Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 05.07.2018
Criza mondială a apei ocolește România
click aici
În imagine, parterul Shopping Mall "Vasco da Gama", Lisabona - fotografie de MAKE, colecția personală.
     Lumea se pregătește intens pentru o criză a apei, cea mai importantă resursă pentru traiul uman. Semnele, atât la nivel continental, cât și global, că sunt probleme cu apa sunt tot mai clare.

     Un raport publicat de Agenția Europeană de Mediu (AEM) ne informează că doar 40% din totalul lacurilor, râurilor, estuarelor și apelor costiere din UE se află într-o stare ecologică "foarte bună". Pe de altă parte, un raport, dat publicității în această primăvară de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), anunță că până în 2050 circa cinci miliarde de oameni vor trăi în zone cu acces redus la apă.

     Printre veștile rele este și una bună, țara noastră stă foarte bine din acest punct de vedere. Apele de suprafață din Peninsula Scandinavă, Estonia, Slovacia, România se află într-o mai bună stare ecologică decât cele din regiunile din Europa Central-Vestică (în special în Germania, Belgia, Olanda), unde densitatea populației și agricultura intensivă sunt vinovate de o calitate mediocră a apei, informează studiul. În cele mai multe dintre statele membre UE, mercurul (prezent în trecut în termometre, baterii și vopsele) și cadmiul (prezent în îngrășăminte fosfatate și în producția metalurgică) se fac vinovate de cele mai frecvent întâlnite cazuri de poluare chimică.

     Comisarul european pentru Mediu, Karmenu Vella susține că mai sunt mulți pași de făcut pentru remedierea situației: "Grație punerii în aplicare a legislației europene în privința apei în statele membre, calitatea apei dulci din Europa se ameliorează progresiv, dar rămân multe lucruri de făcut înainte ca toa­te lacurile, râurile, apele cos­tiere și apele subterane să ajungă să aibă o stare bună. Lupta împotriva poluării provocate de agricultură, indus­trie și persoane private necesită eforturi comune din partea tuturor beneficiarilor apei din întreaga Europă". Izvoarele subterane se află totuși, global, într-o stare mai bună - trei sferturi dintre ele au o "stare chimică bună", potrivit AEM. Însă anumite situri continuă să fie contaminate de nitrații proveniți din canale agricole, "intruziuni saline" și de "infiltrarea unor produse chimice periculoase".

     În urmă cu trei ani, calculele Organizației Națiunilor Unite indicau că până în 2020, consumul de apă va crește cu 40%, iar până în 2025, doi din trei oameni vor trăi în condiții de "stres" din cauza lipsei apei. Africa, Orientul Mijlociu și mai ales Sudul Asiei vor fi cele mai afectate. Țara noas­tră nu face parte dintre zonele cu un posibil deficit al resursei de apă în următorii 30 de ani. Desigur, nu vor fi probleme dacă știm să avem grijă de această resursă.

     Audrey Azoulay, director general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) apreciază că trebuie acționat urgent: "Dacă nu facem nimic, până în 2050 circa cinci miliarde de oameni vor trăi în zone cu acces redus la apă". Pentru a gestiona cererea din ce în ce mai mare de apă raportul ONU de anul acesta recomandă "lucrul cu natura mai degrabă decât împotriva ei" în vederea unei utilizări mai eficiente, mai rentabile și mai sănătoase a apei, atât pentru populație, cât și pentru mediul înconjurător.

     Raportul ONU conține niște date, legate de trecut, prezent și viitor, îngrijorătoare. Începând din anul 1900, aproximativ 64 - 71% din suprafața zonelor umede ale lumii au fost distruse ca urmare a activităților umane. Circa 80% din apa reziduală industrială și municipală este eliberată în mediul înconjurător fără a fi tratată, aceasta reprezentând un factor major în procesul de deteriorare a calității apei la nivel global, cu impact nociv asupra sănătății și a ecosistemelor. La nivel mondial, 3,6 miliarde de persoane trăiesc în zone cu risc de acces limitat la apă timp de cel puțin o lună pe an, aproape trei sferturi dintre acestea fiind în Asia. Cifra ar putea ajunge la 4,8 miliarde - 5,7 miliarde de persoane până în 2050. Aproximativ 30% din populația globală locuiește în zone afectate în mod obișnuit fie de inundații, fie de secetă. Numărul persoanelor expuse riscului de inundații se estimează că va crește de la 1,2 miliarde în prezent la aproximativ 1,6 miliarde în 2050. Aproximativ 1,8 miliarde de persoane sunt afectate de degradarea terenurilor, de deșertificare și de secetă.

      Un raport al Băncii Mondiale, publicat în 2015, avertizeaz[ că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va amenința securitatea alimentară a milioane de persoane.

     În ultimii ani, aproximativ 70 de râuri importante din întreaga lume au secat practic din cauza sistemelor de irigare și a consumului excesiv. Din nefericire, veștile rele pe această temă vin în mod constant, ghețarii din Himalaya și Tibet vor dispărea până în 2100 în ritmul actual al topirii lor. Nevoile tot mai mari ale omeniri înseamnă și un necesar tot mai mare de apă. Pentru a obține o tonă de oțel sunt necesari 20 metri cubi de apă, o tonă de hârtie - 200 metri cubi de apă, un kilogram de orez având nevoie de 5000 de kilograme de apă pentru a putea fi produs, un hamburger - 250 de litri, un pahar de suc de portocale - 850 de litri.

     Conform unor date ONU, la începutul acestui deceniu nu mai puțin de 1,1 miliarde de oameni trăiau în condiții precare de igienă din cauza lipsei apei, iar cifra crește constant și dramatic. Potrivit BBC, Cape Town este primul oraș important al lumii care va rămâne fără apă.

     Situația este mai gravă decât vrem să ne închipuim. 
Dan Nicolaie
 

 

.