Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 20.06.2018
COD NOU DE PROCEDURĂ PENALĂ, NĂRAVURI VECHI
Infractorii, mai presus de lege
click aici
Klaus Iohannis: "PSD vrea să amputeze puterile Justiției" În stânga, "Legea", cu degetele retezate; în dreapta, "Justiția", fără o mână. Cele două statui ornamentează fațada Palatului de Justiție din București și sunt atribuite sculptorului Carol Storck (1854 - 1926). Unii susțin, însă, că prima este cea care simbolizează "Justiția", iar că "Legea" este simbolizată de cea de a doua. Din punctul de vedere al sistemului nostru de drept, identitatea statuilor este indiferentă, întrucât, oricum, îl simbolizează corect.
     Camera Deputațillor a dezbătut și votat, luni, modificările aduse Codului de Procedură Penală. Legea a fost votată săptămâna trecută de Senat, dar Camera Deputaților este for decizional.

     Măcelărirea actualului Cod de Procedură Penală a debutat în jurul prânzului când proiectul de lege a trecut din nou pe la Comisia Iordache, care a adoptat un raport favorabil cu amendamente. Pentru raport au votat 15 parlamentari, iar alți șase au votat împotrivă.

     Deși proiectul fusese votat de Senat, deputații puterii nu au pierdut prilejul de a introduce pe ultima sută de metri noi amendamente, pe care fie le uitaseră la dezbaterea inițială, fie le-au fost impuse de conducerea coaliției PSD-ALDE.

     Astfel, printr-un amendament aprobat s-a stabilit că absența nejustificată a avocatului nu poate să atragă consecințe juridice în privința inculpatului.

     În ciuda protestelor opoziției, majoritatea membrilor comisiei au admis și un amendament potrivit căruia în luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială.

     Un alt amendament privește măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse. Acestea se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau în posesia căruia se află bunurile ce urmează a fi confiscate dacă există probe sau indicii temeinice că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale. Măsurile asigurătorii nu pot depăși o durată rezonabilă și vor fi revocate dacă această durată este depășită sau dacă te­meiurile avute în vedere la luarea lor nu mai subzistă.

     Comisia Iordache a mai stabilit că la verificarea în cursul judecății, dacă se constată că actele sau probele efectuate sau administrate în cursul cercetării penale sunt lovite de nulitate, acestea sunt eliminate din cauză, indiferent de soluția pronunțată în cursul verificării prealabile.

     De asemenea, printr-un alt amendament al PSD admis, care vizează situația lui Liviu Dragnea și aceea a lui Dan Voiculescu, s-a stabilit că recursul în casație în favoarea inculpatului poate fi declarat oricând.

     Discuțiile în cadrul Comisiei Iordache au fost aprinse. Reprezentanții opoziției au dorit să știe dacă graba cu care modificările la Codul de Procedură Penală au fost supuse votului Camerei Deputaților are legătură cu vizita pe care Florin Iordache o va face, vineri, la Comisia de la Veneția. Deputatul social-democrat a refuzat să răspundă la întrebări, nici nu a precizat ce punct de vedere va prezenta în fața oficialilor europeni și nici dacă va vorbi în nume propriu sau în numele comisiei pe care o conduce.

      Raport cu finalizare întârziată

     Circul a continuat în ședința de plen. Deși deputații au fost convocați pentru ora 16:00, iar primul subiect de pe ordinea de zi era tocmai proiectul de lege privind noul cod de procedură penală, aceștia au fost nevoiți să se ocupe de alte "cestiuni arzătoare". 25 de proiecte au fost trecute suplimentar pe ordinea de zi, pentru a le da timp celor din Comisia Iordache să încropească un raport de 311 pagini, care nu era gata la începutul ședinței de plen, așa cum cere regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Deputaților.

     Mai mult, în timp ce deputații dis­cutau în plen toate aceste inițiative legislative, Comisia Iordache mai întocmea un raport cu privire la respingerea cererii de reexaminare pe care pre­ședintele Iohannis a solicitat-o referitor la legea de organizare judiciară.

     Reexaminarea în Comisia Iordache s-a făcut în absența reprezentanților opoziției, cărora, conform celor declarate de deputatul Ion Stelian din partea USR, li s-a spus că solicitarea Președintelui României nu va fi discutată, dar s-au trezit cu ea, cu tot cu raportul de respingere, la ședința de plen.

     Fiind vorba despre amendamente și solicitări noi, deputații opoziției au considerat că nu este respectat regulamentul Camerei, care prevede ca în acest caz rapoartele să fie înmânate aleșilor cu cinci zile înainte de ședința de plen.

     Ion Stelian, din partea USR, a precizat că, punând în discuție în ședința de plen proiectul de lege privind Codul de Procedură Penală, fără a avea raportul definitivat, "se comite un abuz împotriva parlamentarismului".

     Fără rezultat, însă. Pentru că raportul Comisiei Iordache cu privire la Codul de Procedură Penală, document ce are 311 pagini, a ajuns în plen la ora 18:14. La aproape două ore după începerea ședinței de plen și aproape un sfert de oră peste timpul în care trebuia să fie acordat votul final.

     Înainte de intrarea în dezbateri, deputatul liberal Raluca Turcan a reluat toate amendamentele pro-Dragnea și pro-Tăriceanu pe care alianța PSD-ALDE le-a introdus în Codul de Procedură Penală, referitoare la revizuirea hotărârilor judecătorești, la judecarea cauzei în apel fără con­damnarea persoanei achitate la fond etc.

     "Conform modificărilor, dacă procurorii nu reușesc ca în termen de un an să trimită în judecată un suspect, dosarul va fi clasat, indiferent de probele strânse în prezenta cauză și de persoanele audiate", a mai spus deputatul liberal.

     Raluca Turcan a anunțat că PNL va ataca la Curtea Constituțională modificările la legislația penală aprobate de coaliția majoritară.

     Ion Stelian, deputat din partea USR, a susținut că "după adoptarea acestor modificări, ne va fi frică să mai mergem pe stradă".

     Deputații puterii au susținut in corpore votarea modificărilor la Codul de Procedură Penală.

      Dezbaterea? Un moft pentru social-democrați

     La ora 18:45 s-a intrat în dezbateri, timp de o oră, pe articole și pe amendamente.

     Menționăm că raportul Comisiei Iordache conține 327 de amendamente în 311 pagini.

     Nemulțumit de timpul scurt alocat dezbaterii, deputatul Claudiu Năsui din partea USR s-a adresat parlamentarilor PSD și ALDE: "Câți dintre dumneavoastră ați citit o carte de 300 de pagini într-o oră? Darmite să analizați peste 300 de pagini de modificări la Codul de Procedură penală în 60 de minute?".

     Mimarea dezbaterii a continuat în Camera Deputaților până la ora 20:00. Apoi timp de 15 minute, subiectul fierbinte a fost procedura de votare.

     Dorind să respecte regulamentul, președintele de ședință Gabriel Vlase a propus să fie votat fiecare articol, după care să aibă loc votul final pe întreaga lege. Nemulțumiți, liderii coaliției majoritare au solicitat vot pe grupuri de articole, iar parlamentarii minorităților naționale au acuzat timpul lung de votare pentru toate articolele, timp care s-ar fi prelungit până după miezul nopții.

     Pentru că deputații opoziției amenințau cu părăsirea sălii de plen, Gabriel Vlase a cedat și s-a respectat regulamentul: vot pentru fiecare dintre cele 327 de articole.

     Și s-a votat pe repede înainte, pentru a spulbera îngrijorările deputaților din partea minorităților. Astfel că, la ora 22:00, Camera Deputaților, for decizional, a aprobat toate modificările la Codul de Procedură Penală. Cu 175 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă și o abținere.

     La finalul ședinței de plen, reprezentanții PNL și USR au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională modificările făcute Codului de Procedură Penală de coaliția majoritară.

     "De astăzi pedofilii, criminalii filmați cu telefonul mobil vor scăpa dacă nu vor fi alte probe! De astăzi Româ­nia este un rai al infractorilor!", a spus Dan Barna, deputat din partea USR.

     Vă prezentăm în continuare câteva dintre articolele care schimbă politica penală în România și introduce în centrul ei protejarea infractorului, și nu protejarea victimei infracțiunii.

     1. Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces. Amendamentul este favorabil liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul Referendumul, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare dar cu suspendarea executării pedepsei.

     2. Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi.

     3. Termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărâ­rilor pronunțate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.

      4. Pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau indicii temeinice. Parlamentarii puterii au eliminat noțiunea de "suspiciune rezonabilă".

      5. Dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise, cu excepția cazului în care se justifică interesul public "prevăzut de lege" sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării ade­vărului în cauză.

      6. Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate și înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau atașate la dosarul de urmărire penală. De acest amendament poate profita Liviu Dragnea, în dosarul TELDRUM.

      7. Probelele referitoare la alte infracțiuni decât aceea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță. Amendament favorabil lui Liviu Dragnea, în același dosar TELDRUM, precum și în cazul Belina.

     8. Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă procurorii nu reușesc în decurs de un an să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.

     9. Denunțurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 6 luni de la faptă.

     10. Eliberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an, cât trebuie să treacă acum între solicitări.

     Ar mai fi de menționat că nu orice imagine video va mai putea constitui probă în procesul penal - vezi cazurile polițistului pedofil și a crimei de la metrou, că victima infracțiunii va fi audiată de față cu suspectul - de exemplu un pedofil va asista la audierea copilului de care a abuzat, că rudele inculpatului nu vor mai putea fi audiate în procesul penal.

     Toată această paletă de modificări votate de senatorii și deputații puterii în cârdășie cu cei ai UDMR schimbă politica penală din România. Țelul noului Cod de Procedură Penală este să apere suspectul, să îl protejeze pe infractor și să timoreze victimele infracțiunii.

     Statul de drept se transformă încet, dar sigur, în stat nedrept.

     Cine poate opri această nebunie? 
George Marinescu
 
     Și alți lideri politici și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modificările făcute la legislația penală.
     
     Fostul prim-ministru Dacian Cioloș, președintele Miș­cării România Împreună a declarat: "Majoritatea PSD-ALDE a abuzat de drepturile oferite de democrație. Vor să ne convingă că tâlhăria și fărădelegea sunt parte a vieții noastre, pentru că ei au ales să fie parte a vieții lor (...). Prin votul de azi, PSD și ALDE fac din fărădelege un plan de țară".
     
     
     Fostul ministru al justiției, liberalul Cătălin Predoiu, a declarat pentru Realitatea TV: "Am stat de vorbă cu un număr de membri PSD despre stricăciunile grave produse legislației penale (...) mai toți mi-au spus că înțeleg și ei că s-a mers prea departe, dar că nu au ce face, "nimeni nu mișcă în front", ordinele "șefului" sunt literă de lege. Oamenii cu care am vorbit erau mai degrabă terorizați de "ordinele șefului" (n.r. - Liviu Dragnea), decât de statul paralel, protocoale și coduri penale". 

 

.