Criza guvernării

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial /

Cornel Codiţă

În vocabularul politic al societăţii româneşti post-decembriste, în ciuda importanţei sale, conceptul de "Guvernare" a rămas un continent aproape în întregime neexplorat, nu doar pentru guvernaţi, ci şi pentru cei care, graţie sistemului democraţiei reprezentative, au acces la guvernare. Consecinţele sunt vaste, dar, dintre ele, una ar trebui să fie centrul preocupărilor civice şi politice: criza guvernării. Sintagma nu are cum să producă efectul de alertă-îngrijorare, preocuparea stringentă pe care o solicită, de vreme ce însăşi înţelegerea rosturilor, a mecanismelor şi a problemelor guvernării rămîne o uriaşă pată de întuneric în conştiinţa publică, în dezbaterile politice instituţionale sau mediatice. În locul "guvernării", la noi, tronează termenul de "conducere", una dintre cele mai incapacitante moşteniri "culturale" ale vechiului regim. Sintagme precum "conducător politic", "conducere politică", "conducere a ţării", "conducere a parlamentului", "conducere a guvernului" etc. formează stratul dens de ceaţă în care atît "profesioniştii" cît şi "amatorii" orbecăie fără nici un orizont, fără urmă de şansă de a găsi drumul care i-ar putea scoate din "Pădurea fără rost" (The pointless forest). Confuzia a dus la ideea, total erontă, conform căreia "obiectul" condus de politică-politicieni este "statul" (recte România!), de unde şi uşurinţa cu care, pentru a desemna funcţia de Preşedinte al României, a fost îmbrăţişată în vocabularul mediatic şi cultivată ulterior în cel politic, sintagma complet anapoda, de sorginte autoritar-dictatorială, anti-democratică şi, în condiţiile de astăzi ale României, neconstituţională, cea de "şef al statului". Ca să nu ne batem capul prea mult cu teoria, să spunem doar că esenţa guvernării are de a face, la modul ideal, platonic, cu identificarea, selectarea şi ulterior rezolvarea celor mai importante/stringente probleme ale societăţii, avînd acces la instrumentele autorităţii statale. Ea trebuie să aibă obiective-ţinte explicite, anunţate, realist realizabile în orizontul de timp al guvernării, scalabile şi cărora li se poate asocia un sistem controlabil de evaluare a realizării lor, în timp. Evident, acţiunea de guvernare este influenţată de şi reflectă poziţii, criterii şi priorităţi ale unei anume orientări, opţiuni, coloraturi politice, ideologice. În plus, forţele politice, partidele şi oamenii care ajung la guvernare aduc cu ei, inevitabil, o agendă proprie, care reflectă obiective şi interese particulare. Uneori această agendă este ascunsă, alteori este explicită, de cele mai multe ori şi/şi. În orice sistem democratic eficient-funcţional, în toate marile decizii, dacă nu coincid, obiectivele agendei generale prevalează asupra celor din agenda local-individuală, de partid. Beneficiarul guvernării este, în general, societatea în ansamblu, iar în particular cetăţenii ei, luaţi individual sau pe grupuri, categorii, comunităţi etc.. De aici rezultă că esenţa guvernării nu este şi nu poate fi utilizarea de către deţinătorii mandatului de guvernare a autorităţii lor instituţionale pentru a-i supune, priva de mijloace, libertăţi, drepturi, mijloace materiale şi oportunităţi sociale "pe cei guvernaţi". Cu alte cuvinte, într-un sistem democratic-funcţional, guvernarea nu poate fi folosită pentru a-i transforma pe cetăţeni în "supuşi"! Statul şi instituţiile sale sunt doar instrumente ale activităţilor de guvernare şi nicidecum obiectul guvernării, după cum cetăţenii sunt beneficiarii ei, iar nu împilaţii din oficiu sau "de drept" ai celor ce deţin puterea de guvernare!

În mod vădit, din ziua zero a noii noastre ere post-decembriste şi pînă astăzi, toate aceste elementare constituente ale guvernării au fost ignorate total sau în cea mai mare parte, exerciţiul fals al guvernării reducîndu-se la folosirea autorităţii statale pentru realizarea agendei individuale, de grup şi/sau de partid a celor care au primit mandatul guvernării. Nici una dintre marile şi stringentele probleme ale societăţii româneşti nu a fost măcar identificată şi pusă explicit pe agenda guvernării, de la sărăcie la structura şi formarea capitalului, de la condiţiile vieţii în sistemele urbane, la utilizarea capitalului uman, de la fructificarea importantelor resurse naturale ale României în interes social larg, la gestiunea migraţiei şi a depopulării României, ori a prăbuşirii capitalului social educaţional şi de sănătate al populaţiei. Absolut toate marile probleme sociale ale societăţii României, moştenite de la vechiul regim, ori create de evoluţiile post-decembriste au fost şi sunt în afara agendei celor care au deţinut autoritatea guvernării.

Ei, şi? Unde-i criza? Criza este după colţ şi se hrăneşte din nenumăratele consecinţe sociale negative, care se potenţează reciproc şi structural, ale problemelor sociale grave, ignorate sau rămase fără nici un fel de răspuns, rezolvare, gestiune, guvernare. Rezultatul este un fel de monstru care, după ce ne-a cam epuizat viitorul, se hrăneşte deja cu prezentul nostru, al societăţii României. Şi este, cu fiecare zi, tot mai flămînd, tot mai rapace! În faţa lui, o liotă politică, care nu ştie şi nu se poate exprima social decît prin abuzarea puterii pentru interese individuale, locale şi meschine, legănată de iluzia că, dacă îl hrăneşte, monstrul ar putea fi îmblînzit, dacă nu chiar domesticit.

Vorba lui Brennus: Vae victis!

Opinia Cititorului ( 4 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Ue a inceput sa puna pe agenda si astfel de teme..mai timid dar au inceput!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Pilonul stabilește 20 de principii și drepturi esențiale în sprijinul unor piețe ale muncii și al unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale.

    Pilonul este conceput în principal pentru zona euro, fiind însă aplicabil tuturor statelor membre ale UE care doresc să participe. 

    Respectarea principiilor și a drepturilor definite în Pilonul european al drepturilor sociale este o responsabilitate comună a statelor membre, a instituțiilor UE, a partenerilor sociali și a altor părți interesate. 

    Liderii UE au proclamat Pilonul european al drepturilor sociale la Summitul social de la Göteborg, în noiembrie 2017 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Bursa, ce este CUE?. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Pilonul european al drepturilor sociale este menit să ofere drepturi noi și mai eficiente pentru cetățeni. Acesta are la bază 20 de principii esențiale, structurate în trei categorii:

    Egalitatea de șanse și accesul la piața muncii 

    Condiții de muncă echitabile 

    Protecția socială și incluziunea socială 

     

    Capitolul I: Egalitatea de șanse și accesul la piața muncii 

    1. Educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții 

    Orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, incluzivă și de înaltă calitate, pentru a dobândi și menține competențe care îi permit să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. 

    2. Egalitatea de gen 

    Egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați trebuie asigurată și promovată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, condițiile de angajare și evoluția carierei. 

    Femeile și bărbații au dreptul la remunerare egală pentru muncă de valoare egală. 

    3. Egalitatea de șanse 

    Indiferent de gen, origine rasială sau etnică, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală, orice persoană are dreptul la egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială, educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului. Egalitatea de șanse a grupurilor subreprezentate trebuie încurajată. 

    4. Sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă 

    Orice persoană are dreptul la o asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Aceasta include dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare. Orice persoană are dreptul de a transfera drepturile la protecție socială și la formare profesională cu ocazia tranzițiilor profesionale. 

    Tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor. 

    Persoanele aflate în șomaj au dreptul la un sprijin personalizat, continuu și consistent. Șomerii de lungă durată au dreptul la o evaluare aprofundată individuală cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj. 

    Capitolul II: Condiții de muncă echitabile 

    5. Locuri de muncă sigure și adaptabile 

    Indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii au dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecția socială și formarea profesională. Tranziția către forme de muncă pe durată nedeterminată trebuie încurajată. 

    Trebuie asigurată flexibilitatea necesară pentru ca angajatorii să se adapteze rapid la modificările contextului economic, în conformitate cu legislația și cu contractele colective de muncă. 

    Trebuie promovate formele de muncă inovatoare, în cadrul cărora se asigură condiții de muncă de calitate. Trebuie încurajate antreprenoriatul și activitățile independente. Trebuie facilitată mobilitatea ocupațională. 

    Raportur ile de muncă ce au ca rezultat condiții de muncă precare trebuie prevenite, inclusiv prin interzicerea utilizării abuzive a contractelor atipice. Orice perioadă de probă trebuie să aibă o durată rezonabilă. 

    6. Salarii 

    Lucrătorii au dreptul la salarii echitabile, care să le asigure un nivel de trai decent. 

    Trebuie asigurate salarii minime adecvate, care să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie preîntâmpinată. 

    Toate salariile trebuie fixate într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali. 

    7. Informații despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere 

    La încadrarea în muncă, lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris în legătură cu drepturile și obligațiile care decurg din raportul de muncă, inclusiv în legătură cu perioada de probă.  

    Înainte de concediere, lucrătorii au dreptul de a fi informați în legătură cu motivele acesteia și de a beneficia de o perioadă de preaviz rezonabilă. Lucrătorii au dreptul de acces la mecanisme imparțiale de soluționare a litigiilor și, în caz de concediere nejustificată, au dreptul la o cale de atac, inclusiv la o compensație adecvată. 

    8. Dialogul social și participarea lucrătorilor 

    Partenerii sociali trebuie consultați cu privire la conceperea și punerea în aplicare a politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu practicile naționale. Aceștia trebuie încurajați să negocieze și să încheie acorduri colective referitoare la chestiuni relevante pentru ei, cu respectarea autonomiei lor și a dreptului la acțiuni colective. Atunci când este cazul, acordurile încheiate între partenerii sociali trebuie puse în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre. 

    Lucrătorii sau reprezentanții acestora au dreptul de a fi informați și consultați în timp util cu privire la chestiuni relevante pentru ei, în special cu privire la transferul, restructurarea și fuziunea întreprinderilor și la concedierile colective. 

    Trebuie încurajat sprijinul pentru sporirea capacității partenerilor sociali de a promova dialogul social. 

    9. Echilibrul dintre viața profesională și cea personală 

    Părinții și persoanele cu responsabilități de îngrijire au dreptul la un concediu adecvat, la forme de muncă flexibile și dreptul de acces la servicii de îngrijire. Femeile și bărbații au un drept egal de acces la concedii speciale în vederea îndeplinirii responsabilităților de îngrijire și trebuie încurajați să utilizeze aceste concedii în mod echilibrat. 

    10. Un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat și protecția datelor 

    Lucrătorii au dreptul la un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității în muncă. 

    Lucrătorii au dreptul la un mediu de lucru adaptat la nevoile lor profesionale și care le permite să își prelungească participarea pe piața muncii. 

    Lucrătorii au dreptul la protecția datelor cu caracter personal în cadrul raporturilor de muncă. 

    Capitolul III: Protecția socială și incluziunea socială 

    11. Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii 

    Copiii au dreptul la servicii de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari de calitate și accesibile din punct de vedere financiar. 

    Copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei. Copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse. 

    12. Protecție socială 

    Indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii și, în condiții comparabile, persoanele care desfășoară activități independente au dreptul la o protecție socială adecvată. 

    13. Indemnizații de șomaj 

    Șomerii au dreptul la un sprijin de activare adecvat din partea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în vederea (re)integrării pe piața muncii și la indemnizații de șomaj adecvate cu o durată rezonabilă, în concordanță cu cotizațiile plătite și cu normele naționale în materie de eligibilitate. Aceste indemnizații nu trebuie să constituie un factor de descurajare a reîncadrării rapide în muncă. 

    14. Venit minim 

    Orice persoană care nu dispune de resurse suficiente are dreptul la un venit minim adecvat care să îi asigure un trai demn în toate etapele vieții și dreptul de acces efectiv la bunuri și servicii de facilitare. Pentru persoanele care pot lucra, venitul minim ar trebui să fie combinat cu stimulente în vederea (re)integrării pe piața muncii. 

    15. Prestații de bătrânețe și pensii 

    Lucrătorii pensionați și persoanele care desfășoară activități independente pensionate au dreptul la o pensie proporțională cu cotizațiile plătite și care să le asigure un venit adecvat. Bărbații și femeile trebuie să aibă șanse egale de dobândire a drepturilor de pensie. 

    Orice persoană în vârstă are dreptul la resurse care să îi asigure o viață demnă. 

    16. Asistență medicală 

    Orice persoană are dreptul la un acces rapid la asistență medicală preventivă și curativă de bună calitate și accesibilă din punct de vedere financiar. 

    17. Incluziunea persoanelor cu handicap 

    Persoanele cu handicap au dreptul la un sprijin pentru venit care să le asigure o viață demnă, la servicii care să le permită să participe pe piața muncii și în societate și la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor. 

    18. Îngrijire pe termen lung 

    Orice persoană are dreptul la servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate și accesibile din punct de vedere financiar, în special la servicii medicale la domiciliu și la servicii comunitare. 

    19. Locuințe și asistență pentru persoanele fără adăpost 

    a. Trebuie asigurat accesul la locuințe sociale sau la o asistență pentru locuințe de bună calitate pentru persoanele aflate într-o situație dificilă. 

    b. Persoanele vulnerabile au dreptul la asistență și protecție adecvată împotriva evacuării forțate. 

    c. Persoanelor fără adăpost trebuie să li se ofere adăpost și servicii adecvate, pentru a promova incluziunea lor socială. 

    20. Accesul la servicii esențiale

    Orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
FNGCIMM
Cotnari
Erfi
Flixi
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Verattiva
Contessina
Primigi
Adhouse
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită