Articole BURSA





Evenimente BURSA











 

 
Organizator: Ziarul BURSA
 

 
în parteneriat cu


  Parteneri
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 
Parteneri Media
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
 

 
Conferința "Dezvoltarea României în noul context financiar european"


DARIUS VÂLCOV, MINISTRUL FINANȚELOR : "Reducerea TVA nu va aștepta 1 ianuarie 2016"
 
mărește imaginea
     Darius Vâlcov: "Statul, prin mine, întinde o mână mediului de afaceri"

Taxa pe valoarea adăugată și accizele ar putea fi reduse mai devreme decât ne-am fi așteptat, respectiv până la finalul anului în curs, după cum a anunțat, ieri, în premieră, Darius Vâlcov, ministrul Finanțelor Publice, în cadrul Conferinței "Dezvoltarea României în noul context financiar european", organizată de Ziarul BURSA.

Cele două măsuri de relaxare fiscală prevăzute în proiectul de Cod Fiscal ce se dorește să fie aplicat de anul viitor "nu vor aștepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu se crea un gol în economie în perioada noiembrie-decembrie, luni care sunt de regulă de consum", potrivit ministrului de resort, care a declarat: "Nu vrem ca populația să-și amâne consumul pentru a aștepta reducerea taxelor din ianuarie (...) Sper ca până la sfârșitul lunii mai-început de iunie, codurile (n.r. Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală) să fie adoptate de Parlament și să nu fie modificate fundamental".

Autoritățile își doresc ca, în următorii 12 ani, țara noastră să depășească media Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, după cum a spus Darius Vâlcov, care a menționat că media de 3% din ultimii ani nu este suficientă petru recuperarea decalajelor.

Acest lucru va fi realizat, printre altele, prin crearea de noi locuri de muncă, precum și prin crearea de capital autohton, astfel încât să poată fi recuperate decalajele economice printr-o creștere susținută.

Una dintre măsurile deosebit de importante pe care Executivul trebuie să le ia în acest sens este reașezarea fiscală, fapt pentru care, miercuri, au fost prezentate în ședința de Guvern proiectele rescrise ale celor două coduri.

Despre Codul Fiscal, Darius Vâlcov a precizat: "Ce am anunțat ieri (n.r. miercuri) în Guvern nu este doar o sumă de măsuri, ci este un plan bine structurat pe cinci ani, care va aduce 9 miliarde dolari, până în 2020, în economia reală".

Darius Vâlcov a mai spus că, în prezent, în jur de 1-1,1 milioane de români lucrează fără contracte legale. "Vrem ca aceste contracte să iasă la suprafață, pentru a aduce bani la buget și pentru a da o șansă tinerilor să obțină o pensie peste câțiva ani", a precizat domnia sa, menționând: "Credem că în doi ani de la aplicare, cele două coduri, care trebuie completate și cu alte măsuri guvernamentale, vor repoziționa România astfel încât să știm încotro ne îndreptăm".

Codul de Procedură Fiscală prevede 320 de modificări și adăugiri, a anunțat ministrul, subliniind că acestea aduc condiții care să convingă mediul investițional că în România este benefic să faci afaceri.

"Este nevoie de doi parteneri - statul și societatea civilă. Statul, prin mine, întinde o mână mediului de afaceri", a spus Darius Vâlcov.

În acest context, domnia sa estimat că, până la sfârșitul primului semestru al acestui an, o nouă bancă de dezvoltare va începe să funcționeze, în cadrul Eximbank, iar CEC Bank și Eximbank vor activa cât mai mult în sectorul întreprinzătorilor.

Țara noastră va înregistra o creștere economică de 4,3-4,4%, în 2016

Țara noastră va înregistra o creștere economică de 4,3-4,4%, în anul 2016, a spus ministrul Finanțelor Publice, explicând că, pe lângă nivelul prognozat de 2,6%, agreat cu instituțiile financiare internaționale, se va adăuga un avans de 1,7%, care va proveni din măsurile de relaxare fiscală prevăzute în proiectul Codului Fiscal.

Creșterea economică va ajuta autoritățile să recupereze o parte din veniturile care vor dispărea din buget ca urmare a aplicării măsurilor de reducere și eliminare de taxe și impozite, alte venituri bugetare urmând să fie recuperate prin acțiunile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Potrivit domnului Vâlcov, pentru 2015, ANAF are un plan de venituri suplimentare de 8 miliarde lei, în ianuarie, Agenția încasând suplimentar 640 milioane lei, mai mult decât nivelul programat, de 500 milioane lei.

Proiectul rescris al Codului Fiscal prevede, printre altele, că TVA va ajunge la 18%, în 2020, cota unică de impozitare urmând să scadă la 14%, iar impozitul pe dividende și "taxa pe stâlp" să fie eliminată. De asemenea, CAS vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat și de la 10,5% la 7,5% pentru angajator.

Măsurile de relaxare fiscală prevăzute în noul Cod Fiscal vor conduce la crearea a 325.000 de noi locuri de muncă, anul viitor, urmând să aibă un impact pozitiv de 1,7% din Produsul Intern Brut și să ducă la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei, în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Potrivit ministrului Finanțelor, reducerea impozitelor și taxelor va putea fi aplicată prin înghețarea chelutuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, din 2017, circa 40% din impactul bugetar al creșterii PIB mergând spre relaxare fiscală și 60% - spre cheltuieli bugetare.

Noul Cod Fiscal: Impozitul pe clădiri - crește sau scade?

Proiectul de Cod Fiscal anunțat miercuri de guvern dă de lucru tuturor consultanților, analiștilor și contribuabililor interesați să vadă ce modificări au apărut și încotro se vor duce viitoarele impozite și taxe. Un prim lucru salutar este rescrierea integrală a Codului. Acesta este acum mai coerent și mai ușor de înțeles.

Unul dintre capitolele cu modificări substanțiale în proiectul de Cod Fiscal este cel referitor la Impozitul pe clădiri. O primă constatare este că modificarea propusă ține cont de neajunsurile din versiunea anterioară și merită susținută. Înainte de a emite o opinie ca răspuns la întrebarea din titlu, aș sublinia îmbunătățirile majore pe care le aduce Codul Fiscal în materia impozitului pe clădiri.

Reparații capitale

Prima "reparație" este că s-a eliminat discriminarea între persoanele fizice și persoanele juridice, prin modul de calcul al impozitului pe clădirile nerezidențiale (birouri, hoteluri, spații comerciale). În vechiul Cod, de fapt cel aflat încă în vigoare, diferența dintre impozitul plătit pentru aceeași clădire nerezidențială în funcție de proprietar putea fi majoră, o persoană juridică ajungând să plătească și de cca 15 ori mai mult decât o persoană fizică, pentru o clădire dintr-un oraș unde cota de impozitare era de 0,1% pentru persoane fizice și de 1,5% pentru persoane juridice, presupunând o valoare impozabilă aproximativ egală (pentru că și modul de calcul al acesteia era diferit).

O a doua "reparație" este în zona bazei impozabile pentru persoanele juridice, care nu mai trebuie să înregistreze în contabilitate rezultatele evaluării pentru impozitare. Altfel spus, s-a deconectat valoarea fiscală de valoarea contabilă.

Întâi "pentru ce", apoi "pentru cine"

Ideea în jurul căreia se centrează nouă modalitate de calcul a impozitului pe clădiri este că nu se mai are în vedere proprietarul drept criteriu principal de clasificare a impozitului (adică persoană fizică sau persoană juridică), ci scopul utilizării proprietății: rezidențial și nerezidențial. Sunt, desigur, și câteva zone care urmează a fi clarificate în perioada următoare după o analiză mai atentă, astfel încât prevederile finale să fie clar aplicabile și ușor de înțeles, atât de către contribuabili, cât și de către autoritățile locale și, bineînțeles, de către evaluatorii autorizați - atunci când este necesară implicarea acestora. Voi vorbi într-un articol viitor despre implicațiile pe care le-a adus modificarea propusă a impozitului pe clădiri asupra autorităților locale, contribuabililor și evaluatorilor autorizați.

Utilizarea mixtă a clădirilor lasă loc de interpretări

Până atunci însă, aș preciza că o zonă neclarificată complet în actuala propunere este cea în care s-a admis existența unor clădiri care au utilizare mixtă. Adică și rezidențială, și nerezidențială. Exemplele de acest fel sunt multiple: apartamente în care există sedii de firmă sau PFA-uri, apartamente în care s-au amenajat magazine, case construite inițial cu funcțiune de locuit și în care se găsesc restaurante sau spații de birouri etc. Articolele din Cod încearcă să ia în calcul toate situațiile posibile, anticipând-o pe cea mai dificilă, respectiv situația în care nu se poate delimita exact, de exemplu, cât din suprafața din apartament este utilizată ca locuință și cât din această suprafață este sediul firmei. În aceste condiții, Codul propus prevede ca modalitățile de calcul ale impozitului să fie diferite dacă în sediu se desfășoară activitate sau nu și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, dacă acele cheltuieli aferente imobilului sunt în sarcina persoanei care desfășoară activitate economică. Având în vedere că, în majoritatea situațiilor, vor fi foarte dificil de identificat suprafețele utilizării mixte, este foarte probabil ca impozitul să fie calculat, în cele două ipoteze, în funcție de existența sau nu a activității economice desfășurate în respectivul imobil.

Unul dintre principalele neajunsuri pe care le găsesc în acest moment este că nu s-a specificat clar ce înseamnă "cheltuielile aferente imobilului". De regulă, acestea sunt impozitul pe clădire, asigurarea și reparațiile. Cheltuielile cu energie electrică, gaze etc. nu sunt, de regulă, aferente clădirii, și va trebui precizat foarte clar despre ce tipuri de cheltuieli este vorba.

O altă neclaritate este dată de faptul că, pentru persoanele juridice care se presupune că pot deține în proprietate clădiri cu utilizare mixtă, tratamentul aplicat nu este similar cu cel prevăzut în cazul persoanelor fizice, respectiv nu se mai reia ipoteza în care suprafețele aferente utilizării mixte nu pot fi identificate. Consider că, și aici, ar trebui eliminate diferențele sau discriminările între persoanele fizice și cele juridice, pentru că, din nou, vorbim despre clădiri de birouri, spații comerciale și alte spații în care se desfășoară și activități economice.

Taxa versus impozit

O altă zonă care cred că necesită o atenție suplimentară este cea a taxei pe clădiri. La o primă vedere, pare neclar de ce există și noțiunea de impozit pe clădiri și cea de taxă pe clădire. La o a "doua vedere", mai atentă, se observă că taxa pe clădiri este aferentă clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care sunt închiriate, concesionate sau date în administrare ori folosință, după caz. În acest caz, s-a menținut legătura dintre valoarea contabilă și valoarea fiscală, ceea ce, pe de o parte, va permite să existe două sisteme diferite în același timp (pentru clădiri private și clădiri ale statului) și pe de altă parte va crea dificultăți în selectarea valorii impozabile. Va trebui definită "valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului" și explicat la ce fel de valoare se referă și care sunt pârghiile pe care le are concesionarul pentru a nu plăti impozit majorat, dacă proprietarul nu își reevaluează clădirile cel puțin o dată la 3 ani.

Am amintit aceste aspecte doar pentru a crea o bază de discuție și a anticipa analizele pe care le vom face în continuare. Ne dorim să venim cu soluții constructive de îmbunătățire, pe care le vom transmite direct inițiatorului proiectului de lege, având un singur obiectiv: ca prevederile din Cod să poată fi aplicate și înțelese uniform de către toți actorii implicați. Până la a trimite propunerile noastre, reiterez că, în ceea ce privește impozitul pe clădiri, codul propus înseamnă un mare pas înainte.

Cât despre întrebarea din titlu, nu cred că modificările propuse vor înclina decisiv balanța înspre o creștere sau o scădere a impozitelor. Cu siguranță însă, punctual, vor exista atât creșteri, cât și scăderi, dar pe ansamblu cred că impozitul pe clădiri s-a așezat pe o bază mult mai transparentă și mai fermă.
(ADRIAN VASCUPREȘEDINTE ANEVAR)


    FLORIN GEORGESCU, BNR: "Rata de solvabilitate a băncilor s-a consolidat, în ciuda pierderilor"
    IULIAN FOTA, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR: "România, o țară fără spirit antreprenorial"
    DANIEL DĂIANU, BNR: "Lumea nu începe și nu se sfârșește cu UE"
    ANDREI DUDOIU, BANCA TRANSILVANIA: "Este nevoie de încurajarea consumului de produse românești"
    MIRCEA TUDOR, MB TELECOM: "Contribuabilii au nevoie de un arbitru neutru în relația cu ANAF"
    IULIAN CHIFU, CONFLICT ANALYSIS AND EARLY WARNING CENTER: "Băncile trebuie să-și constituie departamente de gestiune a crizelor"
    BOGDAN BELCIU, PWC: "Nu există premisele creditării"
    RADU GRAȚIAN GHEȚEA, ARB: "Noi modele de banking vor fi vizibile în curând și la noi"
    ECONOMISTUL AURELIAN DOCHIA: "Ne vom dezvolta într-o Uniune Europeană nefavorabilă nouă"
    BOGDAN DRĂGOI: "Proiectul de Cod Fiscal - cel mai bun proiect pentru momentul în care partidul de guvernare va fi în opoziție"


.