Gala BURSA 2018

CERERE DE EXTRĂDARE FĂRĂ REZULTAT POZITIVMinisterul Justiţiei l-a favorizat pe inculpatul Sebastian Ghiţă

GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Anticorupţie /

Ministerul Justiţiei l-a favorizat pe inculpatul Sebastian Ghiţă

Curtea de Apel de la Belgrad a anunţat că fostul deputat Sebastian Ghiţă nu va fi extrădat în România. Prin această decizie, instanţa a menţinut sentinţa Curţii Supreme a Serbiei, hotărâre contestată de Ministerul Justiţiei.

Rezultatul demersurilor făcute de ministerul de resort este neaşteptat mai ales că, din primăvară şi până acum, ministrul Tudorel Toader a oferit mai multe asigurări presei că dosarul privind extrădarea inculpatului Sebastian Ghiţă va fi soluţionat favorabil, deoarece au fost trimise în Serbia toate documentele necesare.

În realitate, extrădarea lui Ghiţă a trenat foarte mult tocmai din vina lui Tudorel Toader. Iniţial acesta a trimis Ministerului de Justiţie din Serbia o solicitare care nu conţinea toate elementele din dosarul de urmărire penală care să justifice cererea de extrădare. Ulterior, după o altă perioadă de timp, în care Tudorel Toader a afirmat că a fost necesar ca toate documentele din dosar să fie traduse, solicitarea a fost trimisă din nou autorităţilor sârbe.

În 12 martie 2018, invitat la Antena 3, ministrul Tudorel Toader declara: "Judecătorii din Serbia au cerut informaţii cu privire la natura, conţinutul, modul de desfăşurare a activităţii infracţionale. Documentele au ajuns la Ministerul Justiţiei săptămâna trecută, am solicitat Curţii de Apel Ploieşti informaţiile necesare, le-am primit. Astăzi cel mai probabil vom primi originalul documentelor respective şi le trimitem în Serbia prin curierat rapid"

Ulterior, în 20 martie 2018, ministrul justiţiei a declarat: "Ministerul Justiţei şi instanţele naţionale şi-au îndeplinit obligaţiile de transfer a tuturor documentelor necesare şi a celor suplimentare solicitate. Nici ministrul Justiţiei, nici instanţele nu pot interveni, nu pot genera măsuri de accelerare a cauzei de către instanţa competentă din Serbia".

Declaraţia de mai sus a fost făcută în contextul în care în 26 martie Tudorel Toader urma să aibă o întâlnire cu preşedintele Curţii Constituţionale din Serbia şi cu alţi oficiali din domeniul justiţiei sârbe. El a susţinut că la acea întâlnire va aborda "inevitabil" şi subiectul extrădării lui Sebastian Ghiţă.

În acelaşi context, Tudorel Toader a menţionat: "Noi nu putem lua nicio masură, niciun demers să afecteze activitatea instanţei independente din Serbia. Ce putem face: cu promptitudine am răspuns la toate solicitările pe care le-au făcut".

Documente trimise cu întârziere

Toate asigurările oferite presei şi publicului din ţara noastră de către ministrul justiţiei înainte de plecarea în Serbia s-au făcut ţăndări odată ce Tudorel Toader a ajuns la Belgrad. Deşi el a susţinut că primele documente privind extrădarea lui Sebastian Ghiţă au fost trimise în Serbia încă din 9 martie, cotidianul Danas din ţara vecină a afirmat într-un articol că aceste documente s-au pierdut. În articolul respectiv, jurnaliştii din ţara vecină susţin că au cerut informaţii cu privire la actele trimise de Ministerul Justiţiei din Româ-nia, iar Înalta Curte de la Belgrad le-a răspuns că instituţia nu a primit, până în acel moment, niciun document cu privire la extrădarea lui Sebastian Ghiţă.

Articolul celor de la Danas a fost publicat a doua zi după vizita din 26 martie a lui Tudorel Toader în Serbia, prilej cu care ministrul justiţiei a declarat: "Instanţa a cerut lămuriri suplimentare, le-am transmis, pe 9 martie au ajuns la dânşii. Judecătorii urmează ca, pe baza întregii documentaţii administrate, să se pronunţe cu privire la cererea de extrădare". Menţionăm că declaraţiile lui Toader au fost făcute după întâlnirea cu Nela Kuburovic, Ministrul Justiţiei din Serbia.

Confruntat la întoarcerea în ţară cu cele spuse de jurnaliştii sârbi, Tudorel Toader, în 27 martie, a revenit cu o altă declaraţie în care a susţinut că a durat două săptămâni, respectiv de pe 7 martie pe 21 martie, ca magistraţii Curţii de Apel Ploieşti să trimită documentele în original pentru extrădarea lui Sebastian Ghiţă, precizând că "şi pe jos ar fi ajuns mai devreme". Ministrul jus-tiţiei a spus: "Am transmis solicitarea la Curtea de Apel Ploieşti pe 27 februarie. Pe 7 martie, Curtea de Apel Ploieşti ne-a transmis documentele, Ministerul Justiţiei le-a tradus, pe 8 martie le-a transmis prin fax la Curtea Supremă din Serbia. Cu dovadă de expediere, cu dovadă de primire. Am solicitat Curţii de Apel, cum cere procedura de extrădare, documentele în original. Dacă ni le-a trimis în copie pe 7 martie, în original ni le-a trimis pe 21 martie 2018. În aceeaşi zi, 21 martie, au fost transmise prin curierat rapid către Ministerul Justiţiei din Serbia şi avem dovada primirii la minister pe 23 martie. Cel mult, puteţi întreba Curtea de Apel Ploieşti de ce i-au trebuit două săptămâni, de pe 7 martie până pe 21 martie, să ajungă de la Ploieşti la Ministerul Justiţiei din România, unde ar fi ajuns şi pe jos mai devreme de două săptămâni".

Ministrul Justiţiei oferea noi asigurări, în iunie

Imediat după achitarea lui Sebastian Ghiţă, în primă instanţă, în 14 iunie, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-unul dintre dosarele în care este acuzat (este vorba despre dosarul în care a fost inculpat alături de şefi din Poliţia Prahova şi de câţiva procurori), Tudorel Toader a menţionat că nu are de ce să retragă cererea de extrădare pe numele fostului deputat şi a oferit noi asigurări că această procedură va fi finalizată cu un rezultat pozitiv pentru statul român.

"În momentul acesta, nu avem niciun temei juridic să anulăm, să retragem solicitarea de extrădare. Prin urmare, el rămâne sub puterea celuilalt mandat de arestare. În mod firesc, aşteptăm hotărârea şi în acel dosar, în funcţie de care sigur vom proceda potrivit prevederilor legale. Când va scăpa şi de acel mandat vom discuta", a afirmat Tudorel Toader, în 14 iunie.

După ce Elena Udrea a fost condamnată definitiv de ÎCCJ, vorbind despre extrădarea acesteia din Costa Rica, ministrul justiţiei s-a referit şi la cazul Sebastian Ghiţă. Cu acest prilej, Tudorel Toader, în 25 iunie, a spus: "Procedura de extrădare este cea prevăzută de legea 302. Fac apel la dumneavoastră ca să reflectaţi realitatea aşa cum este ea, nu aşa cum o vor unii sau alţii. Şi în cazul Ghiţă am trimis documentele pentru extrădare. Am rugat chiar în ziua respectivă de la direcţia de specialitate şi am comunicat exact documentele, data, procedura realizată. Ministerul Justiţiei, şi de data aceasta, ca de fiecare dată de alt-fel, şi-a îndeplinit la timp şi complet obligaţiile care-i revin. Nu uitaţi că avem obligaţii partajate, trebuie să vină de la instanţă, noi transmitem mai departe solicitarea respectivă".

Extrădare refuzată... pe bază de azil

În ciuda tuturor asigurărilor cu privire la îndeplinirea exemplară a obligaţiilor ce îi reveneau ministerului pe care îl conduce, la sfârşitul lunii iulie, Tudorel Toader s-a trezit că solicitarea de extrădare a lui Sebastian Ghiţă a fost respinsă de Curtea Supremă de Jus-tiţie din Serbia. Considerentul principal al deciziei Curţii Supreme sârbe a fost că Sebastian Ghiţă a solicitat şi a primit azil în ţara vecină, pe motiv că în România este persecutat din raţiuni politice. Din aceste considerente, instanţa nu a putut decât să respingă cererea de extrădare.

După această decizie, în 30 iulie, ministrul Toader a declarat: "Să vedem ce anume au evocat judecătorii, să vedem dacă este o chestiune de procedură şi în ce constă. Până la urmă, că-i stat membru sau nemembru, trebuiesc respectate standardele de protecţie a drepturilor, a libertăţilor. Vedem, analizăm, tragem concluzii".

El a refuzat să spună dacă respingerea are legătură cu anchetele pornite la sediul structurii care a instrumentat dosarele lui Sebastian Ghiţă.

Tudorel Toader le-a cerut subordonaţilor săi să conteste hotărârea instanţei supreme sârbe. Contestaţia a fost judecată de Curtea de Apel de la Belgrad care a stabilit, miercuri, 22 august, că decizia Curţii Supreme a fost corectă, atât timp cât Sebastian Ghiţă este azilant cu drepturi depline în Serbia şi că o extrădare în România i-ar afecta dreptul la apărare şi drepturile procesuale.

Curios este de ce Tudorel Toader a dat tot timpul asigurări că extrădarea va fi soluţionată favorabil, mai ales în 14 iunie, 25 iunie şi 30 iulie, deşi cunoştea faptul că Sebastian Ghiţă primise azil politic în Serbia încă din 1 iunie printr-o decizie a Ministerului de Interne care a rămas definitiv în vigoare în 18 iunie.

Practic, Tudorel Toader ori nu a avut toate informaţiile, ori a ales să ofere date eronate către presa din România şi către public, fapt care, coroborat cu tărăgănarea declanşării procedurii de extrădare şi a trimiterii documentelor către partea sârbă, poa-te duce la concluzia că ministrul jus-tiţiei şi subordonaţii săi l-au scăpat pe Sebastian Ghiţă de apariţia în faţa instanţelor din ţara noastră şi de punerea în aplicare a mandatului de arestare preventivă emis într-unul dintre dosare. Acest lucru se numeşte favorizarea infractorului, faptă pedepsită de Codul Penal. Inclusiv de cel modificat de coaliţia PSD-ALDE în sesiunea extraordinară a Parlamentului de la începutul lunii iulie.

Sebastian Ghiţă a dispărut pe 19 decembrie 2016, cu o zi înainte să-şi piardă imunitatea de parlamentar. Cele două echipaje de la Direcţia Operaţiuni Speciale care îl monitorizau l-au pierdut pe autostradă, când acesta se întorcea la Ploieşti de la o întâlnire organizată de SRI cu membrii fostei Comisii parlamentare de control a acestei instituţii.

Dispariţia fostului deputat a fost descoperită pe 20 decembrie (cu o zi înainte de a pierde imunitatea parlamentară), când nu s-a prezentat la sediul DNA Ploieşti, unde urma să fie audiat din nou în dosarul vizitei în România a fostului premier britanic Tony Blair.

El este urmărit penal în mai multe dosare, într-unul fiind pus sub acuzare după plecarea sa din ţară.

Sebastian Ghiţă a fost prins la Belgrad în 14 aprilie 2017. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării. Fostul deputat PSD a fost arestat de autorităţile sârbe timp de două luni pentru posesie de documente falsificate şi a fost eliberat pe cauţiune.

După aceea Sebastian Ghiţă a solicitat azil politic în ţara vecină, iar Ministerul de Interne de la Belgrad i-a aprobat cererea, fapt care a dus ulterior la respingerea cererii de extrădare formulată de Statul român prin Ministerul Justiţiei.

Azilul a fost aprobat prin decizia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Serbia din 1 iunie 2018, care a intrat în vigoare în 18 iunie. Conform deciziei, cetăţeanul român Ghiţă Sebastian Aurelian, din cauza pericolului de persecuţie în ţara de origine din cauza opiniei politice, este eligibil pentru azil în Republica Serbia, în formă de refugiu.

Opinia Cititorului ( 12 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Marinescule, protocolul Direcției a VI-a?

    Afară plouă? :))))))) 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Astept si eu cu interes maine editorialul lui Make referitor la protocoalele secrete din justitie.

      Offf...maine e sambata...deci dupa ce il scrie, Make e singurul care il va citii. Dar sunt sigur ca o sa fie foarte bun. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      De la Ministerul Public, cu dedicaţie pentru tine, cel care aştepţi editorial din partea lui Make şi te laşi manipulat de infractorul condamnat penal Darius Vâlcov.

      Precizări privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016 

      24 august 2018 

      COMUNICAT 

       

      Având în vedere dezbaterile publice privind protocoalele de cooperare încheiate în anul 2016 între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în continuarea comunicatului de presă din data de 18 iunie 2018, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: 

      La data de 08.12.2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație a încheiat 2 protocoale cu Serviciul Român de Informații: 

      Protocol privind cooperarea pentru stabilirea condițiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (NESECRET), publicat pe site-ul Ministerului Public. 

      Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii (clasificat secret de stat, nivel SECRET). 

      Cu privire la acest protocol arătăm: 

      Obiectul Protocolului se referă la cooperarea privind infracțiunile contra securității naționale, a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor săvârșite de cadre militare ale Serviciului Român de Informații, sesizarea parchetului cu privire la infracțiunile constatate de S.R.I. și comunicarea de informații în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea națională a României, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea S.R.I. și ale Codului de procedură penală. 

      Protocolul și-a încetat efectele la 13.03.2017, prin acordul instituțiilor semnatare. La aceași dată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Serviciului Român de Informații să comunice dacă menține caracterul clasificat al documentului. 

      La 22.03.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat demersurile pentru declasificarea protocolului și a solicitat S.R.I. acordul în acest sens. 

      Nu au fost comunicate informații publice cu privire la acest Protocol și nici nu a fost publicat întrucât nu a fost finalizată procedura de declasificare. Protocolul a fost transmis la data de 20.03.2018 Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, care au fost informați și cu privire la inițierea de către procurorul general a demersurilor privind declasificarea documentului. 

      Copyright © 2016 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      De ce trebuie sa existe aceste protocoale ? Nu avem legi care prevad clar ca orice infractiune constatata se notifica organelor abilitate ? Nu avem cadru legal privind cooperarea intre institutii ?

      Si intrebarea cheie : daca sunt atat de generale si "inofensive" de ce au fost SECRETE?

      Parerea mea e ca trebuie sa fii ori de o inteligenta precara ori rau intentionat ca sa nu iti dai seama ca prin aceste protocoale accesul la justitie nu se face in mod egal.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Procurorii sunt colaboratori SRI și trebuie să raporteze la SRI situația din dosare.

      Procurorii nu pot folosi informatiile în dosare penale fără acordul SRI, adică protecție mafiotă confidențială. 

      Marinescu le, asta este justiția independentă din România.

      Ție nu-ți vine să râzi de tine? 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Gogule, când cercetezi infracţiuni de spălare de bani, de trădare, de crimă organizată şi de terorism sau de trafic de persoane, e musai să colaborezi cu serviciile secrete care colectează informaţii despre persoanele care comit astfel de infracţiuni.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Dacă ai citi cu atenţie legea de organizare judecătorească şi aceea privind statutul magistraţilor, ai vedea că şi procurorii semnează declaraţie pe proprie că nu sunt colaboratori cu niciun serviciu de informaţii şi nici membri. Dacă mint, sunt pasibili de puşcărie. Până acum nu am văzut niciun caz din ăsta. Sau poate ştii tu, că tot eşti bine informat de Antena 3, de Ciuvică, de România TV şi de Savaliuc de la luju.ro.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Inspectia Judiciara dezvaluie ca in perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, DNA a solutionat 1965 de cauze privind un numar total de 3420 de magistrati, reprezentand 2193 judecatori si 1227 procurori.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Ce caz să vezi? Toți magistrații au avut sau au dosar la DNA.

      SRI a organizat un sistem mafiot. Cine să tragă la răspundere SRI, cine să acuze securiști dacă procurorii au de raportat la SRI și dacă judecătorii au dosar la DNA unde lucrează echipele mixte DNA-SRI?

      Înțeleg nevoia ta de a mai băga o ultimă harneală. Mai încearcă, sigur îți crește credibilitatea. :)) 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Nu mai minti ca mirosi de la trei poste.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Marinescu, Make și Antonescu să-și facă timp să caute în ce țară din universul cunoscut mai există un sistem judiciar bazat pe 100% magistrați cu dosare la anticorupție.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Minti cu nerusinare.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - cel mai mare proiect de mediu
Cotnari
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită