Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 31.08.2018
DOCUMENT MFP
Circa 800 milioane dolari - creanțele noastre externe de dinainte de 1989
click aici
      Libia nu ne poate plăti, momentan, datoria pentru că situația politică este deteriorată

      Coreea de Nord trebuia să achite prin export, dar situația economică nu a permis acest lucru

      Cuba nu ia în discuție rublele transferabile, motivând faptul că nu mai există moneda

      Guineea nu a rambursat decât două rate, din motive ce țin de lovitura de stat și virusul Ebola

      Cu oficialii somalezi se ia legătura foarte greu

      Irak își plătește datoria în continuare

     

     Țara noastră are de recuperat peste 775,8 milioane dolari din activitatea de export derulată înainte de 31 decembrie 1989, conform unui document întocmit de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și preluat de Hotnews. Acesta arată că, anul trecut, România a reușit să recupereze doar 61 milioane dolari, majoritatea datornicilor având propriile probleme economice și autoritățile noastre părând neputinciose în recuperarea sumelor. Pe lângă creanțele în dolari, România mai are de încasat 1,61 miliarde ruble transferabile de la Cuba. Autoritățile cubaneze refuză demararea negocierilor cu privire la cursul utilizat pentru conversia rublelor în dolari.

     Din suma totală de 775,8 milioane dolari SUA pe relația devize convertibile, 534,5 milioane dolari SUA (68,89%) reprezintă creanțe soluționate și reglementate prin semnarea unor acorduri la nivel guvernamental, aprobate prin Hotărâri ale Guvernului și care se află în diferite stadii de încasare.

      Negocierile cu Libia au fost amânate în repetate rânduri

     Negocierile cu Libia au fost amânate în repetate rânduri, din 1997, conform sursei citate. Aceasta arată că au fost perioade în care partea libiană nu a respectat documente bilaterale.

     Reglementarea creanțelor Româ-niei din Libia a stagnat, cu toate că în perioada 2005-2008 au avut loc mai multe runde de negocieri, cele două părți nereușind să ajungă la niciun rezultat concret în această problemă, ca urmare a poziției rigide abordate de partea libiană.

     Mai mult, la ultimele negocieri, partea libiană a revendicat unele pretenții nereale, care ar fi condus la diminuarea creanțelor statului român sau chiar la transformarea acestuia din creditor în debitor.

     Între timp, situația politică din țară s-a deteriorat, motiv pentru care toate discuțiile au fost întrerupte. Autoritățile noastre au urmărit desfășurarea evenimentelor interne, iar în condițiile în care semnalele vor indica o posibilă reluare a discuțiilor, Ministerul Finanțelor Publice va solicita Ambasadei României la Tripoli (relocată temporar la Tunis) sprijin în rezolvarea acestei probleme.

      Coreea de Nord ne datorează jumătate de milion de dolari

     Banii pe care România îi are de recuperat de la Coreea de Nord reprezintă jumătate de milion de dolari. Phenianul trebuia să plătească datoria prin export de mărfuri coreene între 2007 și 2011, după un acord semnat în 2002. Până în prezent, autoritățile nord-coreene nu au respectat prevederile acordului.

     "Cu toate că la una dintre întâlnirile bilaterale din anul 2010, delegația nord coreeană a exprimat hotărârea autorităților de a plăti datoria față de România și de a prezenta o listă de mărfuri coreene pentru export în contul acestei datorii, precum și o listă de proiecte concrete de cooperare economică, aceste intenții nu s-au materializat", afirmă MFP, citat de site-ul menționat mai sus.

     La ultimele consultări diplomatice din luna august 2015 în care a fost abordată și problema datoriei R.P.D. Coreene față de țara noastră, directorul Direcției Relații Externe din Ministerul Finanțelor nord-coreean și-a exprimat regretul față de neplata datoriei către România, dar a motivat că această situație a fost determinată de dificultățile din economia nord-coreeană, apărute ca urmare a inundațiilor și secetei din ultimii ani, precum și a sanc-țiunilor impuse de SUA împotriva Coreei de Nord. De asemenea, a promis că va transmite Ministerului Finanțelor Publice din România propunerea de a fi organizată o reuniune la nivel de experți pentru identificarea modalităților de rambursare a datoriei.

      Sudanul a amânat constant demararea negocierilor sau nu a avut reacție la propunerile noastre

     Deși autoritățile noastre au întreprins în mod insistent demersuri pentru organizarea negocierilor de soluționare a drepturilor valutare ale statului român, inclusiv cu prilejul unor vizite oficiale de nivel înalt, autoritățile sudaneze au amânat în mod constant începerea negocierilor sau nu au manifestat nicio reacție la propunerile părții române.

     Până în prezent, statul sudanez și-a exprimat oficial poziția de reglementare a datoriei sale externe la nivel global, pentru toți creditorii, sub auspiciile organismelor financiare internaționale, invocând prezența Sudanului pe lista celor mai îndatorate țări sărace și atitudinea unor țări, precum Cehia, de ștergere a datoriei.

     În funcție de evoluțiile politice din Sudan și de cele internaționale privind datoria acestei țări, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere să solicite la momentul oportun, prin canale diplomatice, reluarea în relațiile cu autoritățile sudaneze a discuțiilor bilaterale pe această temă.

      Cuba a recunoscut creanțele, dar a respins toate propunerile pentru soluționarea datoriei

     MFP spune că partea cubaneză a tergiversat rezolvarea obligațiilor sale față de România rezultate în urma trecerii relațiilor economice dintre țările foste membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) la mecanismul de plată în devize convertibile și la practicarea prețurilor mondiale.

     În anul 1997 a avut loc prima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-cubaneze de cooperare economică, comercială și tehnică, finalizată prin încheierea unui Protocol prin care părțile au convenit soldurile creditelor comerciale guvernamentale acordate de România și pe cel al dobânzilor aferente la 31 decembrie 1996, precum și soldul contului de cliring.

     Creanțele au fost recunoscute de Cuba, care a respins toate propunerile părții române cu privire la soluționarea datoriei. Cubanezii sunt de părere că înregistrarea datoriei externe s-a realizat în condițiile unor înțelegeri multilaterale, în cadrul CAER, cu evaluarea în rubla transferabilă, o monedă desființată fără a se stabili o rată de conversie.

     Poziția Cubei în problema datoriei în ruble transferabile este că soluția constă în relansarea relațiilor economice bilaterale, guvernul cubanez fiind favorabil încheierii unui Acord economic general, inclusiv cu România.

     Mai mult, în 2014, vicepreședintele consiliului de miniștri al Republicii Cuba, Ricardo Cabrisas Ruiz a adresat lui Gyorgy Attila, secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice, o scrisoare prin care se aduc la cunoștință următoarele:

     - guvernul cubanez nu promovează schimbul datoriei în investiții, această politică fiind aplicabilă nu numai pentru România, ci pentru orice altă țară creditoare;

     - politica guvernului cubanez pentru datoriile către fostele țări membre CAER este de anulare 100%; cu atât mai mult stabilirea unei rate de conversie între rubla transferabilă și dolar SUA este imposibilă atât timp cât rubla transferabilă a încetat să mai existe după dispariția CAER.

     Singurele țări cu care Cuba a ajuns la o înțelegere, când vorbim de CAER, sunt Slovacia și Rusia (care a anulat 90% din datoria evaluată la 35,2 miliarde dolari și rambursarea restului în 10 ani).

     Țara mai are datorii către Danemarca, Portugalia, Finlanda și Suedia, cu care a încheiat acorduri.

     În cadrul unei reuniuni din iunie 2017 dintre partea română și vicepreședintele Băncii Centrale cubaneze, România a solicitat, ca prim pas, confirmarea la zi a dobânzilor de către autoritățile cubaneze și concilierea sumei totale datorate de către partea cubaneză, la cursul istoric dolar/rublă transferabilă (la momentul efectuării exporturilor rata de conversie era de aproximativ 1 dolar=1 rublă transferabilă), după care Guvernul României va analiza prin prisma intereselor naționale și vor fi demarate discuțiile des-pre modul de reglementare.

     Partea cubaneză a arătat că Republica Cuba a semnat un Protocol de rambursare a datoriei cu 14 țări membre ale Clubului de la Paris. Textul Protocolului prevede anularea a 90% din datoria cubaneză, rambursarea se întinde pe o perioadă de 18 ani, iar dobânda este una foarte scăzută.

     De asemenea, s-a arătat că, în ceea ce privește datoria Cubei față de țările ex-socialiste, aceasta s-a reglementat cu Rusia și Slovacia, iar în prezent se poartă tratative cu Polonia.

      Din Guineea mai avem de recuperat 1.393.020 dolari

     Până în prezent, statul român a încasat, din Guineea, 2 rate și dobânzile aferente în valoare totală de 716.961 dolari SUA, ambele scadente în anul 2008, rămânând neplătite un număr de 4 rate și dobânzile aferente care au fost scadente în perioada 2009-2010, în sumă de 1.393.020 dolari SUA.

     În perioada de încetare a plăților s-au întreprins demersuri constante pentru deblocarea plăților atât prin intermediul reprezentanței diplomatice din Senegal (România nu are Ambasadă în R. Guineea), cât și printr-o întâlnire la sediul Ministerului Finanțelor Publice cu Consulul onorific din această țară.

     Starea de securitate în Guineea a fost instabilă începând cu decembrie 2008, în urma unei lovituri de stat, apoi au fost probleme de sănătate cu virusul Ebola. Astăzi se continuă demersurile de reglementare a sumelor neîncasate conform graficului de eșalonare la plată.

      Creanțele din Somalia provin din livrări de echipamente pentru operațiuni de cooperare în agricultură

     Creanțele României din Somalia provin din livrări de echipamente pentru operațiuni de cooperare în agricultură. Plata livrărilor pe credit a fost garantată prin mai multe scrisori de garanție emise de Ministerul Finanțelor din R.D. Somalia în anul 1980.

     Documentul MFP arată: "Recuperarea creanțelor României din această țară nu a fost posibilă datorită îndelungatului conflict civil care a început în anul 1991 și a durat mai bine de 20 de ani, cu consecințe dezastruoase pentru economia statului somalez. Banca Comercială Română a intervenit în mai multe rânduri la Banca Centrală a Somaliei pentru confirmarea sumelor datorate de statul somalez, însă demersurile nu au fost urmate de nicio reacție oficială. Întrucât evoluțiile interne din Somalia nu au permis contactarea reprezentanților oficiali ai autorităților somaleze, demersurile părții române au fost transmise către Misiunea Permanentă a României la ONU care le-a înaintat Misiunii Permanente a Somaliei la ONU, de asemeni fără a exista vreo reacție oficială".

     Totuși, în septembrie 2017, minis-trul finanțelor din Guvernul Federal al Somaliei a solicitat reconfirmarea datoriei Somaliei față de România, care să permită finalizarea procesului de management al datoriei. Ministerul Finanțelor Publice a transmis guvernului somalez datele privind datoria Somaliei față de România aflate în evidențele Băncii Comerciale Române S.A.

     Până în prezent nu s-a primit nicio reacție din partea autorităților somaleze.

      Irak ne-a rambursat, până acum, 456,7 milioane dolari

     Statul român trebuie să încaseze, în perioada 01.01.2009 - 31.03.2028, suma de 977,1 milioane dolari SUA, având în vedere că Republica Irak beneficiază de toate cele trei etape de reducere a datoriei externe, în cuantum total de 80%, conform Minutei de înțelegere semnată în noiembrie 2004 cu statele creditoare membre ale Clubului de la Paris, scrie MFP.

     Ultima etapă de reducere a datoriei de 20% a fost condiționată de îndeplinirea de către statul irakian a prevederilor Aranjamentului Stand-By încheiat de Irak cu Fondul Monetar Internațional, etapă realizată de autoritățile irakiene la data de 17 decembrie 2008.

     Până la această dată, în baza Acordului bilateral, a fost încasată suma de 456,7 milioane dolari SUA reprezentând primele nouăsprezece tranșe din dobânda datorată de partea irakiană și treisprezece rate de capital. 
H.N.
 

 

.