Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 25.05.2018
DE LA TELEORMAN LA LUNĂ
Autostrada promisiunilor se lungește cu câțiva kilometri
click aici
     Autoritățile desenează din nou hărți brăzdate de autostrăzi. Preocuparea e veche, rezultatele sunt mereu aceleași. Proiectele fac cu greu saltul dinspre dosare spre șantiere, oamenii au început să-și piardă răbdarea și speranțele, marile uzine fac presiuni, iar dacă ar fi să punem cap la cap toate promisiunile de până acum am avea deja o autostradă de la București până pe Lună (via Teleorman). Panglica îi lipsește!

     Președintele Klaus Iohannis a preluat această temă și nu ratează nicio ocazie să arate cu degetul spre actualii guvernanți, deși, admite că problema este foarte veche: "Dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de guvernanți în ultimii 20 de ani, am avea autostrăzi cât China. (...) Alt proiect important - Autostrada Moldova, cu toții ne-o dorim. Există un proiect pe fonduri europene, autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni, care acum e deja amânat cu 4 ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează de multe ori anapoda. În mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar, surpriză, nu. Tronsonul 1 Pitești - Curtea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitație, ce credeți?, fără acord de mediu. Acum, sigur, speranța este să nu fie probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut fi ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util... E foarte bine că vine cineva din Guvern cu o hartă frumos colorată și ne spune că se va face legătura Pitești-Craiova, e excelent și e important, dar hai să facem lucrurile, nu doar să le promitem pe hârtie. (...) E greu de înțeles. Și mai greu de înțeles e dacă vine președintele și trage un semnal de atenționare că apare... eu am numit-o euroofuscare - ies unii ca să-și arate supărarea, că de ce li se atrage atenția, de ce Comisia Europeană atrage atenția că România are o deviere semnificativă la capitolul comportament financiar. Asta este, hai să le corectăm în loc să ieșim la televizor și să inventăm scuze".

     Președintele a menționat că fondurile europene sunt importante, pentru că sunt destinate dezvoltării regionale, dar că marile proiecte au nevoie de pregătire de specialitate și de voință politică pentru a fi puse în practică. El a spus că majoritatea proiectelor de infrastructură sunt proiecte fazate, adică nu au fost realizate în exercițiul bugetar 2007-2013 și au fost trecute în 2014-2020, însă nici acum nu vor fi realizate. Klaus Iohannis a arătat că, dacă de la Craiova sunt transportate automobile în Europa, durata medie de transport până la Curtici este de 24 de ore, iar de acolo până în Europa de Vest este de 12 ore. Legat de tronsonul Cluj-Curtici, proiect prevăzut pentru fondurile europene, CFR spune că "speră" să înceapă execuția abia în 2022, în condițiile în care ciclul de finanțare se încheie în 2020.

     În ședința de ieri a Guvernului, Viorica Dăncilă a abordat tema construirii de autostrăzi, dar discursul a fost "ruinat" de o nouă gafă. Viorica Dăncilă a afirmat că "putem spune pe scurt că reducem democrația", și-a dat seama de greșeala făcută și s-a corectat: "reducem birocrația": " Adoptăm astăzi (joi, n.r.) în ședința de guvern modificarea pachetului de legi privind achizițiile publice. Este un act normativ mult așteptat și cerut atât de administrația publică, cât și de agenții economici. Acest act normativ va contribui la ridicarea barierelor în calea investițiilor din România. Domnul ministru Eugen Teo­dorovici a prezentat pe larg în ce constau modificările pachetului de legi pe achizițiile publice, dar și faptul că aceste modificărui au fost făcute pe baza consultărilor cu Comisia Europeană. Putem spune pe scurt că reducem democrația și reducem... reducem birocrația și reducem termenele. Cred că este foarte important acest lucru și cred că acest lucru e așteptat de foarte mulți români". Guvernul va adopta un pachet de investiții strategice realizate prin parteneriat public-privat, urmând să fie constituite, în acest fel, trei autostrăzi, a anunțat premierul. În acest prim pachet de investiții sunt cuprinse Autostrada Ploiești - Comarnic - Brașov, Autostrada Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași - Ungheni, Autostrada București - Craiova - Lugoj, de la Craiova și ramificație spre Calafat.

     Săptămâna aceasta, vicepremierul Viorel Ștefan a dezvăluit o parte din planurile pe care, teoretic, guvernul le are în lucru: "Venim cu un model nou de dezvoltare economică, adaptat contextului economic. Ne propunem să sus­ținem investițiile prin angrenarea de resurse și stimularea mediului de afaceri fără a pune presiune asupra bugetului de stat. De aceea, am adoptat recent OUG care modifică legea parteneriatului public privat". Proiectele prezentate, care ar urma să fie demarate anul viitor, ar mobiliza resurse financiare estimate la 15-20 miliarde de euro și ar scurta termenele de implementare, consideră Ștefan. Spre surprinderea multora, guvernul Dăncilă a declarat proiect strategic autostrada Sudului, care va lega Bucureștiul de Alexandria, Craiova și Lugoj. Explicațiile legate de necesitatea unei autostrăzi care să treacă prin Teleorman cu greu stau în picioare, dar când e vorba doar de promisiuni, totul e permis/posibil.

      Avertismentul comisarului

     Recent, comisarul european Corina Crețu a adresat o scrisoare miniștrilor Transporturilor și Fondurilor europene, dar și premierului Viorica Dăncilă în care trăgea mai multe semnale de alarmă: "Mă adresez dumneavoastră cu privire la situația actuală a investițiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare și că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanțate de Fondul de coeziune și de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România. Pentru perioada de programare 2014-2020, 5,1 miliarde EUR au fost rezervate pentru investițiile în domeniul transportului: 3,4 miliarde EUR alocate din Fondul de coeziune și 1,7 miliarde EUR alocate din FEDER. Cu aceste fonduri, România și-a propus să realizeze, printre altele, 140 km de linie de cale ferată modernizată și echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), 375 km de drumuri expres și autostrăzi nou construite și îmbunătățirea navigației pe o distanță de 30 km din căile navigabile interioare (fluviul Dunărea) până la sfârșitul anului 2023. Toate aceste inves­tiții sunt de importanță strategică, pentru a face legătura între România și vecinii săi europeni și pentru a îmbunătăți în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România".

      Campionii promisiunilor

      La instalare, Viorica Dăncilă a promis în fața Parlamentului inaugurarea a 350 de kilometri de autostradă până în 2020: "Obiectivul mandatului meu e că România să fie în prima jumătate a clasamentului economiilor cele mai puternice din UE în 2020. Infrastructura rutieră și feroviară: vom finaliza în următorii ani 350 de kilometri de autostradă și 250 de kilometri de cale ferată." Acum planurile au început să se umfle, dar încă sunt departe de ceea ce promiteau Victor Ponta (premier) și Dan Șova (ministru). În 2013, Victor Ponta a prezentat proiectul privind rețeaua de autostrăzi care vor fi construite până în 2018 și care urmau să uneas­că regiunile istorice. Astfel, anual trebuiau să fie alocate construcției de autostrăzi sume cuprinse între 750 de milioane și un miliard de euro. În 2014, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Dan Șova, anunța că în 2018 vor fi deschiși circulației 2300 de kilometri de autostradă. 
Dan Nicolae
 

 

.