Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 31.05.2012
CONFERINȚA BURSA - FINANȚAREA EUROPEANĂ, O ȘANSĂ A ECONOMIEI NOASTRE
Blănculescu: Miliarde de euro au fost "deturnate" de la bugetul de stat
     Sumele plătite de la bugetul de stat pentru proiectele cu finanțare europeană, recuperabile de la Comisia Europeană, reprezintă circa 3,2 miliarde euro, adică 17% din totalul de 19,2 miliarde euro - fonduri structurale alocate țării noastre, a declarat Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri (CCMA). Domnia sa a precizat: "Am reușit să luăm de la bugetul de stat sume imense. Suntem «performeri» aici (de fapt, vorbim despre o non-performanță). Nu sunt de acord ca eu, contributor la bugetul de stat, să împrumut sau chiar să finanțez final pe cineva, ca să construiască o pensiune în vârful muntelui, pe care nu o vizitează nimeni, sau un funicular pe nu știu unde, patinoare de lux, sau să contribui la instruirea oamenilor de pe ulițele satului în domeniul de înaltă tehnologie IT&C, fără ca aceștia să se convertească vreodată în lucrători pe calculatoare sau făuritori de aplicații software".

     Ionel Blănculescu condamnă schimbarea destinației banilor de la bugetul de stat, pentru a compensa plăți care ar trebui să vină de la Comisia Europeană: "Mă interesează factorul de multiplicare al acestor sume. Miliarde de euro au fost «deturnate» de la calea lor normală, care a fost stabilită prin legea bugetului de stat, pentru a compensa un domeniu neperformant. Obiectivul României nu este acela de a atrage și a cheltui oricum banii europeni, ci de a aduce valoare adăugată cu aceștia în economia românească, prin proiecte fezabile și eficiente, cu factor de multiplicare".

     Ionel Blănculescu a menționat că, la cele 19,2 miliarde euro (fonduri structurale alocate țării noastre), valoarea proiectelor depuse este de 36,1 miliarde euro, din care 13 miliarde euro reprezintă valoarea proiectelor contractate (67% din totalul alocărilor), iar 21,5 miliarde euro - valoarea proiectelor respinse sau în curs de evaluare. Fondurile absorbite de țara noastră din partea Comisiei Europene au atins 1,2 miliarde euro, adică 6,3% din totalul de 19, 2 miliarde euro, spre deosebire de Polonia, care a avut un grad de absorbție mai mare de 80%.

     Rezultă că raportul de 6,3% (fonduri absorbite) la 67% (fonduri contractate) reprezintă o rată de tragere a fondurilor de la CE de aproape zece ori mai mică, a explicat domnul Blănculescu.

     Domnia sa a adăugat că 40% din proiectele depuse sunt "proiecte balast", fără șansă de finanțare, care îngreunează derularea celorlalte 60% din proiecte.

     Secretarul executiv al CCMA afirmă: "Propunem eliminarea balastului cu mare curaj, chiar dacă lucrul acesta va supăra clientela politică, de toate culorile. România trebuie să urmărească nu neapărat cheltuirea banilor Comisiei Europene, cât obținerea valorii adăugate. Județele sunt stat în stat, unde rata licitațiilor publice este extrem de mare în beneficiul clientelei de toate culorile. Cauza: construirea defectuoasă a întregului sistem de absorbție". Economistul le propune autorităților crearea unei instituții, a unui "centru unic de comandă"- "Project Management Office"- care să coordoneze procesul de absorbție, preluând atribuțiile autorităților de management.

     Totodată, Consiliul Consultativ propune crearea unui sistem de finanțare "punte", care să rezolve ruptura dintre beneficiarii fondurilor structurale și bănci. 
VIVIANI MIRICĂ
 
     * Ileana Bratu, FGCR:
     * Doar cu o documentație "teribilă" poți lua credit bancar
     Beneficiarul de fonduri europene care dorește să contracteze un credit de la bancă trebuie să fie pregătit, trebuie să dispună de o documentație și de o putere de convingere "teribile", a declarat, ieri, Ileana Bratu, director al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR).
     Domnia sa a precizat: "Pentru realizarea proiectului de investiții, grantul acoperă pe medie, în funcție de diverse criterii de eligibilitate, cam 55%, deci este parte nerambursabilă. Diferența trebuie să fie o cofinanțare, care aparține beneficiarului, pe care, în 99% din cazuri, beneficiarul nu o are. Așa încât trebuie să apeleze la o nouă sursă de finanțare. Nu pot trece de bancă niște proiecte care nu conving, care nu vin de la specialiști, care nu vin cu argumente. Unul dintre argumente este existența garanțiilor. Banca are nevoie de un confort, care vine, în acest caz, din partea garanțiilor de la clienți. Partea de garanții este unul dintre cele mai importante elemente la care se raportează o bancă".
     FGCR garantează 80% din valoarea creditului, iar pe partea de infrastructură rurală acoperă chiar până la 100% valoarea proiectului. (Elena Voinea) 

 

.