Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 22.06.2017
Economisirea crește în ciuda dobânzilor mici. Până când?
click aici
     Economiile populației au ajuns să fie de două ori mai mari decât la debutul crizei din 2008, totalizând acum peste 36 miliarde euro. Evoluția este cu atât mai remarcabilă cu cât dobânzile la termen au continuat să scadă în ultimii ani, astfel încât randamentul din plasamentele bancare este minuscul. Un depozit cu scadența la o lună la CEC Bank de pildă aduce o dobânda de 0,15% pe an. Să tot economisești în condițiile astea...

     Experiența din urmă cu 10 ani a rămas în mentalul colectiv astfel încât nu mai asistăm la acceași frenezie a consumului pe credit. Mulți au învățat pe pielea lor ce presupune "confortul" unui card de credit, alții au plătit scump plasmele cumpărate cu buletinul, încât nu mai au chef să le înlocuiască în același mod, destui au achitat ultimele rate la împrumuturile luate pe vârful bulei și nu mai vor să audă de altele. Să nu uităm de ipotecarele ce au acum rate mai suportabile, datorită prețurilor mai mici la case și dobânzilor reduse, astfel încât chiar și cei cu credite pentru casă ar putea păstra ceva resurse pentru economisire.

     Iar banii care nu mai merg în rate stau cuminți în conturile curente sau în depozitele la termen (nici nu e mare diferență de randament între ele acum) fără să caute cu înfrigurare alternative. De ce?

     Bursa de valori i-a făcut pe mulți să ofteze, în urmă cu aproape 10 ani, când picajul a fost spectaculos, așa că prudența e acum cuvântul de ordine când lumea se raportează la piața de capital, iar spiritul antreprenorial nu e chiar la el acasă în România, dovadă că nici spre micile afaceri nu e direcționată economisirea în exces. În consecință, e greu de crezut că noile listări la BVB ar mobiliza brusc o bună parte din aceste resurse din bănci având în vedere experiențele din trecut și nici statul nu poate oferi acum semnificativ mai mult decât depozitele la termen pentru că dobânzile sunt mici în toată piața monetară.

     Există însă un detaliu aparent minor care oferă o explicație suplimentară apetitului mai mare de economisire din prezent. În 2007-2008, generația baby-boom din România avea în jur de 35-40 de ani. Era încă vârsta expansivității, când vrei încă experiențe noi, creșterea rapidă a standardului de viață pe fondul unor majorări salariale, etc. Acum, aceste generații numeroase au 45-50 de ani. E borna la care îți dai seama că ești pe pantă descendentă și ai putea avea nevoie în curând de resurse suplimentare pentru asigurarea standardului actual sau pentru urgențe medicale ori ai obligații asumate care te solicită tot mai mult (copiii se apropie de vârsta adolescenței). E vârsta la care te gândești mai puțin la investiții, aversiunea la risc crește, vrei mai mult să conservi ceea ce ai decât să înmulțești agresiv acceptând pariuri discutabile. Astfel încât economisirea ar putea avea încă 10-15 ani buni în România până când generația cea mai numeroasă din istoria noastră se va apropia de pensionare. Cum mulți dintre baby-boom-erii autohtoni vor conta doar pe pensia de stat, dorința lor de a economisi mai mult până ajung să o primească este de înțeles. 
CRISTIAN DOGARU
 

 

.