Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 18.02.2013
CROWDFUNDING-UL PĂTRUNDE ȘI ÎN ROMÂNIA
"Un leu pentru Ateneu!" - varianta online
click aici
Mirel Borodi: "La începutul lui 2012 am înțeles impactul rețelelor de socializare în zona microfinanțării și am început să vedem ce înseamnă crowdfunding-ul în lume".
 
    *  Interviu cu Mirel Borodi, creatorul "multifinantare.ro"
 
         Prima platformă autohtonă de crowdfunding, "multifinantare.ro", a fost lansată în luna octombrie a anului trecut.

       Omul din spatele proiectului este clujeanul Mirel Borodi, directorul general al Trustului de Consultanță Transilvănean, care oferă și consultanță societară, asistență financiar - fiscală, evaluare și audit pentru proiect.

       Domnia sa dorește ca, prin intermediul platformei, să poată accesa capital proiecte de investiții și idei de afaceri care ar avea dificultăți să acceseze sursele tradiționale de finanțare, dar și inițiative culturale și proiecte caritabile.

       Crowdfunding-ul presupune atragerea de fonduri de la mai multe persoane, utilizând mijloacele moderne de comunicație, pentru o paletă largă de proiecte, precum asistență de urgență, organizare de evenimente, campanii politice, dar și finanțarea unor afaceri.

       În țara noastră, conceptul se află la început de drum, motiv pentru care Mirel Borodi și-a propus ca, în acest an, să fie dedicat explicării și exemplificării sale, pentru a crește gradul de cunoaștere la nivel public.

 
     Reporter: Cum ați luat decizia să înființați platforma "multifinantare.ro"?

     Mirel Borodi: În anul 2007, odată cu schimbarea sistemului de post tranzacționare al Bursei de Valori București (BVB), prin crearea unui depozitar unic, la zece ani de la înființare, Registrul Miorița și-a redefinit strategia, concentrându-se pe servicii oferite companiilor nelis­tate la bursă.

     Administrând problemele societare a câtorva sute de companii, ne-am definit ca obiectiv realizarea unei piețe alternative de tranzacționare (Piața Capitalurilor) unde să se realizeze tranzacții cu acțiuni necotate. În lume existau multe astfel de exemple de piețe de tranzacționare alternative burselor de valori, precum cele din Franța, Elveția sau Noua Zeelandă. Din acel moment, am inserat în platforma de tranzacționare și modulul de finanțare, considerând că, pentru a exista o piață secundară reală, trebuie, mai întâi, să existe o piață primară. Rolul finanțarii directe era de a asigura resursele pentru dezvoltarea companiilor mici și mijlocii.

     Am considerat, de asemenea, că multe firme vor derula campanii de fidelizare a angajaților și vor emite acțiuni sau obligațiuni, iar noi veneam cu un instrument care gestiona tot acest proces.

     Am urmărit îndeaproape conceptul investitorului de proximitate din Franța și modelul de lucru al organizației "Love money pour l'emploi", care asigurau o formă alternativă de finanțare directă, dar nu neapărat online, și apoi ofereau o formă alternativă de tranzacționare.

     La începutul lui 2012 am înțeles impactul rețelelor de socializare în zona microfinanțării și am început să vedem ce înseamnă crowdfunding-ul în lume. Astfel, am stabilit că acesta va fi modelul pe care îl va îmbrăca finanțarea directă ca și alternativă pentru viitor.

     Reporter: Cum funcționează platforma?

     Mirel Borodi: Platforma "multifinantare.ro" este locul unde se întâlnesc inițiatorii de proiecte cu susținătorii lor. Astfel, cei care cau­tă finanțare pentru un proiect din surse directe, provenite de la susținători, își postează proiectul pe platformă. O descriere, un filmuleț scurt de prezentare și oferta proiectului pentru cei ce-l susțin sunt elementele minime care se postează. Se oferă un interval de timp, de cel mult trei luni, ca perioadă de colectare de fonduri, interval în care suma minimă necesară pentru realizarea proiectului trebuie obținută. În acest interval, sustinățorii proiectului vor face plăți în contul proiectului utilizând plata cu cardul (e-payment) direct din platformă sau alte modalități clasice de plată. Dacă, la încheierea intervalului de timp stabilit, întreaga sumă a fost colectată, banii vor fi virați în contul inițiatorului, care va fi obligat ca, în termenul pe care l-a stabilit, să-și onoreze datoria față de sus­ținători. Dacă proiectul este de tip recompensă, inițiatorul are obligația să transmită recompensele promise către susținători, iar dacă proiectul este de tip capital, atunci concomitent cu virarea banilor, se înregistrează operațiunea de alocare de acțiuni/obligațiuni atât la Registrul Comerțului cât și la Registrul Miorița. Dacă, însă, la încheierea intervalului de timp stabilit, nu a fost colectată întreaga sumă, banii vor fi virați, fără a se percepe vreun commision de către platformă, înapoi în conturile susținătorilor. Utilizând sistemul de plată cu cardul sau realizând plăți din conturi deschise la aceeași bancă cu platformă, nu vor există nici comisioane bancare la returul banilor în contul susținătorilor, deci cine a sus­ținut un proiect care nu și-a atins obiectivul de finanțare va primi toți banii înapoi. Principiul finanțării este "Totul sau Nimic".

