Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 14.03.2017
DIARMAD CAMPBELL, PRINCIPAL RESEARCHER LA INSTITUTUL BRITANIC DE CERCETĂRI GEOLOGICE
"Subteranul reprezintă o sursă care trebuie exploatată, dar într-un mod responsabil"
 
    * Inginerii hidrotehniști români, parte a proiectului internațional COST
 
       Infrastructura subterană este foarte importantă, întrucât ea reprezintă baza orașelor de astăzi, ne-a declarat, ieri, Diarmad Campbell, Principal Researcher la Institutul Britanic de Cercetări Geologice (British Geological Survey - BGS), explicând că "aici, în București, instalațiile hidrotehnice sunt o parte importantă a infrastructurii subterane, ca urmare a faptului că orașul este străbătut de râurile Colentina și Dâmbovița. În Scoția, spre exemplu, minele dezafectate reprezintă un punct central de interes, orașele noastre fiind ridicate pe ele".

     Domnia sa este de părere că subteranul reprezintă o sursă care trebuie exploatată, dar într-un mod responsabil. Scopurile pentru care putem exploata în subteran sunt multiple, conform lui Diarmad Campbell, adăugând: "Spre exemplu, pe un petic de pământ nu poți face și agricultură și să și construiești, în același timp. Din subteran, însă, poți extrage apă, iar folosind tehnici diferite, poți extrage și minerale sau chiar căldură și așa mai departe".

     Profesori ai Universității de Construcții Tehnice București (UTCB) împreună cu specialiști de la Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane (CCIAS) și alături de experți ai 24 de organizații internaționale din domeniul hidrologiei au prezentat, ieri, problema infrastructurii subterane și importanța care trebuie acordată modernizării acesteia.

     Vorbitorii au susținut că niciun stat membru nu deține suficientă expertiză și nici suficiente cunoștințe pentru a putea găsi, singur, soluții în rezolvarea tuturor problemelor de infrastructură subterană, fiind nevoie de cooperare între țările membre COST.

     Gabriel Racovițeanu, profesor al UTCB, susține că este necesară, în primul rând, o schimbare a perspectivei, dar și o abordare complexă a problemelor de la nivelul infrastructurii subterane a Bucureștiului, în vederea unei îmbunătățiri a procedurilor. De asemenea, domnia sa spune că nu trebuie pierdută din vedere nici perspectiva economică a acestui segment.

     În țara noastră, este necesar să se acționeze cu precauție, după un plan bine structurat, care să permită exploatarea și utilizarea subteranului pe termen lung, așa cum se întâmplă în țări precum Cehia sau China, unde astfel de proceduri sunt deja urmărite, unde se fac monitorizări pe termen lung, este de părere Gabriel Racovițeanu.

     Specialiștii UTCB și CCIAS au dezvoltat o machetă 3D a unor mecanisme și aparate pentru a optimiza activitatea subterană din toate punctele de monitorizare din București.

     Anul trecut, țara noastră a început un nou proiect pentru construirea de noi sisteme de monitorizare a hidrologiei urbane a Bucureștiului, cercetările și procedurile privind infrastructura subterană și hidrogeologia urbană a Capitalei fiind începute în anul 2010.

     În China, spun specialiștii, există un program pe 50 de ani, cu scopul de a se îmbunătăți infrastructura subterană și de a optimiza utilizarea acesteia.

     Țara noastră este parte a proiectului internațional COST (European Cooperation in Science and Technology), un mecanism european, format din specialiști, ingineri, cercetători, dar și practicieni din 31 de state, care are drept scop găsirea de noi soluții pentru diferite probleme de pe agenda fiecărui stat membru, prin intermediul colaborării specialiștilor la nivel internațional și al îmbinării de idei.

     Experții care participă la schimburi de experiență prin intermediul COST creionează perspective și aduc soluții pe termen lung, pornind de la câteva luni și ajungând până la 10 ani sau chiar mai mult, cu scopul de a preîntâmpina situațiile neprevăzute. Astfel de planificări, pe termen lung, duc la îmbunătățiri vizibile ale infrastructurii subterane și la creșterea economiei, prin atragerea de noi investiții.

     COST este un program implementat la nivel internațional, un mecanism european, ce are scopul de a aduce laolaltă specialiști din domenii diferite, pe diferite topicuri, din toate cele 31 de state membre. COST cuprinde cercetători, practicieni, dar nu numai, și acționează atât în sistemul privat, cât și în cel public, abordând diverse topici și teme, nu doar cele de tipul infrastructurii hidrologice a orașelor.

     Finanțarea proiectelor și/sau programelor COST este asigurată, în parte de UE, restul din fonduri locale atrase sau din alte fonduri.

     COST a fost inițiat în anul 1971, la Conferința Ministerială de la Bruxelles și este primul instrument european prin care este sprijinită cooperarea științifică și tehnologică a cercetătorilor din Europa. 
RAMONA RADU
 

 

.