Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 19.12.2017
Comisia pentru Legile Justiției: Răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraților
click aici
     Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, au decis astăzi parlamentarii Comisiei speciale pentru Legile Justiției, care au adoptat un amendament în acest sens. Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual, potrivit Agerpres.

     Parlamentarii au mai decis că nu este îndreptățită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârșirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acțiune împotriva Ministerului Finanțelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul.

     Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult șase luni de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.

     Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția judiciară în vederea constatării existenței relei-credințe sau gravei neglijențe a judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispozițiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

     După rămânerea definitivă a raportului Inspecției judiciare prin care s-a constatat reaua-credință ori grava neglijență a judecătorului sau procurorului, statul exercită acțiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului. Competența de soluționare a acțiunii în regres revine în primă instanță Curții de Apel București, Secția civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile la Curtea de Apel București sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

     Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. 9, se poate exercita calea de atac a recursului la Secția corespunzătoare a ICCJ.

     CSM poate stabili condiții, termene și proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua-credință sau grava neglijență, prevede un alt amendament PSD-ALDE.

     Amendamentele, care sunt aduse la proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraților, urmează să fie supuse votului plenului Senatului. 
Andrei Stan
 

 

.