Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 29.06.2018
DNA A TRIMIS ÎN INSTANȚĂ CAZUL BELINA
Dragnea, "avocatul" lui Sevil Shhaideh
click aici
     Direcția Națională Anticorupție a trimis, miercuri, Tribunalului București dosarul Belina, în care pincipalul inculpat este Sevil Shhaideh, apropiata lui Liviu Dragnea, șeful PSD.

     Sevil Shhaideh este persoana care în mandatul de premier al lui Victor Ponta a ocupat funcția de Ministru al Dezvoltării Regionale și pe aceea de viceprim-ministru, fiind nominalizată la inițiativa lui Liviu Dragnea.

     Același Liviu Dragnea, care, împreună cu Nicușor Constantinescu, fostul șef al Consiliului Județean Constanța, a participat în calitate de martor la căsătoria lui Sevil cu Akram Shhaideh, om de afaceri acuzat că a finanțat regimul sirian condus de Bashar al Assad.

     Să nu uităm totodată că, după câștigarea alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, Sevil Shhaideh a fost prima propunere pe care Liviu Drag-nea, șeful PSD, a făcut-o pentru funcția de prim-ministru, dar a fost refuzată de Klaus Iohannis.

     Înainte însă de a fi ministru, Sevil a fost secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale. Poziție din care, conform dosarului întocmit de procurorii DNA, ar fi ajutat, în mod ilegal, ca insula Belina și o parte din brațul Pavel să treacă din domeniul public al statului în domeniul public și privat al Consiliului Județean Teleorman. Ulterior, aceste bunuri imobile au fost concesionate pentru o perioadă de 10 ani, pentru o chirie totală de 496.000 de lei, societății Tel Drum și unei persoane fizice.

     Procurorii DNA susțin că, în anul 2013, pentru realizarea transferului de proprietate a insulei Belina și brațului Pavel de la statul român la Consiliul Județean Teleorman a fost adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.

     Fiind situate în albia minoră a Dunării, insula Belina și brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției și nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege.

      "Mini-deltă" pentru Tel Drum

     DNA susține că în perioada 23 septembrie 2013 - decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, Sevil Shhaideh practic a inițiat, a fundamentat și a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre (HG 943/2013). Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea unor părți din insula Belina și Brațul Pavel către domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman. Aceasta, în condițiile în care Sevil Shhaideh cunoștea că astfel întocmește acte care încalcă o serie de dispoziții legale, respectiv: art.136 alin.3 din Constituția României, art.3 din Legea apelor 107/1996, art.3 alin.2 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, anexa 2 din OUG 107/2002 privind înființarea Adminis-trației Naționale "Apele Române", art.38 alin.2, alin.3, art.30 alin.2 și art.77 din Legea 24/2000 și art.860 alin.3 teza întâi din Codul civil.

     Sevil ar fi întocmit toată documentația și nota de fundamentare, deși Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției au semnalat că există aspecte de nelegalitate în privința aces-tui transfer.

     În demersul ei, Shhaideh a fost ajutată de Ionela Stoian, fost director al Direcției Juridice din cadrul Ministerului Dezvoltării, care nu a întocmit note referitoare la observațiile pe care le-au făcut ministerul Justiției și cel al Finanțelor Publice, nu a respectat reglementările privind circuitul de avizare și a contribuit la crearea unei reprezentări false celor două ministere cu privire la contactele de închiriere deja existente.

     Potrivit DNA, anterior acestor demersuri, suprafețe din insula Belina și brațul Pavel fuseseră închiriate prin contracte firmei Tel Drum și unei persoane.

     Pentru a nu atrage atenția Guvernului cu privire la existența unor interese ale firmei Tel Drum referitor la insula Belina și brațul Pavel, au fost obținute extrase de carte funciară "curate", în care nu apăreau contractele de închiriere având ca părți Administrația Apele Române și firma respectivă. Extrasele au fost obținute cu sprijinul registratorilor Mariana Sanda Gheorghiu și Rodica Gușă, la îndemnul lui Ionuț Gâdea, președintele din acel moment al Consiliului Județean Teleorman.

     În perioada iunie 2013 - septembrie 2013, Ionuț Gâdea a promovat un proiect de hotărâre privind transferul celor două bunuri imobile în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean. Totodată, el a trimis neoficial către ministerul Dezvoltării documente emanând de la Consiliul Județean Teleorman în formă de proiect, unele nesemnate și în lipsa adoptării unei hotărâri de consiliu județean.

     În cursul lunii ianuarie 2014, după adoptarea HG 943/2013, în calitate de președinte, Ionuț Gâdea a făcut demersuri pentru încheierea a trei contracte de închiriere între Consiliul Județean Teleorman pe de o parte și societatea Tel Drum și o altă persoană pe de altă parte. Contractele, având ca obiect părți din insula Belina și brațul Pavel al fluviului Dunărea (în suprafață totală de 80 ha), au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, fără organizarea unei licitații și fără inițierea și parcurgerea procedurii de emitere a unei hotărâri de consiliu județean.

     DNA a stabilit că prejudiciul în această cauză se ridică la suma totală de 3.734.052 lei.

      După salvarea Rovanei, totul pentru libertatea lui Sevil

     În dosarul respectiv, a fost cercetată inițial și Rovana Plumb, fost ministru al Mediului la data comiterii faptelor. Procurorii DNA au solicitat Camerei Deputaților să încuviințeze începerea urmăririi penale față de parlamentarul PSD și să îi ridice imunitatea. Din păcate, prin hotărâre adoptată în plen, Camera Deputaților a decis, în 17 octombrie 2017, să nu aprobe urmărirea penală a deputatei, și astfel DNA a fost nevoită să dispună clasarea dosarului față de Rovana Plumb. Practic, a fost prima lovitură încasată de premierul social-democrat de atunci, Mihai Tudose, care a spus că nu poate lucra în guvern cu Rovana Plumb și cu Sevil Shhaideh atât timp cât asupra acestora planează suspiciuni într-un dosar penal și a cerut demisia lor. Demisie pe care a obținut-o și care, ulterior, l-a costat pe Tudose funcția de prim-minis-tru, acesta plecând din fruntea Executivului, la solicitarea lui Liviu Drag-nea.

     Același Liviu Dragnea, despre care se spune că ar avea legături prin interpuși cu societatea Tel Drum, care închiriase inițial insula Belina și brațul Pavel.

     Mai mult, cazul Belina a făcut obiectul unei sesizări înaintate către Curtea Constituțională, în care se spunea că DNA nu poate analiza dacă o hotărâre de guvern este oportună sau nu. În fapt, în fața CCR s-a pus problema rezolvării unui conflict constituțional între Guvern, Ministerul Public - prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - și DNA.

     Prin decizia 757 din 23 noiembrie 2017, CCR a respins sesizarea Guvernului, considerând că nu există niciun conflict constituțional.

     În motivare, la punctul 81, magis-trații CCR au spus: "Cu privire la critica referitoare la anchetarea oportunității/împrejurărilor/circumstanțelor emiterii unei hotărâri de Guvern, este evident că, în privința oportunității emiterii actului administrativ individual, unitatea de parchet nu are competența de a începe urmărirea penală, însă are competența de a cerceta faptele de natură penală săvârșite în legătură cu emiterea acestuia. Astfel, Curtea constată că nu există nici un mecanism de control al oportunității emiterii actului administrativ. Prin urmare, dacă legea permite realizarea unei anumite operațiuni administrative, în sensul în care o lasă în marja de apreciere a organului administrativ, nu poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității aprecierii acestuia din urmă. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reține că revine instanței judecătorești competența de a verifica dacă acuzația în materie penală vizează acte/fapte care țin de oportunitatea ori împrejurările și circumstanțele emiterii actului administrativ individual".

     Cu alte cuvinte, CCR spune clar că DNA poate cerceta faptele de natură penală care au dus la emiterea unui act administrativ, adică a HG 943/2013 privind insula Belina și brațul Pavel, exact ceea ce au făcut procurorii în cazurile Sevil Shhaideh și Rovana Plumb, ultimul stopat din păcate de coaliția majoritară PSD-ALDE din Camera Deputaților.

     Și pentru că nu putea să își lase protejata să înfrunte procesul penal pe care DNA l-a început, miercuri, la Tribunalul București împotriva lui Sevil Shhaideh, șeful PSD Liviu Dragnea a decis că trebuie modificate toate textele legilor care ar fi fost încălcate de fostul secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.

     Astfel că Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au convocat o sesiune extraordinară în care vor fi modificate, în perioada 2 iulie-19 iulie, mai multe acte normative. Printre acestea se numără și Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, Legea 24/2000, Legea apelor 107/1996, Codul civil și Codul Penal - cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu.

     Dacă legile vor fi modificate în această vară și vor fi promulgate, Sevil Shhaideh va scăpa definitiv de acuzațiile pe care DNA le-a formulat la adresa ei în dosarul Belina.

     "Operațiunea de albire" a cercetaților penali din PSD a început. Cine urmează după Liviu Dragnea și Sevil Shhaideh? 
GEORGE MARINESCU
 

 

.