Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 05.10.2017
DUPĂ CE CJUE S-A PRONUNȚAT ÎN CAZUL ANDRICIUC
Piperea: "Intuiesc o schimbare de jurisprudență la Curtea de Apel București"
     Opinia exprimată de Curtea Europeană de Justiție (CJUE) în cazul Andriciuc - care privește înghețarea cursului francului elvețian (CHF) - va conduce la o schimbare de jurisprudență la Curtea de Apel București, intuiește avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienților în dosarul Andriciuc versus Banca Românească, de la Oradea.

     Afirmația domniei sale a fost făcută în contextul în care unul din procesele sale colective pe înghețarea cursului CHF, care a avut termen ieri la Curtea de Apel București, a rămas în pronunțare până peste două săptămâni.

     Conform avocatului Gheorghe Piperea, Curtea de Apel București a avut, ieri, pe masă, "primul dosar important în care va fi nevoită să dea curs îndrumărilor obligatorii emise de CJUE în speța Andriciuc sau, după caz, să continue să aplice sugestiile subliminale recepționate la seminariile de la Sinaia".

     Este vorba despre un litigiu colectiv cu mai mult de 200 de reclamanți, deschis împotriva Volksbank (VBR) și continuat în apel contra Băncii Transilvania, care a cumpărat Volksbank.

     Acest dosar, care inițial a reunit circa 1000 de împrumutați în CHF, face parte din cel de-al doilea val de procese colective coordonate de avocatul Piperea împotriva Volksbank România, fiind depus la Tribunalul București, care l-a disjuns în mai multe procese mutate la diverse judecătorii și tribunale.

     Gheorghe Piperea precizează, pe pagina sa de Facebook: "La Curtea de Apel București, unde s-a creat mitul nominalismului monetar (înțeles și aplicat invers decât spune Codul Civil), majoritatea proceselor contra băncilor au fost trântite, în defavoarea consumatorilor. Avantajul acestui proces este, însă, dublu: se judecă după cauza Andriciuc și soluția este supusă recursului la ICCJ. Dacă în acest caz și în cazul de la Oradea - dosarul sursă al speței CJUE Andriciuc - vom avea rezultate pozitive, atunci soluțiile vor putea fi extinse și la creditele în alte valute pentru care debitorul nu are acoperire naturală la riscul valutar".

     Referitor la procesul de ieri, avocatul ne-a spus că s-a discutat foarte aplicat pe consecințele în drept intern ce decurg din decizia CJUE în cazul Andriciuc. Domnul Piperea ne-a precizat: "A fost foarte clar că judecătorii independenți s-au uitat la această speță și și-au pus anumite probleme. Intuiția mea este că urmează o schimbare de jurisprudență la Curtea de Apel București, întrucât consecințele care rezultă din încălcarea dreptului european sunt foarte drastice. Este posibil ca oricine este afectat de această jotărâre să poată da statul în judecată pentru încălcarea dreptului Uniunii Europene".

     Curtea Europeană de Justiție s-a exprimat, recent, în cazul Andriciuc, spunând că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variații ale cursurilor de schimb valutar și riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informațiile instituțiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci și impactul pe care fluctuațiile cursului de schimb valutar și o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului, conform CJUE.

     Curia a mai decis că instanța națională va stabili caracterul abuziv al clauzei de risc valutar și dacă aceasta a fost exprimată în mod clar și inteligibil în contractele de credit.

     Decizia Instanței europene în cazul Andriciuc este distrugătoare, consideră avocatul Gheorghe Piperea, care evidențiază că justiția europeană impune o expertiză care ar trebui efectuată de bănci, acestea fiind obligate să realizeze un scenariu, să-i transmită clientului că produsul pe care-l solicită nu este potrivit, în cazul în care acesta este riscant pentru consumator, și numai dacă acesta insistă, să semneze contractul.

     Documentul concluzionează că împrumutatul trebuie să fie clar informat cu privire la faptul că, prin încheierea unui contract de împrumut într-o monedă străină, se expune unui risc de schimb valutar pe care îi va fi, eventual, dificil din punct de vedere economic să și-l asume în cazul devalorizării monedei în care își primește veniturile.

     Curia subliniază că în ipoteza în care instituția bancară nu și-a îndeplinit aceste obligații și, în consecință, se poate examina caracterul abuziv al clauzei în litigiu, revine instanței naționale sarcina să evalueze, pe de o parte, posibila nerespectare de către bancă a cerinței de bună-credință și, pe de altă parte, existența unui eventual dezechilibru semnificativ între părțile contractului.

     Răspunsul CJUE vine la întrebările adresate de instanța din Oradea într-un caz deschis împotriva Băncii Românești pe înghețarea cursului francului elvețian.

     Decizia Curia este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară, până acum majoritatea proceselor de înghețare a cursului CHF aflate pe rolul justiției fiind suspendate până la decizia CJUE în cazul Andriciuc vs. Banca Românească.

     Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus că procesele suspendate, în așteptarea pronunțării Curia, vor fi repuse pe rolul instanțelor. 
EMILIA OLESCU
 

 

.