Cum şi-a ratat istoria propriul sfîrşit

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial /

Cornel Codiţă

Cînd Francis Fukuyama introducea, în 1989, sintagma "sfîrşitul istoriei" nu doar în lumea dezbaterilor filosofic-academice, ci în limbajul curent, al ştirilor de presă, al discuţiei colocviale tip "Poiana lui Iocan", nimeni nu ar fi putut să prevadă că Istoria va fi prima care se va răzvrăti împotriva acestui concept şi a viziunii pe care el se sprijină. După cum nu putea să prevadă nici vehemenţa cu care s-a împotrivit sentinţei. În 1989, spune Fukuyama, în jurul său se putea vedea "un uimitor consens în privinţa legitimităţii democraţiei liberale, pe măsură ce aceasta învingea ideologii rivale ca monarhia ereditară, fascismul şi, cel mai recent, comunismul." Trei decenii mai tîrziu, Preşedintele Statelor Unite şi ideologii care îi inspiră programul politic spun răspicat că "liberalismul european" este inamicul Americii, iar pentru ca să elimine orice urmă de îndoială, în timp ce pune relaţiile cu Europa la "congelator", declanşează un război comercial cu Vechiul Continent, se pronunţă explicit împotriva Uniunii Europene şi relaxează pînă la ambiguitate angajamentele de securitate faţă de aliaţii europeni din NATO, se arată încîntat de compatibilităţile şi comunicarea pe care i le înlesneşte dictatorul Coreei de Nord. De negociat poate să negocieze şi cu noul lider suprem de la Beijing, reprezentantul unui alt tip de autoritarism, îndulcit, spre deosebire de Coreea de Nord, de o soluţie de dezvoltare bazată pe influxul masiv de capital, know how şi expansiune pe pieţele globale, din Africa pînă în Statele Unite şi din America Latină, pînă în Europa. În vremea aceas-ta, scena politică a Europei este inundată de "populisme" cu serioase accente antiliberale şi antidemocratice, iar fascismele de diferite nuanţe şi intensităţi, capătă reprezentare parlamentară. Iluzia unei Rusii liberale nu a durat nici măcar cît întregul mandat al lui Boris Yelţîn. În sfîrşit, apărîndu-şi poziţia de atacurile celor care i-ar fi adus realitatea drept contra-argument, Fukuyama admite: "Aceasta nu înseamnă că democraţii stabile din ziua de azi, ca Statele Unite, Franţa sau Elveţia, nu s-ar putea confrunta cu injustiţia sau cu serioase probleme sociale. Dar aceste probleme provin din incompleta aplicare a principiilor gemene ale libertăţii şi egalităţii pe care este întemeiată democraţia modernă şi nu din defectele principiilor în sine."

Dacă ar fi să ne întemeiem pe premisele lui Fukuyama, dificultăţile masive ale democraţiilor din spaţii politice consacrate, cum sunt Franţa, Marea Britanie sau Germania astăzi, ori eşecurile răsunătoare ale democraţiilor din spaţii periferice, cum sunt România, Bulgaria, Ucraina sau Republica Moldova, ca să dăm doar cîteva exemple, se datorează faptului că "Libertatea şi Egalitatea" nu şi-au găsit dezvoltările depline în aceste regimuri de guvernare. În orice regim de guvernare democratic, oricît ne-ar place sau oricît ne-ar displace, din "raţiuni de stat", "Libertatea" este înlocuită şi se exprimă doar prin "libertăţi" ale cetăţenilor şi eventual ale comunităţilor. Iar dintre aces-tea, democraţia liberală are nevoie decît de una, "libertatea de a vota". Toate celelalte, în măsura în care există şi au devenit bunuri comune în societăţi avansate, cum ar fi libertatea de expresie, ori de asociere, libertatea de mişcare etc. i-au fost impuse cu mari şi dificile sforţări de mişcările sociale şi presiunile diferitelor categorii de cetăţeni, de la marile şi puternicele sindicate ale perioadei de înflorire a industrializării, pînă la asociaţiile vocale ale minorităţilor de astăzi. Democraţia liberală le tolerează, dacă nu are încotro, eventual este obligată să le sancţioneze prin legi şi chiar texte constituţionale, dar asta nu înseamnă cîtuşi de puţin că nu se poate lipsi de marea lor majoritate. Proba o fac astăzi democraţiile avansate, locul din care a pornit una dintre cele mai puternice mişcări împotriva libertăţilor individuale, motivate de noua sperietoare globală, "cerinţe de securitate". Cît despre egalitate, acesta este de departe cel mai ezoteric mit pe care l-au cultivat, ici şi colo, grupuri intelectuale ale secolelor XVIII şi XIX şi pe care l-au exploatat în secolul XX cei mai de seamă reprezentanţi ai regimurilor de teroare din istoria omenirii, de la bolşevismul lui Lenin, la maduris-mul Argentinei de astăzi, trecînd desigur prin maoism, polpotism şi toate celelalte variante de criminalitate instituită la putere care au manipulat mitul egalităţii în folosul exclusiv al propriei puteri şi al instaurării unor regimuri cu care egalitatea nu a avut absolut nimic de a face, niciodată!!!

În sfîrşit, apărarea lui Fukuyama de ultimă linie este aceea că el s-a referit la "idealul democraţiei liberale" şi deci despre acesta a spus că nu mai poa-te fi perfecţionat. În faţa lui Istoria îşi încheie demersul heghelian al căutărilor sale dialectice de perfecţionare.

Privind realitatea de la fereastra evenimentelor de astăzi, această propoziţie devine pur şi simplu ridicolă. Pentru simplul motiv că dezvoltările istorice post război rece, dacă au un termen comun şi dacă trimit la un miez oarecare de înţelepciune, atunci acela este că democraţia liberală, dacă este să mai supravieţuiască asaltului, deocamdată, plin de succes al duşmanilor săi, atunci trebuie nu doar să se perfecţioneze ci pur şi simplu trebuie să se reinventeze. De integrarea formelor democraţiei directe, pînă la dezvoltarea formelor complexe ale reprezentativităţii, respectiv de la îngrădirea abuzurilor masive ale guvernărilor, altfel democratic şi liberal legitimate, pînă la crearea sistemelor de decontare, legală şi materială, a mandatelor de guvernare, democraţia liberală are în faţă un imens teritoriu de explorat şi exploatat.

Opinia Cititorului ( 23 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. ........ Iar dintre aces-tea, democraţia liberală are nevoie decît de una, "libertatea de a vota".

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Ma asteptam sa spui ceva despre substabta, nu forma dar nu esti in stare!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Anonimule, ce intelegi tu prin libertate? care e diferenta intre libertate si libertati?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Libertate, substantiv feminin

      Sinonime: independenţă, neatârnare, slobozenie, volnicie. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Drepturile omului si libertatile fundamentale ne permit sa ne dezvoltam si sa ne utilizam deplin calitatile noastre umane, inteligenta, talentul si constiinta si sa ne satisfacem nevoile spirituale. Ele sunt bazate pe dorinta omului de a trai intr-o lume in care demnitatea inerenta si bunastarea fiecarei persoane umane se vor bucura de respect si protectie.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Curent ideologic și social-politic care promovează libertatea și egalitatea în drepturi.

      Majoritatea liberalilor susțin următoarele idei fundamentale: constituționalismul, democrația liberală, alegeri libere și corecte, drepturile omului, comerțul liber, precum și libertatea religioasă. În sens larg, liberalismul proslăvește construirea unei societăți caracterizate prin: libertatea de gândire a indivizilor, domnia dreptului natural, liberul schimb de idei, economia de piață pe baza inițiativei private și un sistem transparent de guvernare, în care drepturile minorităților sunt garantate. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    ........Cît despre egalitate, acesta este de departe cel mai ezoteric mit pe care l-au cultivat, ici şi colo, grupuri intelectuale ale secolelor XVIII şi XIX şi pe care l-au exploatat în secolul XX cei mai de seamă reprezentanţi ai regimurilor de teroare din istoria omenirii, de la bolşevismul lui Lenin, la maduris-mul Argentinei de astăzi, trecînd desigur prin maoism, polpotism şi toate celelalte variante de criminalitate instituită la putere care au manipulat mitul egalităţii în folosul exclusiv al propriei puteri şi al instaurării unor regimuri cu care egalitatea nu a avut absolut nimic de a face, niciodată!!!

    Domnul Codita pare a fi "paralel"; vede departe dar nu si Dragnea-ismul Romaniei. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Vai tu!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      sa ne spuna anonimul care este ideologia care poate asigura egalitatea...dar nu de sanse!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    The hypothesis: for all the progress in the construction of the new identity of European Union, the European Civil Society (resistance against the coercive European Political Society) cannot accept “the embedded neo-liberalism” (the EU’s actual hegemonic Project) without finding real solutions for so-called “social fracture” of globalisation and this represents a big threat to the soft security model of Europe. This research is based on the neo-Gramscian integrative theoretical perspective. The question is: could Civil Society fr om CEEC, as social power participate in the potential anti-hegemonic Project of European Civil Society (in neo-Gramscian terms), able to face the hegemonic project of European Political Society, “embedded neo-liberalism”? After examining CEEC case study the answer is negative because this Civil Society is not yet well organised, even it is ripe to understand their social situation and the possibilities to change it in alliance with other transnational forces of Social and Christian Democracy fr om Europe. This study of the CEEC’s EU integration was made fr om two perspectives: as a challenge, but also as an opportunity for the Western European and Eastern European winners and losers: European Round Table of Industrialists, European Civil Society, European Union and CEE Governments and Civil Society, by examining the connections between power in production including social power, power in the state, and power in international relations and proposing a new project by shifting fr om a paternalistic policy paradigm of “embedded neo-liberalism” towards a new and more enlightened policy paradigm towards integration, in the frame of a comprehensive humane security concept in Europe and humane governance, fr om a feminine perspective, by adapting the emergent geo-governance to the realization of human rights.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Credo

      I hope that my thesis will be a small contribution to the historic necessity of adapting the emergent geo-governance to the realization of human rights. 

      Poate ca dupa Sibiu se va infiinta un Institut de cercetare societala care sa incerce sa gaseasaca acel model societal care nu mai creeaza fracturi sociiale!...legat de acest aspect apare si care va fi ideologia necesara... 

      Citez din teza mea de master: 

      ...Linked with this social fracture of Globalisation and European enlargement towards CEEC, we have to start our analysis by looking to the ongoing hegemonic project of “embedded-neo-liberalism” synthesis aimed to unify the transnational capitalist actors (TNCs) and first subchapter of the first chapter elaborates on it. This includes the social purpose supporting the emergent European Order. The Maastricht compromise reflects the gradual rise of what can be called an ”embedded neo-liberalism”. This is neo-liberal view as it emphasizes the primacy of global market forces and the freedom of the movement of the transnational capital. So, as a result of such processes, markets become increasingly disconnected fr om their post-war national social institutions and we risk a shift fr om a “national dictatorship” to an “international dictatorship” in these so called transition countries. In one side, one may read “embedded neo-liberalism” as the outcome of the transnational struggle between the three projects of neo-liberalism, neo-mercantilism and supranational social democracy. This was a struggle in which the neo-liberal became dominant but still had to accommodate the concern both of the former neo-mercantilist and of the social democrats. The neo-liberal project incorporated these rival concerns in such a manner that they were subordinated to the interests of globalising capital (neglecting the social democratic concerns in this compromise). In the other side, “embedded neo-liberalism” can also be interpreted as the emerging hegemonic project of Europe's transnational capitalist class. This class has become dominated by- the leadership of a globalist fraction both in terms of financial firms and global industrial TNCs.1 

      This process of assimilation is an extremely attractive and powerful project, which became the basis for expansion towards Central and Eastern Europe. Our thesis would like to argue that European Integration is not a win-win scenarious yet, as it is considered on the theory of integration2; even the removal of barriers to free trade and closer integration of national economies, they have the potentiality to enrich every one, especially the poor. What is the reason for this failure? The neglect of the social protection and the denying of the existence of genuine unemployment by the standard model that economists had used for generations could be one explanation; the only reason that unemployment existed was the wages were too high, suggesting the simple remedy: lower wages. They argued that markets worked perfectly and outworn presumption that markets, by themselves lead to efficient outcomes and this failed to allow the desirable intervention of the government in the market for the guidance of economic growth and make everyone better off. Therefore, the second section of the first chapter deals with the existing social cohesion policy and unemployment policy at the EU level, which is not yet prepared to answer to the social challenges. Some hope for the future exists, taking into account the recent proposal of social working group, to include on the draft of the constitution, as objectives on the Art. 3: promotion of full employment and quality of work, together with social justice and sustainable development.

      In sum, “embedded neo-liberalism” is here interpreted as a potentially hegemonic project unifying Europe's “transnational capitalist class” and expressing its collective interests and identities. The discourse and strategy of the ERT continued to play an important role in the evolving regime of European socio-economic governance into the 1990s. The question is who will articulate and defend the public interest against the global reach of private financial and commercial interests, when the latter will go too far? The third subchapter of the both first chapter and second chapter will introduce the Gramsci’s concept of Civil Society in contrast with the actual concept of civil society at the European level. Gramsci’s concept of civil society has the potentiality to advocate the losers of integration, “organic intellectuals” having the noble mission of imagining a counter-hegemonic project - basis for a new building bloc. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Viziunea asupra viitorului Europei o provocare a președinției României a Consiliului Uniunii Europene la Summit-ul de la Sibiu

     

    Ipoteza de lucru de la care pleacă teza mea de doctorat coincide cu motto-ul președinției Romaniei a Consiliului Uniunii Europene și chiar a trioului România, Finlanda și Croația și se referă la faptul că influenţa Comunităţii Europene şi mai târziu a Uniunii Europene asupra Europei Centrale şi de Răsărit este una liniştitoare şi stabilizatoare fiind posibil ca şi în viitor influenţa să fie şi mai puternică în sensul amintit, singura condiţie constând în exprimarea unei voinţe comune politice de unificare, pentru a se asigura coeziunea ei economică, socială şi teritorială.  

    Cuvinte cheie: viziune, unitate, coeziune economică, socială și politică, model societal... 

    Va lansez provocarea!..

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Paradoxal aceasta politica de coeziune creeaza disparitati acolo unde avea menirea sa le reduca.ce e de facut? Ce trebuie schimbat?

      Aceasta expresie, Modelul social european, este folosita in mod curent pentru a descrie o viziune comuna pe care statele Europene o au asupra unui model societal care combina cresterea economica cu standarde de viata inalte si conditii de lucru cat mai bune. Istoricul Tony Judt sustine ca “modelul social european leaga Europa”, in opozitie cu “modelul american de viata”. 

      In realitate, statele europene nu folosesc acelasi model social, dar statele care aplica programe sociale in Europa au in comun cateva caracteristici. E vorba de obicei de rate de somaj cat mai scazute, protectie sociala pentru cetateni, incluziune sociala si democratie. Tratatul Comunitatii Europene a pus bazele catorva obiective sociale: promovarea ocuparii locurilor de munca, cresterea calitatii vietii si a muncii desfasurate, protectie sociala adecvata, un dialog continuu intre management si angajati, dezvoltarea resurselor umane cu scopul de a creste angajabilitatea si a combate excluziunea. Avand in vedere faptul ca diferitele state europene au obiective sociale diferite, patru modele de stat social au fost formalizate: modelul nordic, anglo-saxon, mediterranean si continental. 

      Caracteristici le generale ale modelului social european s-au conturat mai ales in perioada de dupa razboi.  

      Propunerea pentru politica de coeziune a UE după 2020 

      Intrebarea este daca politica de coeziune poate ajuta la crearea unui model societal european doar prin actuala sa filozofie si alocare financiara.  

      Se doreste, in plus, reducerea fondurilor destinate agriculturii si coeziunii datorita aparitiei unor noi capitole de cheltuieli bugetate de UE cum sunt migratia si politica de aparare. 

      În mai 2018, Comisia a venit cu o serie de propuneri de regulamente privind politica de coeziune a UE după 2020. Unul dintre principalele obiective ale acestei reforme este simplificarea procedurilor și mărirea eficacității investițiilor UE. Cele unsprezece obiective tematice ale politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 au fost înlocuite cu cinci obiective în materie de politică pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune și FEPAM: 

      o Europă mai inteligentă – o transformare economică inovatoare și inteligentă; 

      o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon; 

      o Europă mai conectată – mobilitate și conectivitate TIC regională; 

      o Europă mai socială, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale; 

      o Europă mai aproape de cetățeni – dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale. 

      Bugetul propus pentru viitoarea politică de coeziune este de 330,6 miliarde EUR. Aproximativ 200,6 miliarde EUR vor fi alocate FEDR (inclusiv 8,4 miliarde EUR pentru cooperarea teritorială europeană și 1,5 miliarde EUR sub formă de alocații speciale pentru regiunile ultraperiferice). Peste 41 miliarde EUR vor fi alocate Fondului de coeziune (dintre care 10 miliarde vor fi utilizate pentru instrumentul Mecanismul pentru interconectarea Europei) și 88,6 miliarde EUR pentru FSE+. 

      Propunerile de regulamente vor fi adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară, în cadrul căreia Parlamentul European are aceeași pondere ca și Consiliul. Astfel, până la sfârșitul lui 2020, aceste două instituții vor trebui să ajungă la un consens privind normele aplicabile viitoarei politici de coeziune. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Modelul economic actual, bazat pe hiper-productie si hiper-consum, pune in pericol insesi bazele civilizatiei: biodiversitatea, ecosistemele, conditiile climatice globale, echilibrul structurilor sociale, diversitatea culturala etc. Se cauta un nou model de dezvoltare, o Dezvoltare Durabila!

      Ca raspuns la aceste probleme a aparut conceptul de Responsabilitate Sociala, prin care intelegem aplicarea principiilor Dezvoltarii Durabile (echilibrul mediului, echitatea sociala, eficacitatea economica) si ale bunei guvernante (transparenta, comportament etic, implicarea stakeholderilor) in activitatile si proiectele organizatiei. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      With Galtung it becomes clear that we ought not only to aim at a society without personal violence (negative peace) but also to work for structural peace, which is positively defined as social justice.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Structural violence refers to a form of violence wherein social structures or social institutions harm people by preventing them fr om meeting their basic needs. Although less visible, it is greater in scope and in implication than another type of violence and might include health, economic, gender, and racial disparities. The concepts behind structural violence can help guide a program for violence prevention that incorporates the notion of positive peace.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Feminist peace: Eliminating physical and structural violence on macro and micro (community, family, and individual) levels

      While physical and structural violence against women, children, and minorities has existed for centuries and is only now getting greater attention, much still remains to be done here. Violence against women and children is a global fact of everyday life, as is street violence in every major city in the world. In addition, political, social, and economic structures at the local, national, and global levels systematically discriminate against women and minorities. Replacing patriarchal value systems with greater equality of opportunity in all areas and mutual respect between the sexes is one essential ingredient necessary for this type of peace to be achieved globally. This will not happen overnight: cultural values often change more slowly, but education is critical here, as well as social and political action to highlight and change such inequities.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Structural violence = Unintended, by structures hurting–harming (exploitation, repression, and alienation) 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Fukuyama scoate in evidenta recunoasterea de care omul are nevoie..trecerea de la onoare a unora la demnitatea tuturor. Partea proasta este ca piata libera, cu goana ei dupa bani mareste nebunia omului!Chiar aduce fericire liberalismul omului?

    Libertate, egalitate dar si fericire pentru toti nu doar pentru unii! Poate ca suntem fericiti atunci cand suntem solidari, generosi..si altfel de livrabile ar fi ideal sa secrete o ideologie. 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    În concluzie ne rămâne libertatea de a ne alege calea pe care să o luăm: să considerăm istoria ca pe un spirit care tinde spre atingerea perfecţiunii ca la Hegel sau să vedem in ea non sens… să ne vedem liberi si responsabili sau să ne credem purtaţi de spiritul absolut care reprezintă raţiunea universală. Nu mă simt in măsură a critica aceste concepţii dar pot spune că pentru mine adevărul ultim nu poate fii accesat de oameni.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Inca nu s-a inventat acea doctrina, ideologie politica, acel model societal care nu creeaza violenta structurala, adica exploatare. ...se pare ca daca exploatare nu e nimic nu e!

    Daca exploatarea in numele democratiei liberale reprezinta perfectiunea spre care tindem atunci Hegel si Fukuyama ne-au inselat!...demnitatea presupune lipsa exploatarii! 

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Exploatare, substantiv

      Sinonime: valorificare, extragere, exploataţie, oprimare, jecmăneală, opresiune. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Viziunea unui model societal se va materializa daca ne dorim acest lucru cat mai multe persoane!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cybersecurity Romania 2019

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
ApanovaAdvertisement
Comercianti de Diamante
PODUL DE LUT
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS