Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 20.04.2018
Dreptul la vot!
click aici
     În cabina de vot, cu ștampila în mână, toți oamenii sunt egali. Teoretic. Practic, după alegerile de la Federația Română de Fotbal constatăm că există o largă majoritate care contestă vehement acest lucru. Vrem egalitate, "dar nu pentru căței".

     Foști mari fotbaliști, politicieni, moderatori TV, oameni de pe stradă se declară scârbiți efectiv de faptul că reprezentantul unui club feminin de fotbal, cel al unei Asociații Județene sau al unei formații obscure de liga a treia a avut un vot egal cu cel al unui președinte de echipă din prima divizie și că a putut decide cine să fie președintele Federației Române de Fotbal. Desigur, alegerile de la FRF sunt importante în plan sportiv, dar indiferent de rezultatul lor nu e cazul să facem "un capăt de țară" din ele. În schimb, din negarea dreptului de a vota se poate face.

     Ironic, președintele PSD, Liviu Dragnea, a ținut să reamintească cine a înclinat balanța la fotbal: "Foarte bine că a ieșit Burleanu! E foarte bine că FRF și-a ales conducerea cu sprijinul fotbalului în sală și a fotbalului feminin. Avem viitor luminos în fotbal!" Cu alte cuvinte, dar pe același palier de gândire s-au exprimat și alți oameni politici, despre democrația din fotbal.

     Politicianul contestă semnul de egalitate dintre anonimul Ionescu de la fotbal în sală și marele Hagi de la Liga 1 când e vorba de fotbal, dar nu mai are același discurs atunci când e în campanie pentru alegerile parlamentare sau prezidențiale. Ba chiar e deranjat când dinspre opoziție se vorbește cu destul de puțin res­pect despre "eternii votanții" ai unui partid. O dublă măsură aplicată în mod constant pe scena politică. Președintele țării poate fi ales de oameni rupți de ani buni de realitatea înconjurătoare, dezinformați, abrutizați de sărăcie - egali în vot cu profesori universitari, academiciani, oameni de știință, politologi, în schimb este de neconceput ca astfel de lucruri să se petreacă într-un sport popular, în care, din nefericire, marile glorii nu prea au avut și nici nu au drept de vot. De fapt, lucrurile sunt privite la fel, cu același dispreț pentru egalitate și pentru dreptul "unora" de a vota, doar că e mai ușor și mai puțin riscant să te exprimi atunci când e vorba de fotbal.

     E tot mai evident că votul universal convine doar atunci când sunt confirmate propriile așteptări. Poporul, cei mulți, "sarea pământului" au tot dreptul să își exprime opțiunea atâ­ta timp cât votează "ca mine, cu mine sau cum îi spun eu". Când nu o mai face nu strică să i se reaminteas­că cine este de fapt, care îi e locul, că încurcă grav lucrurile și că în general are mai multe drepturi și libertăți decât merită și mai bine ar fi să stea acasă în ziua votului. Ulterior este certat pentru absenteism, dar aceasta este o altă discuție. 
D.N.
 
     Constituția României, Dreptul de vot, Articolul 36: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale." 

 

.