CU PRIVIRE LA MODIFICAREA LEGILOR JUSTIŢIEI ŞI LEGISLAŢIEI PENALE CCR: "Am aplicat Constituţia, nu recomandările GRECO, MCV şi Comisiei de la Veneţia"

A consemnat GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

CCR: "Am aplicat Constituţia, nu recomandările GRECO, MCV şi Comisiei de la Veneţia"

Curtea Constituţională a României (CCR) susţine că deciziile luate în acest an cu privire la modificarea legilor justiţiei şi legislaţiei penale au fost date în urma interpretării stricte a normelor constituţionale şi nicidecum prin prisma recomandărilor formulate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisiei de la Veneţia şi GRECO (Grupul statelor europene care luptă împotriva corupţiei).

Susţinerea CCR a fost făcută, înainte de apariţia ultimului raport MCV, pe anul 2018, şi de aprobarea de către Parlamentul European a Rezoluţiei privind statul de drept din România, în răspunsurile trimise la întrebările formulate de Ziarul BURSA.

Reporter: În privinţa soluţiilor pe care le-aţi dat referitoare la constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea unor articole din legile care modifică Codul Penal şi Codul de procedură penală, aţi ţinut cont de toate recomandările Comisiei de la Veneţia, de recomandările din raportul GRECO şi de cele din raportul pentru anul 2017 al Mecanismului de Cooperare şi Verificare? Care este valoarea aces­tor recomandări? Sunt ele, din punct de vedere constituţional, obligatorii pentru statul român sau nu?

CCR: Din formularea în termeni generali a informaţiei solicitate nu pot fi identificate deciziile Curţii la care faceţi referire. Cu toate acestea, vă comunicăm că deciziile Curţii Constituţionale prezintă în considerentele aces­tora întreaga motivare/explicitare a soluţiilor date, aşadar "soluţiile de constituţionalitate sau de neconstituţionalitate date asupra unor articole din legile care modifică Codul Penal şi Codul de procedură penală" sunt argumentate în considerentele deciziilor pe care le-aţi avut în vedere la formularea prezentei întrebări iar, Curtea Constituţională (ca de altfel şi instanţele judecătoreşti) nu oferă părţilor sau altor persoane interesate, explicaţii suplimentare sau alte argumente, după publicarea deciziei.

Reporter: În opinia Curţii Constituţionale, abuzul în serviciu trebuie menţinut ca infracţiune în Codul Penal sau trebuie dezincriminat ?

CCR: Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra art.297 alin.(1) din Codul penal, în Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, des­coperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial nr.517 din 08.07.2016.

Reporter: Din punct de vedere constituţional, prevederile O.U.G. nr.92/2018 se aplică şi pentru trecut sau au putere numai pentru viitor, aşa cum reiese dintr-o altă decizie a CCR?

CCR: Solicitarea dumneavoastră de a analiza constituţionalitatea prevederilor O.U.G. nr.92/2018 prin raportare la "altă decizie a CCR", nu este o solicitare a unei informaţii de interes public, în sensul stabilit de Legea nr.544/2001.

Reporter: OUG prin care se legiferează pentru trecut sunt sau nu sunt constituţionale?

CCR: Din formularea generală a întrebării nu pot fi identificate informaţiile solicitate, respectiv actele Curţii la care faceţi referire. A se vedea şi răspunsul de la punctul unu.

Reporter: Ce înseamnă din punct de vedere al Curţii Constituţionale, urgenţa în cazul emiterii unei astfel de ordonanţe?

CCR: Din formularea generală a întrebării nu pot fi identificate informaţiile solicitate, respectiv actele Curţii la care faceţi referire. A se vedea şi răspunsul de la punctul unu.

Reporter: O lege care nu a fost încă promulgată şi care se află sub control de constituţionalitate poate fi modificată, înainte de promulgare sau de pronunţarea unei decizii de către CCR, prin ordonanţă de urgenţă?

CCR: Conform dispoziţiilor art.2 alin.(2) şi (3) din Legea nr.47/1992, republicată, sunt neconstituţionale prevederile legilor care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei, respectiv "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." Aşadar, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu care a fost sesizată; modificarea, completarea sau abrogarea unor legii este de competenţa Parlamentului României (art.61 din Constituţia României, republicată).

Reporter: Modificarea legislaţiei privind procedura penală, respectiv modificarea Codului de procedură penală produce efecte şi pentru trecut în privinţa atacării cu recurs în anulare a sentinţelor definitive care au fost pronunţate pe baza unor probe strânse în urma protocoalelor semnate de SRI cu diferite parchete?

CCR: În conformitate cu art. 61 alin. (1) din Constituţia României, republicată, "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării", prin urmare, modificarea/completarea unor legi este de competenţa Parlamentului României. Ca atare, informaţiile solicitate la acest punct nu privesc atribuţiile Curţii Constituţionale.

CCR: Libertatea de întrunire este definită clar de Constituţie

Reporter: Conform Constituţiei care este rolul preşedintelui? Dacă are rol de mediator, el poate intra în conflict cu autorităţile statului? Cum poate un mediator să intre în conflict cu cei între care este obligat să medieze, respectiv Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii?

CCR: Conform Constituţiei României, republicată, la Capitolul II, art. 80-101 se regăsesc dispoziţiile constituţionale privind Preşedintele României. Constituţia Româ­niei, republicată, poate fi consultată şi pe site-ul Curţii, la adresa www.ccr.ro, secţiunea "Baza legală". Referitor la celelalte întrebări de la acest punct, arătăm că acestea nu sunt solicitări ale unor informaţii de interes public, în accepţiunea Legii nr.544/2001.

Reporter: Până unde se întinde libertatea de a protesta şi libertatea de exprimare conform normelor constituţionale? Pot fi ele îngrădite prin legi, dacă în articolul constituţional nu este prevăzută această îngrădire?

CCR: Libertatea de exprimare este reglementată la Articolul 30, iar Libertatea întrunirilor la Articolul 39 din Constituţia României, republicată. Potrivit art.2 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională "asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului", aceasta pronunţându-se doar atunci când este legal sesizată şi în limita competenţei sale, conform regulilor aplicabile fiecărei categorii de atribuţii. Ca atare, în cazul suspiciunii de încălcare sau îngrădire a drepturilor constituţionale prin legi, Curtea Constituţională poate fi sesizată, în condiţiile stabilite de Legea nr.47/1992, pentru verificarea constituţionalităţii legilor.

Reporter: Cum interpretaţi textul constituţional care se referă la independenţa magistraţilor? Sunt judecătorii mai independenţi decât procurorii, ultimii aflându-se sub control strict al justiţiei?

CCR: Solicitarea de interpretare a unui text constituţional nu reprezintă o solicitare a unei informaţii de interes public, în sensul reglementat de Legea nr.544/2001.

Reporter: Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie fără putere decizională în numirea procurorilor şefi? După cum ştim, avizul dat de CSM are caracter strict consultativ. În acest caz, ţinând cont de faptul că, în ultimele două rânduri, ministrul justiţiei nu a ţinut seama de acest aviz, pentru ce mai este reglementat el legal, dacă nu are niciun efect asupra factorilor de decizie?

CCR: Întrebarea formulată nu conţine solicitări de informaţii de interes public în sensul stabilit de Legea nr.544/2001.

Reporter: În privinţa numirii lui Augustin Lazăr, în anul 2016, în func­ţia de procuror general, consideraţi că normele legale şi constituţionale au fost respectate?

CCR: Întrebarea formulată nu conţine solicitări de informaţii de interes public în sensul stabilit de Legea nr.544/2001.

Reporter: Până unde se întinde puterea conferită ministrului justiţiei asupra procurorului? Poate această putere să stea la baza unor acte sau decizii discreţionare?

CCR: Întrebarea formulată nu conţine solicitări de informaţii de interes public în sensul stabilit de Legea nr.544/2001.

Reporter: Parlamentul este obligat sau nu să pună în practică votul de la referendumul din anul 2009? Dacă nu se pune în practică acest vot, există vreo sancţiune din punct de vedere constituţional la adresa Legislativului? Dacă nu există, nu este aceasta o carenţă, ce ar trebui acoperită printr-o revizuire a Constituţiei actuale?

CCR: În conformitate cu prevederile art.146 lit. i) din Constituţie, republicată, "Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia". În conformitate cu atribuţiile prevăzute la art.146 lit. i) din Constituţie, cu privire la referendumul din anul 2009, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Hotărârea nr.37 din 26 noiembrie 2009 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi des­făşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009 şi la confirmarea rezultatelor acestuia, publicată în Monitorul Oficial nr.923 din 30.12.2009. Ca atare, după pronunţarea Hotărârii, Curtea Constituţională se dezinvesteşte, odată cu publicarea în Monitorul Oficial instanţa constituţională realizându-şi obligaţia corespunzătoare acestei atribuţii.

Referitor la obligativitatea aplicării recomandărilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), judecătorul Cristi Dănileţ afirmă, într-un mesaj postat pe Facebook, că, potrivit deciziei nr. 2/2012 a Curţii Cons­tituţionale a României, recomandările raportului MCV sunt obligatorii pentru autorităţile române.

"Înainte ca cineva să spună o pros­tie, reamintesc că recomandările MCV sunt obligatoriu de implementat în România, în virtutea normelor constituţionale. O spune însăşi CCR în decizia nr. 2/2012 la pct. IV", a scris judecătorul.

"Or, calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi de a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin (4) din Cons­tituţie, potrivit cărora "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)", se arată în decizia CCR din 11 ianuarie 2012.

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Raspunsurile CCR mi-au provocat oroare. CCR a raspuns asemeni infractorului, hotarit sa scape de bratul legii, ajuns in fata judecatorului. 

    Avind in vedere prevederile constiutionale: 

    ARTICOLUL 11 

    (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. 

    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. 

    (3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei. 

    ARTICOLUL 148 

    (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. 

    (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. 

    (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. 

    (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2) . 

    (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene. 

    ce justificare mai au toate raspunsurile astea paralele cu intrebarile? Raspunsurile puteau sa faca lumina, dar ne trimit in… bezna.  

    Cireasa de pe tort: 

    “"Or, calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligaţia de a aplica acest mecanism şi de a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin (4) din Constituţie, potrivit cărora "Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)", se arată în decizia CCR din 11 ianuarie 2012.” 

    ne arata clar ca, acum, pentru indeplinirea scopurilor mizerabile ale infrctorilor, CCR a hotart sa se dezica de propria-i decizie si sa rupa toate legaturile pe care constitutional le are cu UE. Practic acesta institutie incalificabila a dat semnalul desprinderi Romaniei de UE, scopul mai declarat sau mai nedeclarat al organizatiei infractionale ajunsa la conducerea tarii.  

    Trebuie inteles ca acest CCR a ajuns o arma, distrugatoare de justitie si stat, de necontracarat, in mina organizatiei infractionale care a ajuns la conducerea tarii. Fara deciziile scandaloase si absolut neconstitutionale luate de CCR, organizatia infractionala ajunsa la conducerea tarii n-ar fi reusit niciodata sa distruga justitia si statul roman in halul in care a facut-o. 

    Evident ca organizatia infractionala care conduce in prezent statul roman n-are sorti de izbinda. Mijloacele de contracarare si distrugere a ei sunt in principal doua: actiunea organismelor UE si revolta populara generalizata. Actiunea UE va fi bine fundamentata si necrutatoare, dar este de durata si pina se va finalize putem ajunge la balamuc, cu urmari greu de indreptat. Actiunea populara ar fi promta, cu rezultate imediate. 

    Asa ca:  

    “Aux armes, citoyens!” 

    “Aux armes, citoyens!” 

    “Aux armes, citoyens!”

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. De acord, cu o exceptie: actiunea populara este VOTUL la urmatoarele alegeri. Daca le ratam si pe astea se poate sa nu mai avem altele .... pentru ca ei pot.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    ... CCR a raspuns celor mai multe intrebari (cele unde raspunsul nu era convenabil) prin de-acum celebra sintagma ciordacheasca "Alta intrebare?"

    In rest, in rezumat raspunsurile suna cat se poate de simplu - am ales sa interpretam constitutia nu cum vor astia cu emceveul lor, grecii si venetienii, ci asa cum e bine pentru pretenarii nostri borfasi, ca, deh, nu se stie niciodata cand schimbam locurile si e randul nostru sa trecem la ciordeala si-al lor sa ne acopere. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită