DANIEL DĂIANU:De ce produce îngrijorare LIBRA - câteva gânduri

.
Macroeconomie /

De ce produce îngrijorare LIBRA - câteva gânduri

De când a fost anunţat de Facebook ca proiect de monedă digitală, LIBRA a făcut valuri. Voi încerca mai jos să ofer unele argumente privind trepidaţiile induse de acest proiect.

Mă număr printre cei care văd "crypto-monedele" (Bitcoin, etc) nu ca bani autentici ,întrucât nu posedă însuşiri de bază care să justitice un asemenea statut; mă refer la excesiva volatilitate, la faptul că nu au în spate un "împrumutător de ultimă instanţă" (banca centrală), care este trăsătura cheie a banilor fiduciari (fiat money). Cripto-monedele sunt în fapt active financiare (financial assets), în care se investeşte în speranţa unor câştiguri mari. Că aceste active au o apariţie de pus în relaţie cu neîncrederea multora în modul în care a fost gestionată criza financiară ce a erupt acum un deceniu, că pretind a forma circuite paralele la cele bancare, o descentralizare a puterii în general, implică o discuţie în sine. Oricum, nu trebuie să fie confundate monede digitale emise de bănci centrale cu crypto-monedele. Monedele digitale emise de bănci centrale ar substitui numerarul (cash) furnizând sistemelor bancare moneda de bază (base money), care poate fi multiplicată tot pe cale digitală (vezi şi textul meu pe Opinii BNR privind digitalizarea şi banii).

Să revin la LIBRA. Se poate spune că ar fi un alt "animal" în raport cu "cripto-monedele", ceea ce se vede lesne din design aşa cum a fost anunţat. LIBRA ar urma să aibă un back-up/spate financiar format din resurse ale iniţiatorilor proiectului. Altfel spus, LIBRA nu ar sta pe propriile picioare şi ar reclama un "împrumutător de ultimă instanţă"(nu suveran!) în resursele folosite pentru back-up. Recurgând la o analogie, acest back-up ar fi precum rezervele unei bănci centrale, pe care se construieşte masa monetară. Mai mult, pentru a se asigura stabilitate monetară, LIBRA ar fi definită în raport cu un mănunchi de monede reale şi obligaţiuni cu bun rating. Vedem deci că LIBRA ar ieşi din categoria crypto-monedelor fiind un alt tip de activ financiar, care se defineşte în raport cu monede autentice şi ar avea în spate resurse ale celor care vor să realizeze acest proiect.

Sunt perspective ale proiectului care au de ce să preocupe serios, nu numai băncile centrale. Astfel:

- În primul rând, ar fi vorba de magnitudinea schemei. Dacă avem în vedere că Facebook are cca 2 milirde de utilizatori, gândul devine, cum ar zice americanii, mind-boggling. Aici se poate stabili o pralelă cu dimensiunea operaţiunilor marilor companii de telecomunicaţii/online, cu giganţi precum Google, Alibaba (are peste 1 miliard de utilizatori numai în China), etc.

- Facebook şi alte companii care ar fi angrenate în proiect (Visa, Mastercard, Paypal, etc) este de presupus că ar încerca să furnizeze servicii financiare; ar deveni o entitate non-bancară gigant în industria financiară. Nu există entitate financiară acum în lume care să se măsoare cu aşa ceva.

- Se ridică automat chestiuni ce ţin de controlul pieţelor, concentrarea puterii pe piaţă (ar fi legislaţie anti-trust în acţiune), posibilitatea unor abuzuri pe piaţă. Scandalul în care este implicat Facebook privind utilizarea nepermisă a datelor personale şi comercializarea lor către firme terţe spune multe din acest punct de vedere.

- Când dimensiunea este atât de mult ieşită din comun, apar riscuri sistemice pe măsură. Să ne gândim la aspecte de lichiditate pe piaţă, dacă LIBRA ar suferi de o criză de încredere. Pe pieţe de capital, fondurile monetare (money market funds) pun acest risc; aşa s-ar întâmpla şi cu LIBRA.

- LIBRA, dacă ar deveni furnizor de servicii financiare, ar putea interfera cu politici monetare, ar afecta stabilitatea financiară în măsura în care ar produce perturbaţii în circulaţia lichidităţilor.

Una peste alta, LIBRA (ce poate inspira şi alţi giganţi) reprezintă o provocare foarte mare pentru autorităţi, bănci centrale, reglementatori ai pieţelor. Voci autorizate din FMI, Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), bănci centrale mari (Fed, ECB, Banca Angliei) au temei să privească cu mefienţă schema LIBRA. Nu este vorba numai că acest token digital nu are un stat în spate, dar magnitudinea schemei ar aduce cu sine riscuri foarte mari.

Şi mai este ceva. Lecţie mare a crizei financiare este că industria financiară trebuie să fie bine reglementată şi supravegheată. Bănci, pieţe de capital (cu tot felul de fonduri de investiţii), se cuvine să între sub incidenţa reglementărilor. Că vorbim de cerinţe de capital şi lichditate, transparenţă, regimul produselor financiare utilizate, pedepsirea abuzurilor pe pieţe, etc.

Cu atât mai mult nu se poate accepta o "paralelizare" a circuitelor financiare prin apariţia unor entităţi gigant la scară globală (care pot lăsa cu mult în urmă cele mai mari bănci), cu riscurile ce incumbă.

Big tech intră în forţă în industria financiară. Reglementarea trebuie să fie severă având în vedere riscurile ce apar. Din cele prezentate mai sus înţelegem imboldul pe care îl capătă bănci centrale de a emite monedele digitale, chiar dacă numerarul nu trebuie să fie eliminat din sistemul monetar (apropo de aspecte de Securitate naţională).

Articol preluat de pe OpiniiBNR.ro

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS