Conferinta BURSA Codul insolventei 2019Conferinta BURSA Codul insolventei 2019

CRISTINA CHIRIAC, FOST VICEPREŞEDINTE AVAS, DESPRE EFECTELE PROCESULUI DE PRIVATIZARE: "Peste 75% din capacitatea industrială a fost complet distrusă"

A.S.
Ziarul BURSA #Companii /

"Peste 75% din capacitatea industrială a fost complet distrusă"

Rata succesului procesului de privatizare, în ultimii 22 de ani, calculată după criteriul numărului de angajaţi existenţi la sfârşitul anului 2013 la nivel naţional este mică, de doar 22,32%, potrivit informaţiilor publicate de doamna Cristina Chiriac, fost vicepreşedinte al Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului în perioada 2009-2012, care îşi lansează mâine, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, cartea "Marea Privatizare". Domnia sa susţine că, în ciuda eşecului acestui proces, există şi câţiva câştigători ai privatizării, companii din industria de automobile, dar şi industria energetică.

Doamna Chiriac spune: "Din păcate, însă, peste 75% din capacitatea industrială a fost complet distrusă, întreprinderile industriale respective dispărând fizic de pe hartă. Agricultura, silvicultura şi turismul au înregistrat o cădere catastrofală, în ciuda reconstituirii dreptului de proprietate funciară şi a privatizărilor de servicii. Preţul economic şi social este vizibil: creşterea economică se bazează pe consum şi nu pe producţie internă, iar România importă din nou produse finite şi exportă materii prime, lemn şi produse agricole, ca în perioada feudală. În ceea ce priveşte factorul uman, preţul abia începe să se vadă: emigrarea masivă a profesioniştilor şi orientarea tinerelor generaţii spre meserii lucrative".

Eşecul transferării într-o manieră corectă şi eficientă a proprietăţii de stat spre sectorul privat s-a resimţit peste tot, dar mai ales în zonele puternic industrializate, este de părere doamna Chiriac, menţionând că un efect al privatizării alături de cel al dezindustrializării economiei naţionale a fost creşterea ratei şomajului, precum şi migraţia populaţiei active, fenomene întâlnite mai ales în cazul privatizărilor la care clauzele contractuale, precum şi cele ce ţin de protecţia socială existau, fără însă să aibă penalităţi semnificative.

În perioada 1992-2014, statul român a privatizat peste 7.700 de companii, pentru care a încheiat 11.193 contracte de vânzare-cumpărare. În perioada 1992 - 2014 au intrat în monitorizare 11.193 contracte de vânzare - cumpărare de acţiuni încheiate de FPS/APAPS/ AVAS/AAAS. În procesul de monitorizare postprivatizare, AAAS a reziliat 1.717 contracte (până în februarie 2014), sancţionând astfel neîndeplinirea clauzelor contractuale asumate de cumpărători. Urmarea constatării îndeplinirii tuturor clauzelor asumate, au fost închise 6.658 contracte de privatizare, la acestea monitorizarea postprivatizare a încetat. În prezent au rămas, în monitorizarea AAAS, 2.640 contracte de privatizare, încheiate pentru număr de 2.484 de societăţi privatizate.

Doamna Chiriac susţine că un cadru legislativ coerent şi transparent în materie de drepturi de proprietate reprezintă o condiţie esenţială ca să discutăm despre un proces de privatizare de succes. Domnia sa este de părere că sincopele înregistrate în ceea ce priveşte ritmul de privatizare se datorează cu precădere cadrului legislativ şi sistemului fiscal din ţara noastră.

În cartea "Marea Privatizare", doamna Cristina Chiriac ne poveşte: "Privatizarea a fost catalogată de numeroşi cercetători ca fiind un proces economico-social complex cu numeroase necunoscute, al cărui ritm şi formă nu au un caracter prestabilit vizând transformarea proprietăţii de stat (domeniul privat) în proprietate particulară. Începând cu anul 1990 s-au făcut primii paşi cu privire la reconstrucţia unei noi economii, a unui nou cadru legislativ, au apărut noţiuni şi termeni noi, precum: privatizare, restructurare, reorganizare, noi clase precum, antreprenorii, dar şi noi instituţii ca de ex. Agenţia Naţională de Privatizare (ANP). (...) Mediul legislativ pentru administrarea activelor statului a fost conceput iniţial plecând de la premisa existenţei unui singur administrator al interesului statului român (FPS). Ulterior administrarea intereselor statului a fost dispersată către mai multe instituţii, cu interese specifice anumitor domenii de activitate, dar lucrând izolat. Astfel, mediul legislativ a fost îngreunat întrucât pentru aceeaşi activitate au fost adăugate particularităţi specifice fiecărei instituţii publice implicate creând un cadru legislativ greoi şi imposibil de aplicat unitar. În contradicţie cu dimensiunea sa prezentă, cadrul legislativ nu dispunea de prevederi adaptate la noile condiţii de valorificare. (...) Dacă ar fi existat un cadrul legislativ care să oblige la un proces de privatizare limitat în timp, care să prevadă reguli clare şi simple în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, probabil că rata de succes a procesului de privatizare din România nu ar fi fost 22,32%, ci 50%".

Doamna Chiriac spune că, în prezent, datorită ambiguităţilor legislative, sunt înregistrate sute de litigii cu privire la drepturile de proprietate: "Întrucât marea majoritate a companiilor au fost privatizate fără a deţine titluri de proprietate asupra terenurilor (acestea fiind transferate în administrare noilor cumpărători fără a se percepe chirie, existând doar obligaţia de a majora capitalul social în favoarea statului) astăzi ne confruntăm cu o situaţie neclară în ceea ce priveşte dreptul de proprietate".

"Cartea albă a privatizărilor", apărută în octombrie 2000, arăta că, în perioada 1992-1996, s-au alocat peste 2.000 de miliarde ROL pentru restructurarea întreprinderilor fără să se vadă efectele acestor investiţii, susţine doamna Chiriac, adăugând: "Măsurile întreprinse nu au produs rezultate suficiente pentru a influenţa, în bine, starea generală a economiei, doar o parte dintre acestea aducând randament (acţiunile ce au vizat monopolurile statului, şi aici menţionăm: regiile autonome cu profil industrial, de telecomunicaţii şi transporturi). Rezultatele procesului de privatizare a lăsat urme adânci în toate domeniile; în domeniul economic afectând în mod direct creşterea economică atât pe plan local, cât şi naţional, prin influenţarea stabilităţii şi echilibrului macroeconomic fapt influenţat în mărimea şomajului, în arieratele la bugetul de stat, etc. De asemenea, a afectat în mod direct tot ce ţine de domeniul mediului, marea majoritate a companiilor de stat având uriaşe probleme de mediu, unele nerezolvate nici până în ziua de astăzi, ceea ce a influenţat sensibil mediul social, structurile sociale, dinamica lor etc".

În opinia doamnei Chiriac, activele statului român sunt, în prezent, administrate dispersat prin diferite instituţii care sunt în subordinea executivului: "Astfel, diluarea şi disiparea societăţilor comerciale cu capital de stat la diverse instituţii de stat au avut ca efect încetinirea procesului de privatizare, cu efecte negative în economia românească: creşterea arieratelor la bugetul de stat, încetinirea progresului industrial, precum şi scăderea competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe".

Pentru ca procesul de privatizare din România să se încheie cu succes, doamna Cristina Chiriac spune că avem nevoie de acceptarea clară şi univocă a privatizării de către clasa politică, nu declarativ, ci prin acţiuni concrete generate de guvernare. De asemenea, analistul economic este de părere că este nevoie şi de o schimbare rapidă a mentalităţii, iar privatizarea să nu fie considerată un simplu transfer de proprietate, ci şi o reformă socială amplă şi politică economică coerentă.

Doamna Chiriac propune în cartea "Marea Privatizare" trei direcţii de finalizare a procesului de privatizare în România: "Prima direcţie pentru a degreva bugetul de stat de o povară financiară şi de a eficientiza activitatea de valorificare a activelor statului constă în unificarea tuturor participaţiilor statului ce nu se încadrează în categoria celor strategice sub umbrela unei singure instituţii. O a doua direcţie de finalizare a privatizării din România ar fi crearea unei societăţi listată pe o piaţă reglementată, pentru administrarea şi valorificarea acestor pachete minoritare, într-un mod transparent, competitiv şi eficient, care constituie soluţia optimă pentru degrevarea instituţiilor publice ce deţin în administrare astfel de pachete de acţiuni creându-i-se premisele punerii cu adevărat în valoare a acestei avuţii.

Acest instrument presupune înfiinţarea unei companii pe care o vom denumi generic «Fondul Român de Valorificare», societate pe acţiuni, organism de plasament colectiv în valori mobiliare, sub forma unei societăţi de investiţii de tip închis cu personalitate juridică română în conformitate cu Legea nr. 297/2001, legea pieţei de capital.

A treia direcţie de finalizare a procesului de privatizare ar putea fi vânzarea rapidă prin Bursa de Valori Bucureşti a pachetelor minoritare de acţiuni, pe care statul le mai deţine prin AAAS, în cazul companiilor listate la bursă".

Doamna Chiriac spune că, în acest fel, statul ar putea încasa într-un termen scurt din valorificarea pachetelor reziduale deţinute de AAAS cel puţin 90 miliarde lei, având în vedere că această estimare este făcută la valoarea nominală a pachetelor de acţiuni.

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Desi autoarea a fost vecepresedinte AVAS analiza este superficiala, secmargineste numai la aspectele macroeconomice si tangentisl cele juridice. Privatizarea prin cupoane a lui Vacaroiu a fost relativ bine conceputa dezastrul a avut loc la nivel social: cuponari dezinterati de companiile la care au devenit proprietari, vanzarea cupoanelor la preturi derizorii, directori incompetenti si pus pe furat...asta e!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Marea privatizare prin cupoane a fost facuta de a asa maniera incat actionarii sa nu poata decide nimic si statul sa pastreze controlul in toata economia.S-a privatizat 30% din fiecare societate comerciala in loc sa se privatizeze societatile comerciale din comert, turism si industria usoara unde era posibila concurenta. S-au subscris cupoanele la FPP in loc sa se faca subscriere pe bursa la o societate comerciala bine identificata. In acest fel privatizarea a fost un fiasco si controlul statului a continuat. Statul este cel care a falimentat societatile prin managerii numiti de stat si le-a vandut penru demolare la "baietii destepti".

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Privatizarea a fost un dezastru aproape total!

    Ieri comentam despe convergenta culturala, actiunile neasteptate, pompieristice, dute-vino, in zig-zag, specifice maimutelor, ale celor care zic ca ne-au condus si ne conduc si… Mesterul Manole. In discutie a aparut si ideea apropiata de realitate: “pana in 1948 am fost o tara agrara, in 1989 eram o tara industrializata iar in 2016 nu avem nici agricultura nici industrie. Cum putem numi asta ?” 

    Este clar ca mitul parcurge istoria de la aparitia sa pina in zilele noastre: Mesterul Manole inca construieste, forte greu de indentificat darima, dar in final, Mesterul Manole, in ciuda tuturor adversitatilor, ca un invingator ce este – este clar ca este un vingator odata ce si-a realizat visul -, va reusi sa construiasca: 

    Falnică zidire,  

    Monastire naltă,  

    Cum n-a mai fost altă.  

    Fortele greu de indentificat care darima se manifesta prin vocea analistilor economico-financiari si consilierilor de toate felurile. Si in acest articol, in ciuda faptului ca se afirma raspicat ca: "Din păcate, însă, peste 75% din capacitatea industrială a fost complet distrusă, întreprinderile industriale respective dispărând fizic de pe hartă.”, rezultat al privatizarii sau a modului in care a fost facuta, analistul propovaduieste privatizarea a ceea ce a mai ramas in proprietatea statului, cca 20-30%, adica un nimic din Marele Fost. 

    Este clar si dovedit ca nu asta-i solutia. Solutia este ca maimutele care ne conduc si cele care vor sa ne conduca sa parcurga drumul la stadiul de om si ca oameni sa gospodareasca corect tara cu toate bunurile si mijloacele ei de progres.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    De unde? Lumea interlopa singura nu poate duce...

    Frumoase cuvinte pentru a descrie un JAF... 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Masa rotundă BURSA Energie pentru viitor sau taxe pentru azi?
Deleanu
Cotnari
Erfi
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.roRoEnergyOlimpiada ONU 2019