Conferinţa BURSA Dezvoltarea RomânieiConferinţa BURSA Dezvoltarea României

Creditul ieftin, o piedică insurmontabilă în calea dezvoltării economice sustenabile?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Călin Rechea

Cea mai mare economie a Europei, Germania, a înregistrat în ultimul an o temperare îngrijorătoare a creşterii economice, pe fondul unei contracţii prelungite a sectorului in­dustrial.

Deocamdată nu par să exis­te perspective de inversare a acestei tendinţe, pe fondul declinului comenzilor industriale, în special a celor externe, şi a presiunilor inflaţioniste semnificative.

În aceste condiţii, prognoza guvernamentală de creştere pentru acest an tocmai a fost redusă la 0,5%, de la 1% în urmă cu trei luni şi 2,1% în urmă cu un an.

Ultimele date din raportul Fiscal Monitor de la FMI arată că speranţa redresării creşterii economice globale, pe baza "tracţiunii" generate de economia Chinei, este deşartă.

De ce? Pentru că nici creditarea din cea mai mare economie a Asiei nu mai oferă "tracţiune". În prezent este nevoie de un credit suplimentar de 4,1 yuani pentru a genera o creştere economică de un yuan, faţă de 3,5 yuani în 2015 şi 2,5 yuani în 2009.

Analize din acelaşi raport de la FMI mai arată că nivelul ridicat al datoriilor la nivel mondial reprezintă o piedică serioasă în calea adoptării unor politici flexibile ca răspuns la schimbările rapide din economia globală.

Cu toate acestea, Banca Centrală Europeană şi celelalte bănci centrale majore continuă neabătute să facă totul pentru stimularea creditării. Posibilele efecte secundare negative nu reprezintă un motiv de îngrijorare.

Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis, a publicat recent o analiză a "efectelor de redistribuire" generate de politica dobânzilor zero a Băncii Centrale Europene şi întreabă dacă aceste sunt pe deplin înţelese de autorităţi.

În opinia sa, efectele de redistribuire sunt caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate, care include numeroa­se componente negative cum sunt extinderea fenomenului companiilor "zombi", slăbirea sistemului bancar, penalizarea celor care economisesc dar şi creşterea accelerată a preţurilor de pe piaţa imobiliară rezidenţială, care îi "loveşte" mai ales pe tineri.

Urmărirea creşterii economice prin stimularea creditării este analizată şi de profesorul Nassim Nicholas Taleb în cartea "Antifragil".

După ce îl citează pe scriitorul latin Publilius Syrus, care spunea că "nimic nu poate fi făcut în grabă şi în siguranţă", Taleb susţine că "o creştere a PIB-ului poate fi obţinută foarte uşor prin împovărarea generaţiilor viitoare cu datorii", însă o astfel de economie este fragilă şi se poate prăbuşi uşor când datoriile ajung la scadenţă.

În aceste condiţii, Taleb face o paralelă între un avion aflat în pericol de prăbuşire, pentru care viteza este irelevantă, şi o economie pentru care "creşterea economică marcată de fragilizare nu poate fi numită creştere".

Profesorul american de origine libaneză mai aminteşte că în perioada Revoluţiei Industriale rata de creştere a economiei a fost modestă, însă a fost suficientă pentru a propulsa Europa într-o poziţie de dominaţie globală, deoarece a fost o creştere robustă.

Pe contul său de Twitter, Taleb a venit recent cu o idee şi mai "radicală": creditul nu reprezintă o condiţie necesară nici pentru creştere şi nici pentru inovaţie, exemplele oferite fiind Revoluţia Indus­trială din Europa, respectiv "revoluţia tehnologică" din Silicon Valley.

"Creditul este necesar doar pentru războaie, capitalismul de cumetrie şi salvarea companiilor prietene", mai subliniază Nassim Taleb.

În acest fir al conversaţiei a mai apărut o idee de luat în seamă. "Datoriile reprezintă moartea inovaţiei", scrie un cititor al lui Taleb, în opinia căruia "o persoană cu datorii mari va căuta siguranţa oferită de un salariu, astfel încât să-şi plătească ratele", dar aceasta "o va împiedica să ia deciziile necesare pentru inovaţie".

Dacă unui astfel de context, marcat de îndatorarea ridicată a companiilor şi populaţiei, se mai adaugă incertitudinea şi nesiguranţa create de autorităţi iresponsabile, lipsite de viziune şi concentrate doar asupra maximizării anselor de realegere, atunci viitorul nu are cum să arate bine.

Justificarea este foarte simplă: un mediu economic şi fiscal instabil, unde schimbările discreţionare sunt la ordinea zilei, nu doar că nu stimulează formarea şi acumularea capitalului autohton, ci reprezintă piedici directe şi mijloace "eficiente" pentru distrugerea sa.

În acest fel se "stimulează" şi crearea unui cerc vicios între lipsa capitalului, calificarea tot mai scăzută a forţei de muncă şi declinul competitivităţii unei economii.

Oare crede cineva o astfel de tendinţă negativă poate fi oprită şi inversată dacă reprezentanţii statului român vor fi, în următorii 30 de ani, din aceeaşi categorie cu cei din ultimele trei decenii?

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Nu trebuie sa fi economist de renume sa vezi adevarul lumii de azi.

    Ajunge sa ai bun simț si un dram de logica.  

    Ceea ce spune d-nul Taleb , am comentat si eu in urma articolelor pe aceasta temă ale dumneavoastră, articole excepționale de altfel si singurele care apar in presa de profil din țara noastră.  

    Oare sunteți singurul gazetar îngrijorat de realitățile economice de astăzi?

    Sau există o negare voită a redacțiilor de a se plia la politica corectă.  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nu cred ca restul mass-media opteaza deliberat sa nu publice astfel de articole, desi, daca le-ar avea la indemina sa le publice, poate ca da, ar refuza sa o faca. In realitate, este o problematica la care restul mass-media nu are acces, iar BURSA a abordat-o incepind din 2006.

      Da, sint convins ca utilitatea creditului cu dobinda, atit la momentul istoric al legalizarii lui (cu 450 de ani in urma), cit si in prezent, a fost si este finantarea razboiului. 

      In mod normal, dobinda, in afacerile agricole este naturala; in afacerile industriale, poate fi platita doar daca ele sint conexe la afacerile agricole sau la cele de comert; in afacerile de comert poate fi platita doar prin arbitraj intre teritorii care aloca valori diferite acelorasi "item"-uri.

      Astazi, arbitrajul intre teritorii geografice s-a restrins (prin globalizare), fiind inlocuit prin arbitrajul intre domenii de activitate. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Tot ceea ce ține de reguli in economie si nu numai ,s-a dezvoltat natural pliindu- se pe natura

      specific umană indiferent de arealul geografic. Dobanda la bani împrumutați ,indiferent de scopul folosirii lor a fost întotdeauna ceva natural. Cuantumul ei poate fi discutabil, dar acesta ar putea fi negociat de ambele părți funcție de targetul de risc .Orice înțelegere agreată trebuie sa fie protejată de lege,așa cum orice contract din orice domeniu are sprijinul legiuitorului.  

      Lipsa de educație sau IQ-ul scăzut, nu poate fi considerat motiv de clemență. Cei care consideră că nu pot face față au de ales să plătească o taxă de consultanță.

      Necazul vine și a venit odată cu schimbarea forțată a acestor legi economice,când manuitorii de bani ne-au trecut pe toți in categoria proștilor si ne impun datorită poziției dominante, reguli idioate.Nu poți recompensa cu 0 banii veniti din muncă si inovatie si totodată sa impui dobânzi mari la împrumuturi care duc la producerea lor,dublate de reguli aberante (timp rambursare,condiții asiguratorii,birocrație excesivă, timp de acordaree a împrumutului lung etc.) 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Dobinda are si ea o istorie. Istoria dobinzii nu poate fi, pur si simplu, inventata, ci se cere o documentare. Nu, nu numai ca dobinda la bani imprumutati nu este naturala, ci, asa cum am informat in comentariul meu, ea a fost legalizata in lumea crestina abia cu 450 de ani in urma, fiind interzisa din vremuri imemoriale.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
ApanovaAdvertisement
Comercianti de Diamante
PODUL DE LUT
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS