Cazul Kavanaugh şi România

CRISTIAN PÎRVULESCU
Ziarul BURSA #Editorial /

CRISTIAN PÎRVULESCU

Niciodată în istoria recentă o nominalizare la Curtea Supremă a Statelor Unite nu a făcut atâta vâlvă. Şi supuşi, subiectul nu este un fapt divers, chiar dacă uneori presa îl transformă în aşa ceva. Nominalizarea lui Brett Kavanaugh ca înlocuitor al lui Anthony Kennedy a adus o problemă societală americană în faţa opiniei publice internaţionale: misoginia. Brett Kavanaugh este un judecător ale cărui poziţii ultra-conservatoare în probleme societale l-au transformat în favoritul aceloraşi grupuri de influenţă evangheliste americane care s-au implicat şi în odiseea referendumului pentru familie în România. Ziua de joi, 27 septembrie, când Christine Blasey Ford - profesoară de psihologie la Palo Alto şi cercetătoare la Universitatea Stanford, care l-a acuzat pe Kavanaugh de agresiune sexuală în 1982, pe vremea colegiului - a depus mărturie în faţa senatorilor, a devenit un show mondial. Zeci de milioane de telespectatori, în întreaga lume, dar cu precădere în Statele Unite, au urmărit evenimentul. Audierea s-a transformat într-un moment crucial nu doar pentru candidatul lui Donald Trump la Curtea Supremă, nici măcar pentru Donald Trump însuşi sau pentru partidul republican cu cinci săptămâni şi jumătate înaintea alegerilor de jumătatea mandatului, ci pentru întreaga lume. Căci subiectul priveşte toleranţa şi ipocrizia societăţii contemporane, dominată încă de stereotipuri maciste, faţă de agresiunile sexuale, dar şi faţă de drepturile femeilor în general. Pentru a înţelege contextul special din America de astăzi privind nominalizarea lui Donald Trump, este necesară o prezentare a celui pe care Kavanaugh ar trebui să-l înlocuiască: Anthony Kennedy. Acesta a fost nominalizat de Ronald Reagan în 1987, deci este un conservator, dar unul moderat care a reuşit să fie votat în unanimitate în 1988. Ajuns la 82 de ani, acesta şi-a anunţat retragerea în iulie 2018. Considerat a fi unul din cei mai influenţi oameni din Statele Unite, a făcut, mai ales din 2005, când compoziţia Curţii Supreme a basculat spre dreapta, ca votul său să fie decisiv în mai multe dintre deciziile cu mare impact ideologic, votate cu 5 voturi la 4, cum a fost cea prin care s-a decis legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex.

Grupurile evangheliste nord-americane care cochetează cu ideile alt-right-ului, influente la Casa Albă, şi nu doar prin vicepreşedintele Mike Pence, vor să schimbe raportul de forţe în Curtea Supremă pentru deceniile ce urmează. E una din măsurile iliberale cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, a mandatului lui Donald Trump. Dar evangheliştii americani sunt ofensivi şi pe alte meleaguri, din Brazilia până în Estul Europei, unde pare să fi conturat o alianţă cu Rusia putinistă în probleme societale.

E ceea ce se poate observa şi în România, cu întreaga campanie pentru modificarea Constituţiei. Organizaţia internaţională a familiei (World Congress of Families), care, după o analiză făcută publică pe 27 septembrie ("American anti-LGBT groups battling same-sex marriage in Romania") de Southern Poverty Law Center din SUA, a fost activă în susţinerea modificărilor constituţionale din România, este finanţată şi de Konstantin Malofeev, un apropiat al Kremlinului şi al lui Alexander Dughin în privinţa susţinerii unei viziuni nu doar conservatoare, dar şi iliberală şi anti-europeană, a Maicii Rusii. În această calitate a subvenţionat întrunirea Congresului Mondial al Familiilor (World Congress of Families) organizată de Igor Dodon, decizie luată după o întâlnire între Malofeev şi preşedintele moldovean la Muntele Athos.

Alături de World Congress of Families, după investigaţia celor de la Southern Poverty Law Center, alte trei mari organizaţii americane apropiate mediului evanghelist au intervenit activ în susţinerea Coaliţiei pentru Familie din Romania: "Alliance Defending Freedom International" (despre ale cărei acţiuni în România au documentat deja într-un articol din 11 iunie), "Liberty Counsel" şi branşa europeană a "Amercian Center for Law and Justice".

În aceste circumstanţe, cazul Kavanaugh devine relevant şi pentru România - ţara în care ura împotriva drepturilor femeilor a mers până într-acolo încât un grup de susţinători ai Coaliţiei pentru Familie a cerut, chiar pe 8 martie 2018, de ziua internaţională a femeii, ca România să se retragă din Convenţia de la Istanbul pentru protecţia drepturilor femeii, care fusese deja ratificată de ţara noastră în 2016. În ofensiva împotriva drepturilor "liberale" ale omului, cazul Botnariu a fost primul pas, schimbarea Constituţiei ar fi al doilea, şi probabil lucrurile nu se vor opri în acest punct.

Opinia Cititorului ( 1 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Se pare că ați atins climaxul campaniei de prosteală globală cu momentul Conchita Wurst.

    Mai departe e jale, trumpism, putinism și, mai ales, Kavanaugh care a făcut el ceva acum 3 decenii. Știm noi!!! :)))) 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019
Cabinet de avocatTMPS