     Reporter: Căror tipuri de proiecte și potențiali investitori se adresează platforma?

     Mirel Borodi: Am definit trei tipuri de proiecte gestionate de "multifinantare.ro": Capital, Creativ și Caritabil.

     Proiectele de tip Capital se adresează investitorilor, celor care doresc să achiziționeze acțiuni sau obligațiuni în entitatea inițiatoare de proiect. Proiectele de tip Creativ se adresează celor care își doresc produsul realizat de proiect, precum diverse produse și/sau servicii (copie după prototip; DVD-ul cu piese muzicale sau film) sau posibilitatea oferită susținătorului de a-și lăsa amprenta în proiectul propus (utilizarea profilului susținătorului în cadrul unui joc pe calculator, acordarea unui rol în cadrul unui film etc.) în funcție de proiectul ales, de asemenea anumite experiențe trăite (o urcare pe o scenă, o cină cu autorul unei cărți etc.) sau obiecte personalizate (tricou cu logo, carte poștală din simbolistica proiectului etc).

     Proiectele de tip Caritabil se adresează celor care doresc să realizeze o faptă bună fără să aștepte ceva în schimb.

     Reporter: Este platforma des­chisă și proiectelor din afara Româ­niei?

     Mirel Borodi: Vedem platforma "multifinantare.ro" ca pe un instrument de finanțare economică zonală, prin susținerea venită în special din partea celor aflați în proximitatea activității. Nu este o platformă închisă, dar în lume platformele s-au dezvoltat, cu foarte mici excepții, în țările în care s-au lansat. Comunitățile care se formea­ză în jurul platformelor sunt unite de anumiți factori comuni, precum probleme specifice locale, proiecte instituționale, oportunități de afaceri, unele tendințe culturale sau evenimente/produse de divertis­ment. Vizăm proiecte lansate de companii din România și Republica Moldova, proiecte care, indirect, să contribuie la creșterea numărului locurilor de muncă și la dezvoltarea economică a regiunii.

     Reporter: Există praguri minime și/sau maxime pentru finanțarea care poate fi obținută?

     Mirel Borodi: Nu avem limite strict stabilite. Proiectele de pe celelalte platforme de crowdfunding din lume, dacă sunt în zona de recompensă, se cifrează la câteva mii sau zeci de mii de euro, iar dacă sunt în zona de capital, de la 10.000 euro până la 500.000 euro. Pentru România, considerăm că valoarea maximă a unui proiect ar trebui să nu depășească 100.000 euro, dar nu excludem posibilitatea unei valori mai ridicate.

     Reporter: Care sunt costurile derulării unei operațiuni prin intermediul "multifinantare.ro"?

     Mirel Borodi: Există doar comision de succes. Dacă proiectul își atinge ținta de finanțare în intervalul de timp stabilit, atunci platforma percepe un comision cuprins între 1% și 10% din sumele colectate. Comisionul depinde de tipul proiectului și de valoarea de finanțare.

     Reporter: De ce ar prefera companiile și instituțiile publice să emită obligațiuni prin intermediul acestei platforme, în locul pieței de capital?

     Mirel Borodi: Decizia companiei sau a instituției publice de a face apel la finanțare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanțare se va baza pe nivelul de finanțare necesar proiectului și pe specificul proiectului, atât timp cât costul finanțării este apropiat. Investitorii de pe piața de capital urmăresc randamentul investiției, în timp ce investitorii de pe platforme de multifinanțare urmăresc și impactul investiției în viața lor. Deci, dacă proiectul este de nivel de finanțare de sub 100.000 euro sau se adresează unei anumite comunități, alegerea unei platforme de crowdfunding va fi mai justificată. Dacă proiectul vizează sute de mii sau milioane de euro și nu are un specific local, și deci nu îi poate fi asociată neapărat o comunitate, atunci prezența lui se justifică a fi pe piața de capital.

     Reporter: Ce proiecte au fost finanțate până în prezent?

     Mirel Borodi: Am abordat cu maximă seriozitate subiectul. Credem că avem de realizat o construcție mare și ca atare fundația trebuie să fie solidă. Suntem conștienți că reușita acestui concept în România va ține de perseverența noastră iar modelul american nu se suprapune specificului românesc, de aceea este nevoie de mult timp. În octombrie 2012 am finalizat platforma, care este o premieră pe piața românească, am plasat-o în mediul virtual și am început să explicăm conceptul. Am avut mai multe întâlniri și dis­cuții în diverse medii despre ce înseamnă și ce aduce nou acest concept de crowdfunding, pe care l-am definit multifinanțare. În decembrie 2012, am primit și un prim proiect, care s-a înregistrat în platformă. Din 14 februarie, ziua în care aniversăm 125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, care s-a realizat prin intermediul primei campanii româ­nești de crowdfunding - "Dați un leu pentru Ateneu", se pot face plăți direct din platformă utilizând cardul.

     Reporter: Din ce domenii a provenit, cu precădere, interesul pentru finanțare prin intermediul platformei?

     Mirel Borodi: Am constatat că drumul de la idee la proiect nu-i unul tocmai scurt. Am ascultat prezentarea multor idei de afaceri, dar am susținut că ele pot prinde viață doar dacă inițiatorii și le asumă într-un proiect care poate convinge o comunitate. Pe platforma "multifinantare.ro", primul proiect care s-a înscris este din domeniul muzical, al artistului AG Weinberger. A urmat un alt proiect din domeniul tehnologiei asumat de "Wild Media". Sunt în faza de pregătire proiecte din domeniul tehnologic (sistem de iluminare stradal cu leduri), agricol (o fermă urbană în Corbeanca), un business online ("Bursa de Barter"), sportiv, software, medical și literar.

     Reporter: Ce impact au avut, până în prezent, platformele de crowfunding la nivel global?

     Mirel Borodi: Compania de cercetare "Massolution" a estimat că industria de crowdfunding, incluzând componentele de capital, donații, împrumuturi și recompense, va crește de la 1,5 miliarde dolari în 2011, la 2,8 miliarde dolari în 2012, iar firma "Gartner" anticipează că în 2013, aceasta va atinge valoarea de 6,2 miliarde dolari. Pe cea mai mare platformă de gen din lume, "Kickstarter", s-au finanțat, anul trecut, peste 18.000 de proiecte, cu un volum de 320 milioane dolari colectat de la 2,2 milioane de oameni, cu o rată de succes de 44%. Volumul total colectat în 2012 a crescut cu peste 200%, comparativ cu 2011. Cel mai mare proiect finanțat până în prezent este "Pebble", un ceas care se conectează la smartphone prin Bluetooth, care a primit 150 de dolari de la fiecare donator, obținând, în total, 10,3 milioane de dolari.

     Piața italiană de crowdfunding a avut, la finele lunii noiembrie 2012, o valoare totală de 13.274.205 euro, finanțând cu succes un număr de 2.477 de proiecte dintr-un număr total de 8.819 propuneri. Impactul platformelor de finanțare directă a fost unul major, pe de-o parte în lupta cu sărăcia și dezvoltarea zonelor, și aici mă refer la conceptul de microcreditare dezvoltat de profesorul Muhamad Yunus, cel care, în anul 2006, a primit premiul Nobel pentru pace datorită efortului depus în dezvoltarea țărilor sărace, iar pe de altă parte, în susținerea inovării și a start-up-rilor, schimbând inclusiv caracteristicile consumatorului.

     Ca un argument în plus, Tim Stevens, redactor-șef al uneia dintre cele mai apreciate publicații online de gadgeturi din lume, Endgadget, scrie despre cel mai mare târg al bunurilor de consum electronice din lume (CES) din acest an, ca fiind o schimbare de trend, de la mega corporații spre micro inovații realizate prin crowdfunding. 

     Reporter: Ce așteptări aveți pentru acest an?

     Mirel Borodi: În lume se așteaptă ca în 2013 industria de crowdfunding să se consolideze (au început deja fuziuni între platforme), să se nișeze și să dezvolte soluții alternative de realizare a plăților.

     În SUA vor începe să funcționeze și platformele de equity crowd­funding.

     Dacă privim spre măsurile pe care Uniunea Europeană le va lua în acest an pentru antreprenori, pe poziția a doua, după educația antreprenorială, este accesul la finanțare, definit prin crearea unei piețe europene pentru microfinanțare și simplificarea structurilor de impozitare, pentru a permite IMM-urilor să obțină fonduri prin investiții private directe (mini obligațiuni). Deci, inițiativa noastră se înscrie într-o nevoie identificată la nivel european.

     În România, suntem la început de drum. Un raport al pieței italiene de crowdfunding, realizat în această lună, prezenta această piață ca fiind imatură și lipsită de cultură web. Considerau ca prioritate desfășurarea de activități de educare. Cred că, în acest an, explicarea și exemplificarea conceptului de multifinanțare va fi important și pe piața noastră, motiv pentru care am inițiat și o campanie de informare. Apariția pe platforma "multifinantare.ro" a unor proiecte realmente interesante, care să inspire comunități, și încheierea cu succes a unei părți din proiectele postate sunt așteptări realiste pentru acest an.

     Reporter: Vă mulțumesc! 
Alexandru Sârbu
 

 

.