunea Europeană să îl deruleze şi să îl finanţeze în Africa.

Verzii europeni doresc ca instituţiile de la Bruxelles să susţină financiar comunităţile locale care îi primesc pe migranţi. Ska Keller a declarat: "Este inacceptabil ce se întâmplă acum în Marea Mediterană: oamenii se îneacă, ştim unde sunt, de unde ne sună, dar nimeni nu îi salvează, iar italienii le transmit că trebuie să sune în Libia. Dar în Libia nu le răspunde nimeni. Trebuie urgent să ne concentrăm pe un efort european de salvare".

Reprezentanta ALDE, Margrethe Vestager, consideră că trebuiesc găsite soluţii pentru gestionarea migraţiei, pentru a o face legală, dar că este necesar să fie salvaţi cei care sunt în pericol în Marea Mediterană.

O Uniune cu 3,3 milioane de şomeri tineri

Şomajul în rândul tinerilor reprezintă una dintre temele care au fost larg dezbătute în campania electorală pentru scrutinul privind Parlamentul European. Lipsa locurilor de muncă pentru tineri, a contractelor pe perioadă nedeterminată şi salarizarea precară sunt elemente care trebuiesc rezolvate rapid de următoarea Comisie Europea­nă pentru a reduce vârsta populaţiei angajate din Uniune.

Conservatorii susţin că soluţiile ar trebui luate la nivel naţional, iar acestea să fie combinate cu programe europene. Popularii europeni susţin că doar economiile în creştere pot oferi locuri de muncă tinerilor, în timp ce politicienii de stânga afirmă că trebuie revenit la contractele de muncă pe perioadă nedeterminată pentru tineri.

Pentru socialistul Timmermans, totul se rezolvă prin educaţie, adică prin extinderea programului Erasmus, şi prin stabilirea unui salariu minim care să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu. Margrethe Vestager a lăudat faptul că actuala Comisie Europeană, prin programele finanţate, a creat în ultimii cinci ani peste 12 milioane de locuri de muncă, dar a menţionat că majoritatea acestora sunt prost plătite.

Verzii europeni susţin că rata mare a şomajului în rândul tinerilor europeni este cauzată de măsurile de austeritate impuse de Comisia de la Bruxelles şi că ar trebui ca garanţia pentru tineri să fie obligatorie şi finanţată 100%. Ska Keller a precizat că tinerii pot fi angajaţi în afacerile privind energia verde şi ar ajuta astfel şi la combaterea schimbărilor climatice. Combatere despre care, aproape toţi candidaţii susţin că poate fi realizată prin folosirea pe scară largă a noilor tehnologii şi prin stimularea cercetării.

Referitor la aceste tehnologii, verzii doresc ca industriile poluante să nu mai fie subvenţionate de la bugetul Uniunii, iar respectivele miliarde de euro să fie utilizate pentru investiţiile în tehnologiile de mediu, în crearea de locuri de muncă în tehnologiile verzi.

Pentru combaterea schimbărilor climatice, socialiştii nu doresc renunţarea la subvenţiile acordate industriilor poluante. Timmermans propune introducerea de taxe pentru emisiile de carbon în domeniul transporturilor, pentru toate companiile din Uniunea Europeană, iar din această taxă să fie construite locuinţe durabile pentru cetăţeni.

Reprezentantul stângii europene, Nico Cue a afirmat: "În acest moment, nu sunt abordaţi marii poluatori, multinaţionalele care răspund de 70% din poluarea mondială. Nimeni nu îi atinge. În schimb sunt taxaţi cetăţenii, ceea ce este inacceptabil".

Manfred Weber, candidatul PPE, consideră că ţinta privind industria auto nepoluantă până în anul 2050 poa­te fi atinsă, dar trebuie găsite soluţii astfel încât toţi partenerii sociali să fie respectaţi. "Sunt adeptul stimulării inovării în domeniul tehnologiilor nepoluante şi nu al unui cadru de reglementare mai aspru privind sancţiunile", a precizat Weber.

Taxarea giganţilor economici din mediul online

Cele mai aprinse discuţii au fost în legătură cu necesitatea impozitării cât mai rapide a giganţilor economici din mediul online şi a companiilor care îşi derulează majoritatea afacerilor în domeniul digital. Conform informaţiilor de la nivel european, corporaţiile din domeniul respectiv achită doar 5% taxe, spre deosebire de contribuabilii europeni care plătesc 20% taxe.

Margrethe Vestager afirmă că unii giganţi, printre care Apple, achită o taxă de doar 0,05% şi că este necesară stabilirea unui prag, a unui numitor comun privind impozitarea giganţilor din mediul online.

Ska Keller a spus: "Ceea ce se întâmplă este scandalos. Marile companii din mediul online nu îşi achită impozitele şi taxele, nu îşi asumă res­ponsabilitatea. Asta ne costă foarte mult, deoarece nu avem bani suficienţi pentru construirea spitalelor, şcolilor şi pentru sprijinirea sistemului social. Este esenţial să existe justiţie fiscală, ca parte a justiţiei sociale. Trebuie să avem taxe pentru companiile mari digitale care eludează legile fiscale".

Frans Timmermans a propus ca minimul acestei taxe să fie de 18%, iar fiecare stat membru să fie liber să perceapă o taxă mai mare decât acest minim.

La ora actuală frauda fiscală la nivelul Uniunii Europene se ridică, din informaţiile stângii europene, la peste 850 miliarde euro, dar conservatorii susţin că nu este de dorit să existe o taxă unică de impozitare, pan-europea­nă, ci este de preferat ca fiecare stat să impoziteze aşa cum doreşte companiile din mediul online.

Popularii europeni, prin vocea lui Manfred Weber, afirmă că trebuie combătute paradisurile fiscale exis­tente pe teritoriul UE, iar banii obţinuţi din taxarea giganţilor din mediul online să fie folosiţi pentru reconversia cetăţenilor ale căror job-uri au fost afectate de revoluţia tehnologică digitală.

Parteneriate, pe bază de reguli reciproc valabile

În privinţa relaţiilor tensionate pe care Uniunea Europeană le are în acest moment cu SUA, cei şase candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene susţin că ar trebui găsită o soluţie pentru încheierea unui parteneriat sau a unui acord comercial, parteneriat care să aibă la bază o voinţă unică a liderilor celor 28 de state membre.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a spus: "Atât timp cât avem lideri care iau bani de la Putin, iar apoi sunt primiţi în audienţă de Donald Trump, care vrea să dezmembreze Europa, nu putem fi o singură voce. Trebuie să înţelegem că Trump crede că este în interesul lui ca să aibă o Uniunea Europeană slabă şi divizată. Nici Putin şi nici Trump nu acţionează în interesul cetăţenilor europeni".

Manfred Weber, PPE, a precizat: "Ceea ce se întâmplă acum la Casa Albă nu este pe linia noastră de gândire. Poate ar trebui făcut un acord comercial pentru bunurile industriale, dar în baza unui parteneriat adevărat care să respecte principiile europene".

În timp ce stânga europeană susţine că tratatele de liber-schimb slăbesc Uniunea pentru că nu le impun partenerilor norme sociale şi de mediu, conservatorii susţin că trebuie negociat cu SUA, deoarece piaţa trans-atlantică reprezintă o oportunitate uriaşă, indiferent cine este preşedinte la Washington.

Actualul comisar european pentru concurenţă. Margrethe Vestager, a declarat: "Uniunea Europeană este blocul economic cel mai mare din lume, cu peste 80 de parteneri internaţionali. Dacă dăm acces liber la piaţa noastră unică, atunci va trebui să beneficiem de reciprocitate. Dorim concurenţă corectă şi în afara Europei pentru produsele ce vor intra pe piaţa noastră".

Statul de drept şi transparentizarea activităţii, metode de combatere a euroscepticismului

Ultima temă de dezbatere a constituit-o funcţionarea Uniunii Europene şi creşterea euroscepticismului în rândul populaţiei.

Ska Keller, reprezentanta Verzilor, susţine că naţionalismul divizează Uniunea şi că majoritatea care se va forma în viitorul Parlament European după alagerile din 26 mai nu mai trebuie să negocieze cu naţionaliştii şi populiştii, nici măcar cu cei aflaţi la putere în Austria şi Ungaria.

Frans Timmermans a afirmat că euroscepticismul a cescut în urma Brexitului, deşi în acest moment "Marea Britanie parcă este Games of Thrones pe steroizi". El a precizat că trebuie luate măsuri pentru a-i convinge pe cetăţeni să se întoarcă spre proiectul european. Conform lui Margrethe Vestager, două dintre aceste măsuri trebuie să fie comunicarea adevărului şi combaterea ştirilor false, în timp ce conservatorul Jan Zahradil susţine că Uniunea trebuie fie mai flexibilă şi mai descentralizată.

Stânga europeană doreşte ca să exis­te o decizie unică privitoare la evoluţia Uniunii. "Fie alegem pieţele şi rămâ­nem pe legile pieţei, fie alegem să îi susţinem pe oameni şi îi ajutăm pe cetăţenii Europei, care se confruntă cu multe probleme", a spus Nico Cue.

Popularii europeni doresc ca viitorul Europei să fie decis de Parlamentul European şi nu la nivel naţional şi menţionează că în instituţiile de la Bruxelles nu au loc egoismele naţionale.

Manfred Weber a spus: "Avem nevoie de un mecanism care să susţină şi să ne apere valorile, pentru că ele sunt în pericol în toată Europa. De aceea, dorim ca pe viitor mecanismul privind statul de drept să fie obligatoriu, iar cei care nu reuşesc să respecte principiile fundamentale să fie puşi sub semnul întrebării. Visez la o Europă care să susţină democraţia, statul de drept, libertatea, libertatea continentului".

Candidatul PPE a concluzionat spunând că acest lucru poate fi realizat numai dacă va fi introdusă la nivelul Comisiei Europene, Consiliului European şi Consiliului UE luarea deciziilor cu majoritate calificată.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Cred ca primul obiectiv ce trebuie urmarit -si nu prea il gasesc in gargara lor - este realizarea unui nivel minim de trai decent pentru TOTI cetatenii UE . Toate sunt povesti in absenta unei responsabilitati si solidaritati sociale ,intr-o lume in care interesul personal e fetisizat ca unicul motor al evolutiei sociale .

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS