Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 27.06.2018
CU UN OCHI RÂDE, CU ALTUL PLÂNGE
Alina Bica, 4 ani de închisoare cu executare
     Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au pronunțat, ieri, definitiv, în două dosare în care printre inculpați s-a aflat și Alina Bica, fost procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

     Decizia a fost luată de patru judecători, iar unul a avut opinie separată solicitând achitarea Alinei Bica.

     În primul dintre dosare, 2067/1/2017, Alina Bica a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, în cauza în care a fost judecată alături de fostul ministru Adriean Videanu. Acesta din urmă a fost achitat, magistrații din apel menținând astfel sentința instanței de fond.

     Dosarul privind această cauză a fost trimis de DNA în instanță pe 26 februarie 2015.

     Procurorii DNA susțin că Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu să-și pună la adăpost acțiunile pe care acesta le deținea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de procurori în dosarul Romgaz, în care Videanu a fost cercetat.

     Conform DNA, pe 24 septembrie 2013, un procuror DIICOT a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deținute de Adriean Videanu până la concurența sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acțiuni deținute de acesta la SC Titan Mar SA.

     Procurorii susțin că beneficiind de sprijinul Alinei Bica, Adriean Videanu a reușit să înstrăineze acțiunile pe care le deținea la Titan Mar, operațiune facilitată și de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acțiuni nominative, pe care le deținea, în acțiuni la purtător.

     DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

     În 25 februarie 2014, șefa DIICOT Alina Bica, deși nu avea competența, a admis o plângere depusă de Videanu și a dispus ridicarea sechestrului pe acțiuni.

     "În motivarea soluției dispuse în mod abuziv, deoarece numita Bica Alina nu avea competența soluționării acestei plângeri, potrivit normelor de competență, a reținut și și-a însușit afirmațiile numitului Videanu Adriean - în sensul că nu mai era proprietar al acțiunilor la purtător la data când a fost instituit sechestrul asigurător și a ridicat măsura asigurătorie, favorizând persoana cercetată", susține DNA.

     În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată de completul de trei judecători ai ÎCCJ, în primă instanță, la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, însă a fost achitată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu și o alta de favorizare a făptuitorului. În același dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu.

     Sentința dată de prima instanță a fost atacată cu apel atât de DNA, cât și de Alina Bica.

     La ultimul termen de judecată al apelului, reprezentantul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica și pentru infracțiunile pentru care a fost achitată de prima instanță, iar pedeapsa să fie majorată.

     De asemenea, DNA a cerut condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

     "Trebuie să țineți cont de reaua-credință a inculpatei", a spus procurorul DNA, subliniind că Alina Bica și-ar fi încălcat competențele atunci când a ridicat sechestrul asigurător pe acțiunile pe care Adriean Videanu le deținea la SC Titan Mar.

     În ultimul cuvânt, Adriean Videanu a declarat că el nu a întâlnit-o niciodată pe Alina Bica, în afara ședințelor de guvern în care aceasta participa în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției. El a explicat atunci că acțiunile la purtător pe care le avea la SC Titan Mar SA erau ipotecate la o altă societate, iar el nu ar fi avut niciun beneficiu în ridicarea sechestrului pus de procurori.

     În privința celui de-al doilea dosar, 2138/1/2017, completul de cinci judecători ai instanței de apel din cadrul ÎCCJ au achitat-o pe Alina Bica, fostă șefă a DIICOT.

     Deși instanța de fond a condamnat-o în 26 ianuarie 2017 pe Alina Bica, pentru favorizarea infractorului, la pedeapsa închisorii de 3 ani și șase luni cu executare, sentința a fost desființată în apel și fostul procuror-șef al DIICOT a scăpat basma curată.

     Instanța de apel a achitat-o pe Alina Bica pentru infracțiunea de participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală ca fiind comisă cu această formă de vinovăție.

     În același dosar, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență, iar fostul șef al ANAF, Șerban Pop, a primit 5 ani închisoare cu executare pentru infracțiunea de trafic de influență.

     Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Șerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash și sub forma a două contracte de consultanță judiciară, pentru a interveni la conducerea DIICOT, în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.

     Ultimele informații despre Alina Bica au fost făcute publice de Elena Udrea, care declara că fosta șefă DIICOT se află în Costa Rica. Soția omului de afaceri Ovidiu Tender a spus, însă, în urmă cu o săptămână că aceasta s-ar afla în Panama.

     În condițiile în care sentința de condamnare din primul dosar este definitivă, Poliția Română o va da în urmărire generală pe Alina Bica. Dar va fi necesar să fie identificată țara în care se află fosta șefă a DIICOT pentru ca Ministerul Justiției să demareze procedura de extrădare. 
G.M.
 

 

.