Drumul spre iliberalism

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Cristian Pîrvulescu

Odată cu adoptarea Opiniei privind aşa-zisa reformă a justiţiei în România, pe 19 octombrie, Comisia de la Veneţia confirmă, implicit, şi aceasta printr-un act oficial, că în ţara noastră iliberalismul a devenit ideologie de stat. Însuşi titlul comunicatului este edificator: "Propusa reformă a legislaţiei privind justiţia penală în România slăbeşte lupta împotriva corupţiei şi a altor infracţiuni grave conform Comisiei de la Veneţia". Pentru că slăbirea luptei împotriva corupţiei în numele suveranităţii naţionale exercitate de Parlament este un element cheie al demersului iliberal. Dar, România nu este nici pe departe un caz izolat. Din contră, este una dintre ultimele venite în familia iliberală europeană care cuprinde în primul rând state foste comuniste.

Cum se face că tocmai fostele state comuniste - care n-au avut cum să cunoască democraţia liberală cel puţin o jumătate de secol, uneori chiar mai mult - au căzut atât de uşor în mrejele iliberalismului? Departe de a fi un accident individual - în doze diferite, dar în orice caz importante - iliberalis­mul este la ordinea zilei peste tot în această regiune. La noi, anul electoral 2016 - cu alegerile locale în iunie şi cele parlamentare în decembrie - a permis declanşarea unei campanii de mudslinging împotriva formelor de manifestare a societăţii liberale (organizaţiilor neguvernamentale care militează pentru apărarea drepturilor omului, a democraţiei, a mediului, mişcările de protest ale "indignaţilor" români).

Mişcarea anti-Soros, chiar dacă nu este nouă în România - deja prezentă în anii "90 ai secolului trecut - prezenta avantajul de a sintetiza campanii asemănătoare desfăşurate în Rusia lui Vladimir Putin şi extinse apoi în întreaga regiune. În acelaşi timp, pentru a produce o schimbare societală a fost declanşată şi mişcarea "pentru familia tradiţională", extinsă şi aceas­ta tot dinspre Rusia putinistă, spre zona statelor iliberale (Ungaria, Polonia, Croaţia, Slovacia, Cehia). Când, inevitabil, cele două campanii s-au contopit, s-au creat condiţiile unei evoluţii spre iliberalism. Şi dacă România nu a fost adaptată mult mai repede iliberalismului, s-a datorat mai degrabă "mecanismului de verificare şi control" al Comisiei Europene, decât rezilienţei statului de drept. De aceea, atacul împotriva societăţii civile liberale era - şi este în continuare şi astăzi - o prioritate. Motivul este simplu: organizaţiile societăţii civile reprezintă ultima redută împotriva iliberalismului. Dar, odată cu definitivarea aşa zisei reforme a justiţiei, iliberalismul nu mai este doar o ameninţare: el este deja la putere şi influenţează societatea. În acest context, eşecul referendumului pentru modificarea iliberală a Constituţiei nu trebuie supralicitat. A fost o reacţie politică la un context, nu neapărat un succes al democraţiei liberale. În acest moment, doar coabitarea iliberalilor din toate partidele (au fost uşor de recunoscut la votul din Parlament pentru modificarea Constituţiei) cu un preşedinte încă liberal face ca România să nu fie încă şi mai bine ancorată în lumea iliberală.

Ar fi foarte simplu să legăm succesul iliberalismului de modele politice sau influenţe străine - de la emergenţa extremei drepte populiste în Vest la succesul fake news - dar sursele acestuia se regăsesc în cultura politică a societăţilor central şi est-europene. Pe de o parte, efectele propagandei comuniste nu aveau cum să dispară peste noapte - iar revitalizarea tezelor conspiraţioniste pornind de la tradiţia naţional-comunismului ceauşist în România este un caz de manual - pe de altă parte, iluzia existenţei unui acord general privind tranziţia a împiedicat formarea unor curente politice care să reprezinte diferenţele specifice. Tranziţia din fostele state comuniste - al căror contur ideologic a fost imprecis şi a căror direcţie n-a fost dintru-început clară - nu a oferit partidelor politice şansa să se formeze în raport cu o ideologie. Dar anticomunismul nu putea ţine loc de ideologie! În schimb, folosirea sa ca surogat ideologic a permis unei cleptocraţii transpartinice să confişte puterea şi, scăpat de orice control, să poată abuza de ea. Într-un astfel de context, edificarea unei vieţi politice democratice bazată pe valorile liberale nu mai era posibilă. Din contră!

Cum agregarea consensului era dificilă în această parte a Europei, neobişnuită cu mecanismele sofisticate ale guvernării de coaliţie bazate pe o cultură politică participativă şi liberală şi pe mecanisme de democraţie consociaţională, tentaţia asigurării monopolului politic a dus la personalizarea vieţii politice. Şi, după dispariţia politică a generaţiei care a participat activ la căderea comunismului (Jozsef Antal, Vaclav Havel, Lech Wa³êsa), noii lideri au încercat să-şi construiască puterea folosind populismul ca motor de mobilizare şi iliberalismul ca pseudo-ideologie. Dar, aşa cum a dovedit-o deja experienţa Rusiei sau Turciei, iliberalismul nu este un obiectiv final, ci o tranziţie spre altceva. Spre ce?

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Democratia de tip capitalist ii ajuta pe cei puternici sa devina si mai puernici, iar pe cei slabi sa slabeasca in continuare. Statele excoministe, dar nu numai ele, au realizat ca le este practic imposibil sa concureze corect si cinstit cu cei bogati si puternici. Si atunci singura solutie pare a fi cea chineza: sa incalci toate regulile... sau macar o parte din ele.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Până la urmă dreptul la un proces corect este un drept al omului sau ne încurcă?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
FNGCIMM
Cotnari
Erfi
Flixi
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Verattiva
Contessina
Primigi
Adhouse
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită