Gala BURSA 2018

DOI MARTORI CU IDENTITATEA PROTEJATĂ SUSŢIN:"Horia Simu le-a dat bani procurorilor în dosarul Cuprom"

C.I.
Ziarul BURSA /

"Horia Simu le-a dat bani procurorilor în dosarul Cuprom"

DNA cere audierea Giorgianei Hosu 

Doi martori cu identitate protejată au declarat, vineri, în faţa instanţei supreme care judecă procesul Bica-Simu-Pop că Horia Simu ar fi dat bani procurorilor ca să închidă un dosar, potrivit News.ro. În replică, DNA a cerut audierea fostului procuror-şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, pentru că ar fi infirmat de două ori soluţia în dosarul Cuprom şi ar putea oferi detalii relevante privind acea cauză. Avocatul Alinei Bica s-a opus cererii pe motiv că DNA ar continua urmărirea penală în timpul judecăţii, ceea ce încalcă principiul separaţiei puterilor, instanţa urmând să se pronunţe.

Primul martor cu identitate protejată, audiat prin videoconferinţă, dar cu blurarea imaginii şi distorsionarea vocii, a fost Cezar Danilescu, numele fiind fictiv. Acesta a spus: "Am fost în apropierea lui Horia Simu când el relata despre un dosar al DIICOT ce a fost redeschis în 2015. Domnul Horia Simu a menţionat că nu îşi face probleme privind acel dosar pentru că totul e rezolvat. Atunci mi-a menţionat că totul e rezolvat, a făcut un gest cu mâna din care reieşea că a dat ceva. Nu a menţionat dacă a dat o sumă de bani sau altceva, dar a clarificat că urma ca dosarul să fie închis. Nu a menţionat numele vreunei persoane. Era vorba despre dosarul mai vechi de trei sau patru ani administrat de DIICOT în care era cercetat împreună cu alte persoane din apropierea Cuprom. Managementul SC Cuprom SA era vizat în acel dosar. Horia Simu a făcut referire la faptul că a dat ceva raportat strict la gestul său cu mâna".

El a precizat că discuţia a avut loc în vara anului 2015.

Martorul a continuat: "Discuţia a avut loc o singură dată, dar a rezultat că Horia Simu nu-şi face griji cu privire la acel dosar. La începutul verii lui 2015 a avut loc această discuţie. Acum mă refer la discuţia din 2015. În trecut e posibil să mai fi avut discuţii cu el pentru că din ce ştiu dosarul are o vechime de patru-cinci ani. Se referea la procurorii care sunt implicaţi în cazul respectiv, dar nu-mi amintesc nume la acest moment".

"Cezar Danilescu" a mai spus că Simu era încrezător că dosarul va fi închis de procurori: "Referirile au fost făcute la funcţiile de procurori. Nu ştiu să se fi pronunţat nume de procurori. Precizez că am dedus că Horia Simu se referea la procurori din faptul că era încrezător că totul se va rezolva, iar o soluţie de închidere a dosarului nu putea proveni decât de la procuror".

Întrebat de procuror dacă a auzit în discuţii numele lui Şerban Pop, martorul a negat.

A urmat audierea celui de-al doilea martor cu identitate protejată, tot un bărbat, deşi magistraţii au ales pentru el numele fictiv Ileana Petre. Acesta a spus: "Auzisem de cercetările pe care le făcea DIICOT în legătură cu societatea Cuprom. Ştiam că dosarul se închisese o dată cu NUP. În primăvara anului 2015 am aflat că s-a redeschis dosarul. La o discuţie ulterioară cu domnul Simu, dumnealui nu s-a arătat îngrijorat la redeschidere. A zis că a vorbit cu procurorii şi că se va rezolva ca data trecută. O să se închidă".

El a insistat că Simu s-a referit strict la procurori: "Arăt că Horia Simu a folosit cuvântul procurori când s-a referit la persoanele ce vor ajuta la închiderea dosarului. Horia Simu a precizat că a dat suma de bani, dar nu a precizat momentul efectiv în care a dat aceşti bani sau ce sumă. Nu a spus verbal că a dat bani, dar a făcut acel gest clar că s-au dat bani. Nu a nominalizat pe nimeni şi nici nu a rezultat din discuţie că dosarul va fi rezolvat prin intermediari sau nu".

Şedinţa a continuat cu audierea, în sală, la pupitru, a lui Aurel Sraer, fost director al firmei SCT, controlată de Horia Simu.

Aurel Sraer a precizat: "Plăţile ce trebuiau făcute de SCT, SCCF Timişoara şi SCCF Iaşi erau dispuse de Horia Simu şi Dumitru Camelia. Ea era director economic pentru SCCF Timişoara. Mă ocupam de partea tehnică a activităţilor societăţii. Primeam oarecare informaţii în legătură cu plăţile. Primeam informaţii neoficiale de la Dumitru Camelia. Nu ştiu ca Pop Şerban şi asociaţii sau el în nume personal să fi colaborat, din cunoştinţele mele, cu cele trei societăţi. Eu nu-mi amintesc conjunctura în care eu să fi semnat un contract cu această casă de avocatură (a lui Pop, n.r.). Primeam acte la semnat de la secretariat, dar şi de la compartimentul juridic".

El a explicat că au existat situaţii în care s-a apelat la avocaţi şi colaboratori, pentru că juriştii firmei nu făceau faţă: "Cele trei societăţi aveau un compartiment juridic format din Gearîp Florica şi Neagu Rodica. Au fost situaţii în care s-a apelat şi la avocaţi. Destul de multe. Activitatea la Juridic era amplă şi s-a apelat destul de des la avocaţi şi colaboratori pentru că cei doi jurişti nu făceau faţă. Erau litigii cu fostul personal ce nu mai primea drepturi patrimoniale, cu societăţi comerciale cu care aveam relaţii. Încheiam contracte pentru fiecare litigiu în parte. Horia Simu făcea selecţia acestor avocaţi ce urmau a fi angajaţi. Nu ştiu după ce criterii îi selecta".

După audierea fostului director, procurorul DNA a făcut o nouă cerere de probe, inclusiv audierea fostului procuror-şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu.

Magistratul a spus: "Dorim depunerea a două procese verbale de localizare a Alinei Bica şi a lui Ionuţ Mihăilescu în data de 8 noiembrie 2014. E important faţă de declaraţiile date de el la urmărirea penală. Şi declaraţiile ei de la instanţă. S-au văzut şi în timpul zilei şi seara cel puţin două ore. S-a pus în mişcare acţiunea penală a acestuia pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Vrem audierea Georgianei Hosu. A infirmat de două ori soluţia în dosarul Cuprom şi ar putea oferi detalii relevante privind acel dosar".

Avocatul Alinei Bica a cerut respingerea acestor probe, pe motiv că sunt neconcludente, deoarece Bica nu a contestat că s-a văzut cu Mihăilescu în seara zilei respective.

"Era ziua ei de nume, iar Mihăilescu era invitat", a spus avocatul.

Totodată, el a susţinut că audierea Georgianei Hosu este ilegală.

"DNA l-a reţinut recent pe Dan Hosu, soţul doamnei. Este evident că o declaraţie la acest moment s-ar da automat sub presiunea acestui aspect. Doamna Hosu trebuia audiată ca martor la momentul urmăririi penale. În timpul judecăţii nu se mai poate face urmărire penală pentru aceeaşi faptă, iar DNA asta face acum. Continuă urmărirea penală în timpul judecăţii, ceea ce încalcă grav principiul separaţiei", a spus avocatul Alinei Bica.

Instanţa a rămas în pronunţare asupra cererilor vizând noile probe, următorul termen fiind fixat pentru 25 noiembrie, la ora, 9.00, în sala Secţiei comerciale.

DIICOT a dispus, anul trecut, redeschiderea dosarului Cuprom de urmărire penală pe numele lui Horia Simu, Horia Pitulea, Neagu Oana Mădălina şi Chişu Adrian, privind infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani. Tribunalul Bucureşti a constatat, în data de 22 aprilie 2015, legalitatea unei ordonanţe a DIICOT prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză, instituţia fiind cea care a solicitat instanţei infirmarea ordonanţei prin care s-a dispus clasarea cazului.

Odată cu infirmarea clasării acestui dosar, Tribunalul a decis şi redeschiderea urmăririi penale în legătură cu relaţiile comerciale din S.C.Cuprom S.A. şi societăţi comerciale rezidente/nerezidente în care acestea au fost favorizate de către persoanele sus-menţionate.

Horia Simu a devenit cunoscut ca "bancherul cuprului", după ce a preluat Cuprom Baia Mare alături de Horia Pitulea.

Cuprom a fost înfiinţată în 2003, fiind rezultatul fuziunii dintre combinatul metalurgic Phoenix şi uzina Elcond Zalău, două din cele mai importante companii ale ţării noastre din industria neferoaselor. Cuprom şi-a dezvoltat afacerea pe credite şi a devenit unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa cuprului din regiune.

Pentru bancheri, un client de talia Cuprom părea o adevărată mină de aur, în contextul în care cifra de afaceri a companiei crescuse culminant - de la 321 milioane lei în 2005, la 581 milioane lei în 2006, până la nivelul record de 824 milioane lei în 2007 -, iar comenzile totalizau între 33% şi 61% din piaţa produselor de cupru din ţară.

Declanşarea crizei, datoriile scadente nereeşalonate şi scăderea drastică a cotaţiei cuprului la London Metal Exchange în decurs de câteva luni (iulie-decembrie 2008), de la 8.985 dolari/tona la 2.770 dolari/tona, au pus societatea pe butuci şi au dat peste cap toate calculele de profit ale băncilor în acest caz.

Cifra de afaceri a scăzut brusc la 685 milioane lei în 2008 şi la 190,4 milioane lei în 2009, societatea înregistrând piederi nete (la finele lui 2008 de 208 milioane lei, iar în 2009 de 50 milioane lei).

În 2008, Cuprom a sistat activitatea fabricii Phoenix Baia Mare şi a preferat să importe materia primă din Germania pentru fabrica de la Zalău. Numărul de salariaţi s-a redus sever, de la 665 de persoane în 2009, la numai 111 la jumătatea lui 2010.

Cuprom a intrat în insolvenţă la cererea firmei de consultanţă Expert Consultancy Inc., în 2008.

Tribunalul Bucureşti a dispus, pe 3 iunie 2015, intrarea în faliment a societăţii Cuprom, decizia pronunţată de magistraţi fiind executorie, la solicitarea unor creditori ai societăţii - BCR şi Bancpost. Doi dintre şefii Cuprom au fost Horia Pitulea şi Horia Simu, bancheri, foşti vicepreşedinţi la Citibank România. Din acţionariatul societăţii a mai făcut parte Ionuţ Costea, fost preşedinte al Eximbank şi cumnatul lui Mircea Geoană.

În septembrie 2015, fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop au fost trimişi în judecată de DNA pentru luare de mită şi respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar al omului de afaceri Horia Simu, trimis şi el în judecată pentru dare de mită.

Procurorii au spus în rechizitoriu: "La data de 8 noiembrie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunţător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la inculpatul Pop Şerban. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranşe, pe parcursul a opt luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop Şerban, pentru ca acesta să o remită în scopul menţionat mai sus".

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită