Gala BURSA 2018

Economiile emergente imploră mila "regelui dolar"

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional /

Economiile emergente imploră mila "regelui dolar"
CĂLIN RECHEA

Ultimele săptămâni au fost marcate de o evoluţie dramatică la nivelul unor economii emergente mari, confruntate cu deprecieri masive ale monedelor naţionale, pe fondul ieşirilor accelerate ale capitalurilor.

Peso-ul argentinian s-a depreciat cu 18% în faţa dolarului în prima jumătate a lunii mai 2018, iar de la începutul anului până la sfârşitul săptămânii trecute declinul a ajuns la aproape 27%.

Pe fondul acestei deprecieri accelerate, autorităţile de la Buenos Aires au cerut un împrumut de la FMI. Suma aprobată este de 50 de miliarde de dolari, semnificativ peste aşteptările de pe piaţă, care indicau un împrumut de circa 30 de miliarde.

Cu toate acestea, scăderea monedei naţionale faţă de dolar s-a reluat aproape imediat, iar peso-ul a atins un nou minim record faţă de moneda americană.

În Brazilia, intervenţia băncii centrale pe piaţa valutară şi majorarea dobânzii de politică monetară nu au fost suficiente pentru a opri deprecierea realului, care a atins un minim al ultimilor doi ani faţă de dolar.

Mai aproape de noi, banca centrală a Turciei a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de trei ori în mai puţin de două luni, pe fondul creşterii puternice a preţurilor şi deprecierii accelerate a lirei

Fenomenul este explicat de guvernatorul Băncii Indiei, Urjit Patel, într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Federal Reserve, Jerome Powell, publicată în Financial Times.

"Pieţele emergente se confruntă cu o lovitură dublă din partea dolarului", arată guvernatorul Băncii Indiei, reprezentată de aprecierea monedei americane şi de creştere dobânzilor pentru creditele în dolari.

Efectele sunt deosebit de negative asupra companiilor şi guvernelor din aceste economii care s-au împrumutat în dolari în ultimii ani, pe fondul costurilor de finanţare scăzute, determinate de programul de relaxare cantitativă al Federal Reserve.

Pentru Urjit Pratel, turbulenţele din această perioadă nu pot fi atribuite majorării dobânzii de politică monetară din SUA, ci "efectului cumulat al măsurilor de normalizare a bilanţului Federal Reserve şi creşterii emisiunilor de obligaţiuni guvernamentale".

Emisiunile suplimentare de obligaţiuni sunt necesare pentru acoperirea creşterii deficitului bugetar, generată de reducerile de taxe anunţate de administraţia Trump.

În aceste condiţii, conducătorul Băncii Indiei imploră practic Federal Reserve să "răspundă prin temperarea planului de reducere a bilanţului său", altfel "noile emisiuni de obligaţiuni guvernamentale americane vor absorbi o lichiditate aşa de mare, încât o criză pe toate celelalte pieţe ale obligaţiunilor emise în dolari este garantată".

Din apelul publicat în Financial Times s-ar putea crede că Federal Reserve a trecut la reducerea agresivă a portofoliului de titluri de stat americane de la începerea procesului de "normalizare" a bilanţului, în octombrie 2017.

Din nefericire pentru economiile emergente, nu este deloc aşa. Conform datelor de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY), divizia care administrează operaţiunile de piaţă ale băncii centrale americane, valoarea totală a bilanţului a scăzut cu circa 128 de miliarde de dolari de la sfârşitul lunii octombrie 2017 până în 6 iunie 2018, când a ajuns la 4,096 trilioane de dolari, în condiţiile în care valoarea portofoliului de obligaţiuni guvernamentale a scăzut cu circa 88 de miliarde, până la 2,378 trilioane.

După cele trei operaţiuni masive de relaxare cantitativă de la declanşarea crizei financiare globale, paşii care s-au făcut până acum pentru "normalizare" sunt aproape invizibili (vezi graficul).

Tot în scrisoarea din FT, guvernatorul Pratel prezintă o serie de date referitoare la programul Federal Reserve până la sfârşitul anului viitor. Astfel, contracţia bilanţieră va atinge un ritm de 50 de miliarde de dolari pe lună în octombrie 2018, iar declinul total va fi de circa 1 trilion de dolari până în decembrie 2019.

Doar aceste sume uriaşe sunt suficiente pentru a susţine o creştere masivă a dobânzilor, însă asta nu este tot. Conform estimărilor oficiale de la Washington, deficitele bugetar vor fi de circa 800 de miliarde de dolari în 2018 şi de 981 de miliarde în 2019, iar emisiunile nete de obligaţiuni pentru finanţarea lor vor ajunge până la 1,169 trilioane de dolari, respectiv 1,171 trilioane.

Analistul financiar Wolf Richter a explicat recent, pe blogul său, cum funcţionează mecanismul de "secare" a lichidităţii. Fed-ul nu îşi reduce portofoliul de obligaţiuni guvernamentale prin vânzări, ci le scoate din bilanţ la maturitate, când primeşte banii de la Trezorerie. Pentru a obţine aceşti bani, Trezoreria SUA vinde alte obligaţiuni pe piaţă, iar partea care ajunge la Federal Reserve va dispărea.

În aceste condiţii, finanţarea în dolari pentru economiile emergente se va evapora, după cum mai arată Urjit Patel.

După câteva zile de la publicarea scrisorii în FT, guvernatorul băncii centrale din Indonezia a venit cu declaraţii de susţinere a poziţiei Indiei.

Conform articolului din Zerohedge, unde au fost preluate, guvernatorul Băncii Indoneziei a precizat că "Federal Reserve trebuie să manifeste o mai mare precauţie cu privire la consecinţele politicii sale monetare asupra altor ţări".

Oare va arăta milă Jerome Powell în faţa acestor apeluri disperate? Dacă opinia sa a rămas neschimbată faţă de prima parte a lunii trecute, când a declarat, într-o conferinţă de la Zurich, că "există motive întemeiate pentru a considera că normalizarea politicii monetare în economiile avansate nu va crea probleme insurmontabile pentru economiile emergente", atunci răspunsul este negativ.

Redirecţionarea fluxurilor de capital către Statele Unite, unde ultimele date de la BLS (Bureau of Labor Statistics) arată scăderea ratei şomajului până la 3,8%, cel mai redus nivel din ultimii 18 ani, iar New York Times scrie că "am rămas fără cuvinte pentru a descrie cât de bune sunt cifrele", obligă acum băncile centrale din economiile emergente să devină mult mai agresive cu dobânzile.

Banca centrală a Indiei a majorat recent dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 6,25%, prima măsură de acest fel din ultimii 4 ani, pe fondul creşterii presiunilor inflaţioniste, alimentate de avansul preţurilor petrolului şi deprecierea rupiei. Deprecierea monedei a avut loc pe fondul unor ieşiri de capital de peste 6 miliarde de dolari în ultimele două luni, conform datelor oficiale de la banca centrală.

Un analist de la HSBC, citat de FT, arată că majorarea dobânzii de către Banca Indiei "nu a fost decisă independent, ci a fost forţată de evoluţia pieţelor". Probabil că acesta va fi "scenariul" urmat şi de alte bănci centrale, iar următoarele surprize mari ar putea veni din Europa Centrală şi de Est.

Ce face guvernul României în aceste condiţii? Evident că se împrumută în dolari, pe fondul presiunii tot mai mari exercitate de costurile de finanţare asupra bugetului.

Ultima emisiune, de 1,2 miliarde de dolari, a fost făcută la un randament de 5,2%, însă acesta reprezintă doar o parte a costului total de finanţare, care poate fi afectat puternic de o depreciere a leului.

Chiar şi fără tensiunile comerciale dintre marile puteri economice, probabilitatea accentuării turbulenţelor din economia mondială, în special la nivelul economiilor emergente, este foarte ridicată.

Banca centrală americană este şi ea forţată să accepte majorarea dobânzilor deoarece "Fed-ul vede criza care se prefigurează la nivelul pensiilor", după cum arată analistul Martin Armstrong, şi "înţelege că aceasta se datorează împingerii la minime istorice a dobânzilor prin politica monetară".

Tot criza pensiilor este considerată de Armstrong unul dintre factorii care vor conduce la dezintegrarea Uniunii Europene.

Din păcate, acest "uragan" financiar, care nu mai este "prognozat" într-un viitor îndepărtat, ci îşi face deja simţită prezenţa prin "rafalele" de pe pieţele emergente, prinde ţara noastră tot nepregătită, rezultat inevitabil al politicilor iresponsabile - fiscale, bugetare şi monetare - care au continuat şi după prăbuşirea economică de la sfârşitul deceniului trecut.

Opinia Cititorului ( 7 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

  1. Este posibil si la noi dacă ne împrumutăm în $ să cerem ajutor de la Fmi semn că echivalentul Fmi European nu există, până îl face Germania mai trece ceva apa pe Dunăre.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Acum cativa ani a mai fost o celebra emitere de titluri in dolari a altui guvern de specialisti intr-un moment foarte prost si s-au platit apoi dobanzi mari plus diferenta de crestere a Usd de vreo 25% .Superspecialisti :)

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Guvernul Boc și megahiperspecialistul cu tata de la Securitate, Bogdan Drăgoi, dobânzi de 7% pe 10 ani când dobânzile erau aproape zero. Imediat dolarul s-a apreciat și ne-am bucurat cu toții de tamponul asigurat de Securitate.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

      Daca nu ma insel chiar domnul cu pricina avea prin declaratia de avere aceste titluri :) Interesul national vorba unui sprancenat :)

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    dolarul este moneda caoboyului vinturatica si fara pret pt viitor nu este bine de investit mai ales ca mai tirziu

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    deci ca intotdeauna politica cea mai inteleapta e ca guvernul sa nu aiba deficit si sa nu imprumute. ce rost are sa tot ceri credit apoi sa-i injuri pe americani ca scumpesc dolarul. poate ca era deja prea ieftin cand l-am luat noi aproape pe gratis? e dreptul lor sa modifice ratele - intrebarea e de ce ia dragnea miliarde imprumut? Alt articol dens scris de comnul Calin Rechea

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    1. Dragnea rostogolește datori asemeni tuturor celorlalte guverne de pe planetă.

      Durerea mare e că ne-a căzut IT-ul. Ce bine mai margea cu investiții de la stat. Erea top dă top. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Deleanu
Apanova - verfici calitatea de peste 600 de ori pe zi
Metronet
Proactiv Plus
Everest Catering
Vila Timo
Mozart Spirits
Schlumberger
Legestart
Calendarul BURSA 2018
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.rowww.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită