GALA revistei BURSA ConstrucţiilorGALA revistei BURSA Construcţiilor

Cum va răspunde Federal Reserve aşteptărilor contradictorii ale preşedintelui Trump?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Călin Rechea

Marele scriitor ame­rican F. Scott Fitzgerald spunea odată că "testul unei inteligenţe de prim rang este abilitatea de a avea simultan în minte două idei contradictorii în timp ce îşi menţine capacitatea de funcţionare".

Conform acestei definiţii, preşedintele Donald Trump este cel puţin un geniu neînţeles, în condiţiile în care nu conteneşte să declare că Federal Reserve trebuie să reducă dobânzile şi să susţină capacitatea Statelor Unite de a învinge într-un război comercial cu China, iar pe de altă parte propune, pentru consiliul de conducere al băncii centrale, persoane cu vederi diametral opuse.

O ştire recentă de la Bloomberg arată că Judy Shelton, director executiv din partea SUA în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a fost propusă de preşedintele american pentru ocuparea unui loc în cadrul Consiliului Guvernatorilor de la Federal Reserve.

Persoanele nominalizate anterior, Stephen Moore şi Herman Cain, s-au dovedit extrem de controversate şi au fost nevoite să-şi retragă candidaturile, pe fondul numeroaselor semnale din partea membrilor Senatului, care arătau că nu vor vota pentru con­firmare.

Înainte de a deveni director BERD, doamna Shelton, care are un doctorat în administrarea afacerilor de la Universitatea din Utah, şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Sound Money Project, o divizie a Institutului American pentru Studii Economice (AIER).

Mult mai curioasă este publicarea unui articol al doamnei Shelton în Wall Street Journal cu doar câteva zile înainte de vehicularea numelui său pentru un post de guvernator al Federal Reserve.

Subiectul articolului a fost "schimbarea regimului monetar", unde Judy Shelton sublinia faptul că "este prudent să punem sub semnul întrebării infailibilitatea Federal Reserve în ceea ce priveşte calibrarea masei monetare".

Tot aici, doamna Shelton subliniază că "stabilitatea valorii banilor este o condiţie necesară pentru creşterea economică sănătoasă şi împărţirea echitabilă a prosperităţii", în timp ce "financializarea economiei nu este sănătoasă, deoarece creşterea profitabilităţii sectorului financiar se face în detrimentul restului economiei şi conduce la creşterea inegalităţii veniturilor".

Adică preşedintele Trump ia în considerare pentru conducerea Fed-ului pe cineva care pune sub semnul întrebării "atotputernicia" şi "cunoaşterea absolută" a celei mai importante bănci centrale?

Şi asta nu este tot. Judy Shelton este şi o susţinătoare a unui regim monetar construit pe baza standardului aur sau măcar a variantei sale mai "relaxate", respectiv sistemul Bretton Woods.

"Este pe deplin rezonabil să ne întrebăm dacă nu ar fi mai bună legarea masei monetare şi a creditului de aur sau de altă referinţă în loc să ne bazăm pe judecata unor oficiali monetari care se întâlnesc de opt ori pe an pentru a stabili dobânzile", a mai subliniat doamna Shelton în articolul din WSJ.

James Rickards, autorul cărţilor "Războaiele valutare", "Drumul către ruină" şi "Moartea banilor", a scris recent pe contul său de Twitter că "standardul aur este sistemul monetar ideal pentru cei care creează bunăstare prin ingeniozitate, spirit antreprenorial şi muncă susţinută", iar "standardul aur este respins de cei care nu creează bogăţie, ci încearcă să extragă bogăţia de la alţii prin inflaţie, accesul la informaţii confidenţiale şi manipularea pieţelor".

Analistul Michael Shedlock a scris pe blogul său că "alegerea preşedintelui Trump pentru Federal Reserve se pronunţă în favoarea liberului schimb şi a standardului aur". După ce scrie că "Judy Shelton ar fi fost o mai bună alegere pentru postul de preşedinte al Federal Reserve decât Powell, Bernanke, Yellen sau Greenspan", Shedlock susţine, totuşi, că "povestea numirii lui Judy Shelton la Federal Reserve nu are sens".

De ce? Pentru că "ceea ce doreşte Shelton reprezintă o anatemă pentru Trump", iar "revenirea la standardul aur ar conduce la prăbuşirea şi resetarea sistemului monetar global actual".

Dar dacă aplicarea acestei "reţete" este inevitabilă, iar eforturile actuale ale băncile centrale sunt îndreptate doar către amânarea acestui deznodământ? Dacă Donald Trump ştie ce face, în ciuda aparenţei unei "dezordini" complete, în faţa căreia cel puţin autorităţile europene par total dezarmate?

Lipsa unui cadru monetar stabil a contribuit decisiv şi la adâncirea dezechilibrelor externe ale SUA, care sunt o reflectare fidelă a dezechilibrelor fiscale interne.

"În ceea ce priveşte comerţul internaţional, preşedintele Trump nu are nicio idee despre funcţionarea acestuia şi este periculos", a scris recent profesorul Steve Hanke, arhitectul consiliului monetar din Bulgaria, într-un articol din revista Forbes.

După ce arată că deficitul comercial este egal cu suma excedentului investiţiilor faţă de economisire din sectorul privat şi a diferenţei dintre cheltuielile guvernamentale şi veniturile din taxare, profesorul american subliniază că "deficitul comercial este doar imaginea în oglindă a ceea ce se întâmplă în economia SUA".

"Dacă deficitele fiscale nu sunt compensate de o creştere a economisirii private în raport cu investiţiile private, atunci creşterea deficitului bugetar se va transforma în creştea deficitului comercial", mai subliniază profesorul Hanke.

Este greu de crezut că această echivalenţă nu este cunoscută de Donald Trump, chiar dacă alege să o ignore, cel puţin în declaraţiile publice.

De asemenea, oricât de ignoranţi ar fi "războinicii comerciali" din jurul preşedintelui, aceştia ar trebui să se străduiască din răsputeri să nu observe că învingătorii sunt alţii, cum ar fi Vietnamul.

Un articol recent de la Bloomberg arată că numeroase companii multinaţionale şi-au mutat capacităţile de producţie acolo, inclusiv numeroase companii din China. În aceste condiţii, deficitul comercial bilateral al Statelor Unite faţă de Vietnam a crescut de peste 4 ori din 2010, până la aproape 40 de miliarde de dolari anul trecut, conform datelor de la US Census Bureau.

Deocamdată autorităţile de la Washington par să "scape" din vedere că "rata de schimb a monedei Vietnamului este puternic controlată", deşi ar fi foarte uşoară lansarea acuzaţiei de manipulare a cursului de schimb, după cum mai scrie Bloomberg, ceea ce ar conduce la aplicarea unor sancţiuni comerciale.

Acesta este contextul pentru o situaţie extrem de complicată şi pe frontul politic, ilustrată de "traseele" aparent haotice ale Secretarului de Stat american, Mike Pompeo.

După anularea unei întâlniri la Moscova şi o vizită neaşteptată la Bruxelles, şeful diplomaţiei americane a avut o discuţie cu Vladimir Putin la Soci.

Despre întâlnirea de la Soci, un bancher de investiţii american cu afaceri în Rusia a declarat că "fuga nebună a lui Pompeo la Soci arată că suntem înspăimântaţi şi suprasolicitaţi", după cum se arată într-un articol din Asia Times, unde se mai subliniază că "Rusia şi China nu vor permite distrugerea Iranului".

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova a declarat că întâlnirea dintre Mike Pompeo şi Serghei Lavrov au arătat "aspiraţia restabilirii relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite".

Noua deschidere către dialog a autorităţilor de la Washington pare să fie rezultatul unei schimbări a atitudinii autorităţilor de la Beijing în ceea ce priveşte paşii următori din războiul comercial.

Asia Times mai scrie că "nu este niciun secret în cercurile diplomatice de la Moscova că Biroul Politic de la Beijing a respins eforturile preşedintelui Xi Jinping de a găsi o soluţie mai flexibilă în faţa ofensivei tarifare a lui Trump".

De parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, un director din cadrul Departamentului de Stat american a lansat o declaraţie cu profunde conotaţii negative. Acesta a comparat competiţia dintre China şi SUA în termeni de "ciocnire a civilizaţiilor", în timp ce relaţia cu Uniunea Sovietică din timpul Războiului Rece a fost caracterizată drept "o dispută în cadrul familiei vestice".

Replica a venit chiar de la preşedintele Xi Jinping, în cadrul Conferinţei asupra Dialogului Civilizaţiilor din Asia de la Beijing.

"Trebuie să permitem tuturor civilizaţiilor din lume să înflorească", a declarat preşedintele chinez, care a subliniat necesitatea diversităţii şi faptul că "nu va exista o ciocnire a civilizaţiilor câtă vreme oamenii vor aprecia frumuseţea tuturor civilizaţiilor", după cum scrie agenţia Xinhua.

Acum mai rămâne doar ca potenţialul civilizaţiilor să fie atins prin trecerea la un nou cadru monetar internaţional, care să permită crearea bunăstării prin spirit antreprenorial şi muncă şi nu prin inflaţie sau manipularea pieţelor cu ajutorul "banilor" făcuţi din nimic.

China şi Rusia se pregătesc de mai mulţi ani în acest sens, nu doar prin creşterea puternică a rezervelor de aur ci şi prin crearea unui cadru de acumulare a aurului la nivelul populaţiei.

Oare se poate specula că preşedintele Trump urmăreşte un obiectiv similar prin propunerea doamnei Judy Shelton pentru structurile de conducere ale Federal Reserve?

"Standardul aur este sistemul monetar ideal pentru cei care creează bunăstare prin ingeniozitate, spirit antreprenorial şi muncă susţinută. Standardul aur este respins de cei care nu creează bogăţie, ci încearcă să extragă bogăţia de la alţii prin inflaţie, accesul la informaţii confidenţiale şi manipularea pieţelor". (James Rickards)

Opinia Cititorului ( 7 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Este evident subiectivismul lui James G. Rickards, avocat american, speculator de aur, comentator media, autor în probleme de finanțe și expert în metale prețioase. Omenirea in secolul 21 este mult prea sofisticata pentru a mai putea folosi doar standardul aur pentru sistemul monetar.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Dl Rechea prefera solutiile mai simple la problemele complexe . In lumea de azi nu mai exista solutii unilaterale. Cum ar fi ca SUA sa adopte etalonul aur si tot restul globului sa cheltuiasca la liber , fara masura? In scurt timp , SUA si-ar intari exagerat moneda si , pe langa asta , si-ar pierde si toate avantajele competitive,finantare ieftina a bugetului , etc.

      Cred ca cele mai bune sunt caile de mijloc. Cam asta incerca si doamna Merckel sa promoveze in UE. Celebrul indemn la austeritate, atat de prost inteles si primit, a fost , de fapt , un indemn la putina decenta fiscala. Dar nu se poate, n-ai cu cine :) . Cu sau fara sprijinul bancilor centrale , traim in epoca risipei ( banii ieftini sunt tot o forma de risipa) si lucrurile nu se vor rezolva decat prin crize succesive.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Oricat de sofisticat s-ar fi dezvoltat o optiune gresita, nu complexitatea este caracteristica solutiei, ci, simplu, alegerea potrivita; desprinderea de aur este optiunea gresita care a generat acest experiment dezastruos de jumatate de secol din viata omenirii.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Poti sa fi mai explicit?

      Așa misterios ești, în spatele a ce zici e de fapt un argument ZERO 

      Cum anume s-a schimbat lumea ? 

      Nu mai trebuie răsplătită munca si economisirea?  

      Destept ești, da spune-ne si noua secretul tau? 

      S-a descoperit secretul prin care prin HARTIE fără valoare să se realizeze progresul? 

      Adică statul omnipotent sa îndeplineasca dorințele tuturora? 

      O educație de slabă calitate la copii si venituri fără valoare pentru seniori coroborat cu mega taxe pt.ceu activi...aici se ajunge în mod fatal...adicanse produce SARACiE.

      Dacă ai ști ceva istorie ai afla ca este exact opusul rețetei care a produs progresul omenirii pana prin anii 1980... 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ai dreptate, intr-o lume ideala munca si economisirea ar trebui rasplatite. De asemenea , meritocratia ar trebui sa primeze. De asemenea, oamenii s-ar purta mai responsabil cu mediul , cu resursele limitate. De asemenea , oamenii ar spune , ok , suntem 8 miliarde pe planeta asta , poate ca suntem deja prea multi, poate ca ar trebui sa ne controlam un pic mai inteligent natalitatea.

      Din pacate , nu traim intr-o lume ideala si atunci este o greseala sa fi exagerat de idealist, nu vei gasi astfel solutii la probleme. Mai usor este sa gasesti solutii realiste, de bun simt pe calea de mijloc. Hai sa facem pasi marunti in directia buna si poate reusim sa schimbam ceva. Solutia dl Rechea cu revenirea la etalonul de aur , este o solutie idealista , ea pare perfecta , dar este doar naiva si extrema. Ea nu se va mai intampla niciodata. SUA au parasit etalonul aur pt ca au fost fortati de ”mersul economiei” sa o faca . Ca decizia a fost buna sau proasta , nu are importanta, ei n-au avut de ales. Legarea monedei de aur a devenit o frana economica pt SUA , si intr-o lume atat de competitiva nu iti poti permite acest lucru.  

      Dl .Rechea tot timpul da vina doar pe bancile centrale . Este gresit . Este o abordare idealista , dar nu realista. Noi toti suntem de vina pt ceea ce se intampla cu lumea noastra. Noi toti suntem lacomi si risipitori , extrem de risipitori. Noi toti vrem solutii rapide la problemele , la grijile si la frustrarile noastre si politicienii pe care ii votam ni le livreaza.  

      Deci , ca sa revenim la discutia cu banii ieftini. Este bine ca banii sunt ieftini ? Pe de o parte da , putem sa finantam mai usor tot felul de proiecte si sa crestem mai repede . Este periculos ca banii sunt ieftini ? Sigur ca da, este clar ca da , pt ca ii risipim prosteste pe tot felul de proiecte,care mai de care mai inutile, pe inarmare, pe consum prostesc iar companii care poate ar fi dat de mult faliment continua sa se finanteze si ”polueaza” si distorsoniaza economia. Este etalonul aur o solutie la acesta problema. NU . Este doar o poveste nostalgica si idealista.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Numai sofisme . În primul rând susții NECESITATEA unor anumite decizii luate de băncile centrale (complet i-rațional ce spui)

      Dimpotrivă, modelul actual e IDEALIST crezând că poate tipări realitatea optima incontra necesității economice pe de o parte, a diversității oamenilor și intereselor lor etc.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu e vorba de NECESITATE ci de un INTERES pe termen scurt . Fiecare banca centrala incearca sa apere un interes pe termen scurt-mediu sau sa genereze un avantaj economic pt poporul pe care il reprezinta (locuri de munca, stabilitate finaciara, sa sustina cresterea economica ). Nu vine NECESITATEA economica sa le puna pistolul la tampla ca sa reduca sau sa creasca dobanzile :).

      Legat de etalonul de aur, nu trebuie sa uitam ca anii 70 au fost o perioada complicata pt SUA. Au explodat importurile din Japonia, se cheltuiau sume enorme pt inarmare (razboiul rece, Vietnam) care trebiau finantate. SUA au inceput sa piarda masiv locuri de munca si competitivitate in fata altor tari. Si atunci si-au dat seama ca dolarul legat de etalonul aur , adica o moneda prea puternica, le produce un prea mare dezavantaj economic si au renuntat la etalon.  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSustainable Mobility Forum
Cabinet de avocatTMPS