Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 24.05.2018
Combaterea corupției, un borș exploziv
click aici
     Măgăreața a căzut pe mine, pentru că niciunul dintre colegii mei nu a vrut să scrie articolul despre faptul că Procurorul șef al D.N.A. Laura Codruța Kovesi urma să cuvânteze ieri, la New York, în cadrul unei dezbateri la nivel înalt organizate de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU), la aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (UNCAC).

     Deși invitația reprezintă o onoare făcută României, întreaga Redacție este conștientă că autorul articolului va fi insultat în comentariile de pe site-ul ziarului și că nu există un tratament al "subiectului Laura Codruța Kovesi" prin care să nu atragem invective, venite atât din partea inamicilor procurorului șef, cât și din partea fanilor săi, ori, în cel mai bun caz, să ne atragem antipatia și dezacordul unei părți dintre cititori.

     Nicidecum nu caut să tratez subiectul cu vreo pretenție de neutralitate: Laura Codruța Kovesi a inițiat și a susținut cu fermitate combaterea corupției, mișcare prin care personalități de primă mărime, din politică și din afaceri au făcut pușcărie, oameni care păreau intangibili, nomenclaturiști de rit nou, care râdeau nepăsători în fața dovezilor că fură și că se dedau la abuzuri.

     Neutralitatea în fața combaterii corupției înseamnă să fi făcut un pact cu corupția.

     Nu sunt neutru.

     În cei cinci ani de mandat ca procuror șef al DNA (din 7 mai 2013), România a coborât de pe locul 69 (din 175 de țări listate) în clasamentul asupra percepției corupției întocmit de "Transparency International", pe locul 59 (din 180 de țări listate), în 2017.

     Aparent, combaterea corupției a înregistrat succese în mandatul Laurei Codruța Kovesi - zece locuri mai aproa­pe de prima poziție ocupată de Noua Zeelandă, urmată de Danemarca, Finlanda, Norvegia și Elveția.

     În același clasament, în anul 2014, Bulgaria se află, la egalitate cu Româ­nia, pe locul 69, pentru ca să coboare pe locul 75, în 2016, iar în 2017 să se situeze pe locul 71 - ne aflăm la douăsprezece locuri diferență față de vecinii noștri, colegi de suferință.

     

      Definiția corupției

     

     "Transparency International" definește corupția ca "abuz de putere încredințată pentru câștig personal", clasificând-o drept mare, mică și politică, în funcție de sumele de bani pierdute și de sectorul în care se află.

     Corupția mare constă în acte săvârșite la nivel înalt de guvernare care denaturează politicile sau funcționarea centrală a statului, permițând liderilor să beneficieze în detrimentul bunului public.

     Corupția mică se referă la abuzul zilnic al puterii încredințate, practicat de către funcționarii publici de nivel inferior și mijlociu în interacțiunile cu cetățenii obișnuiți care încearcă adesea să acceseze bunuri sau servicii de bază în locuri precum spitale, școli, departamente ale poliției și alte agenții.

     Corupția politică este o manipulare a politicilor, a instituțiilor și a regulilor de procedură în alocarea resurselor și finanțarea de către factorii de decizie politică, care abuzează de poziția lor pentru a-și susține puterea, statutul și bogăția.

     

     Este ceva din definiția corupției care să nu fie de recunoscut ca exercițiu al politicienilor, oficialilor și autorităților noastre?

     În mod evident, corupția este generalizată - corupția mare, corupția mică și corupția politică, toate sunt intens active.

     Cu cinci ani în urmă, ne-am aflat în metastază, corupția a infiltrat toate cele trei puteri ale statului, nu doar legislativul și executivul, ci și puterea judecătorească; serviciile secrete au fost contagiate - o tendință al cărei final ineluctabil este dezagregarea națională.

     Practic, nu a mai existat nici un punct de sprijin ca să fie mutat Pământul - de unde să începi însănătoșirea, de vreme ce medicii înșiși sunt bolnavi și contagiosi?!

     Oricare acțiune de combatere a corupției apare ca nedreaptă, în astfel de condiții - "De ce ai început cu mine? Sunt atâția alții care fac același lucru cu mine, toți fac același lucru cu mine, ce ai cu mine? Mă persecuți!"

     Într-o măsură, este adevărat, pentru că alegerea nu are cum să fie decât arbitrară.

     Asta face loc arbitrariului în combaterea corupției, ceea ce este o contradicție în termeni și de aici nu mai este decât un pas - combaterea corupției să devină un instrument de corupție.

     Combaterea corupției se borșește, dar noi nu ne oprim aici, ci îi adăugăm câteva ingrediente foarte specifice, ca să iasă un borș exploziv:

     1. Un partid de guvernământ cu președinte infractor (PSD / Dragnea);

     2. Lipsa de personalitate a politicii noastre, fie ea internă, fie ea externă;

     3. Lipsa de demnitate națională, autodisprețul.

     Rețeta necesită, totodată, multă lipsă de scrupule: atragi atenția asupra punctului nr. 2., strigând că România este o colonie a marilor puteri care ne dictează gesturile (ceea ce, desigur, este adevărat) și, astfel, îți justifici hoția, ca mișcare de rezistență patriotică; atragi atenția că doar românii sunt hărțuiți în justiție și condamnați (ceea ce, desigur, este adevărat), întărind xenofobia, dar și ura contra combaterii corupției; și, în final, ajungi să decretezi jihadul sfânt contra DNA, dar mai ales contra Laurei Codruța Kovesi, (care a fost mereu lăudată, mângâiată pe cap și medaliată de reprezentanți ai Uniunii Europene, ai unor puteri străine, ai unor organisme internaționale, cum este ONU, acum), pentru că a combătut corupția cu instrumente neadcvate democrației; pentru ca isteria să devină apoteotică, partidul infractorului și televiziunea securistului pun în circulație noțiuni ca "statul paralel" și "securitatea stalinistă".

     Servit zilnic pe canalul infractorului eliberat Dan Voiculescu, borșul devine exploziv, publicul este încântat să-și audă idolul, pe fostul pastor Mihai Gâdea, înjurându-și invitații - "Pupați-o-n cur pe Kovesi!", fără să îndrăznească să le-o spună la "per tu".

     Unul dintre telespectatori, zilele trecute, între comentariile de pe site-ul BURSA, mi-a reproșat lipsa de bun simț, pentru că, zicea el, dacă aș avea bun simț, atunci mi-ar fi evident că hoția este o datorie patriotică.

     Dar cunosc oameni cultivați care nu sunt departe de astfel de judecăți.

     Se numește sociopatie și distrugere a valorilor morale.

     Ieri, Q Magazin, a publicat știrea că Lucian Onea, șeful DNA Ploiești, a fost pus sub acuzare, ceea ce a determinat demisia acestuia luni seara, iar fostul procuror "Mircea Negulescu a devenit martor sub acoperire, colaborează cu procurorul de caz și a scris deja 50 de pagini în care o denunță pe Laura Codruța Kovesi", descriind "cu lux de amănunte absolut toate detaliile intervențiilor pe care Kovesi le-a făcut în dosarele instrumentate de acesta" și că ele sunt "devastatoare".

     Posibil.

     Indiferent de evoluțiile ulterioare, Laura Codruța Kovesi a zdruncinat sistemul; primarii, parlamentarii, miniștrii și fostul premier care au intrat la pușcărie în mandatele ei, nu o vor uita niciodată.

     Adică, a intrat, deja, în istorie.

     Problema este că, de una singură, nu poate avea succes în combaterea corupției, căci succesul este condiționat de participarea neconflictuală a guvernului, a mediului de afaceri și a societății civile la acțiunea de ținere sub control a corupției. 
MAKE
 
     Costurile Corupției
     
     Politic, corupția reprezintă un obstacol major în calea democrației și a statului de drept. Într-un sistem democratic, birourile și instituțiile își pierd legitimitatea atunci când sunt utilizate în mod abuziv pentru a obține avantaje private. Acest lucru este dăunător în democrațiile consacrate, dar cu atât mai mult în noile state emergente. Este extrem de dificil să se dezvolte o conducere politică responsabilă într-un climat corupt.
     Economic, corupția epuizea­ză bogăția națională. Po­liticienii corupți inves­tesc resurse publice în proiecte prin care își umplu buzunarele în loc să beneficieze de ele comunități și vor da întîietate proiectelor pretențioase, cum ar fi barajele, centralele electrice, conductele și rafinăriile, în fața proiectelor de infrastructură mai puțin spectaculoase, dar mai urgente, cum ar fi școlile, spitalele și drumurile. Corupția împiedică, de asemenea, dezvoltarea unor structuri echitabile ale pieței și denaturează concurența, ceea ce, la rândul său, împiedică investițiile.
     Social, corupția corodează, subminează încrederea oamenilor în sistemul politic, în instituțiile și conducerea sa. Un public neîncrezător sau apatic poate deveni apoi un alt obstacol pentru combaterea corupției.
     Degradarea mediului este o altă consecință a sistemelor corupte. Lipsa sau neaplicarea reglementărilor de mediu și a legislației înseamnă că resursele naturale prețioase sunt exploatate neglijent, iar întregul sistem ecologic este devastat. De la minerit, la compensări de carbon, companiile de pe tot globul continuă să plătească mită în schimbul dis­trugerii nerestricționate.
     
     (Sursa: Transparency International)
     
     ___________________________________
     
     
     Ruinarea valorilor morale, în direct
     
     Schimbul de replici din secțiunea de comentarii de pe site-ul BURSA, de acum două săptămâni, pe care îl reproducem aici, este deosebit de ilustrativ pentru ruinarea valorilor morale.
     
     1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3 )
     (mesaj trimis de MAKE, în data de 10.05.2018, ora 09:38)
     
      De când "Să nu furi!" este propagandă securistă?!
      De când corupția înseamnă patriotism?!
      De când este morală solidaritatea cu infractorul?!
      Așa vă învață pe voi Doamna?
     
     1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4 )
     (mesaj trimis de anonim, în data de 10.05.2018, ora 09:45)
     
     De când UE, prin CE, tolerează o securitate stalinistă, cu protocoale ilegale, aflată sub coordonarea serviciilor secrete străine.
     MCV este despre orice mai puțin despre dreptate, respectarea drepturilor omului și luptă anticorupție.
     Altfel, niște corporatiști nerezidenți ar fi fost de mai bine de un deceniu la pârnaie.
     De la integrare,"Să nu furi!" este propagandă securistă. Furtul este comisionat de către cei care îl protejează, aceiași care lutpă împotriva corupției de dimineață până seara.
     Corupția înseamnă patriotism de când lupta anticorupție este o harneală securistă.
     Solidaritatea cu așa-zișii infractori e normală pentru cei care detestă abuzul Securității staliniste.
     Cu 7 ani de acasă și puțin bun simț, ai putea și tu.
     
     1.6. Sinceritate absolută! (răspuns la opinia nr. 1.5 )
     (mesaj trimis de MAKE , în data de 10.05.2018, ora 10:24)
     
      Mulțumesc pentru răspunsul sincer: furtul, corupția și infracțiunea reprezintă, în ziua de astăzi, justificate arme de luptă contra securității staliniste, iar chestia asta este de bun simț.
     Splendoare!
     
     1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6 )
      (mesaj trimis de anonim , in data de 10.05.2018, ora 19:53)
     
     Ați putea fi mai explicit? Avem încredere în judecata dumneavoastră. De partea cui e dreptatea? E ok să se fabrice dovezi, să se constrângă persoane vulnerabile, eventual șantajabile să depună denunțuri și eventual să fie martori sub acoperire? E în regulă ca după ce sunt hărțuiți ani de zile "penalii" judecați să devină nevinovați? Aceste abuzuri nu conduc cumva la extreama cealaltă în sensul în care legea devine prea laxă pentru a mai fi prinși și sancționați ADEVARAȚII HOȚI!
     
     1.16. Hoții și vardiștii (răspuns la opinia nr. 1.15 )
      (mesaj trimis de MAKE , în data de 10.05.2018, ora 21:36)
     
     Multumesc!
     Și eu am încredere în judecata mea.
     Judecata mea vede două subiecte diferite:
     1. subiectul hoții;
     2. subiectul vardiștii (de fapt, Justiția).
     Între cele două subiecte există conexiuni care permit sofisme, precum următorul: dacă justiția nu a respectat separația puterilor, procedurile, Constituția, principiile democrației și limba literară, atunci condamnații sunt, de fapt, oameni cinstiți.
     Dar judecata mea, în care am încredere, spune că, printre "adevarații hoți" se numără și cei din lista de politicieni de top, putred de bogați, care au fost condamnați.
     Eu cred că au furat și cred că au furat mult, destrăbălat.
     Astfel că, întorcând sofismul pe dos, consider că, în privința lor, cel puțin, justiția și-a făcut treaba de justiție.
     
     __________________
     
     
     Distincții Laura Codruța Kovesi
     
     - Ordinul Național de Merit al Republicii Franceze în grad de Ofițer - A fost conferit procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi, în 2011. Decorația este rezervată celor care aduc cele mai mari servicii și ale căror realizări în slujba binelui comun sunt exemplare.
     - Ordinul național "Steaua României" - În grad de Cavaler - La sfârșitul mandatului de procuror-general Laura Codruța Kovesi a fost decorată, în 2012, de președintele Traian Băsescu.
     - Comandor al Ordinului Steaua Polară - În 2016, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a fost decorată de ambasadorul Suediei, cu acest titlu, conferit de regele Suediei pentru lupta împotriva corupției din România.
     - Legiunea de Onoare - În 2016, șeful DNA Laura Codruța Kovesi a primit această distincție din partea Republicii Franceze pentru devotamentul în lupta împotriva corupției, pentru contribuția la construcția societății, dar și pentru extraordinarul curaj în această luptă. 

 

.