Gala BURSA 2018

EDITORIALLaudă Americii de Sud

Catalin Avramescu
Ziarul BURSA #Editorial /

Pentru că politica şi societatea au ajuns, la noi, într-un moment de răscruce, poate că nu ar strica să vedem cum stăm. Impresia pe care o am, judecând după ce spun unii politicieni şi ziarişti, e că în România, ca dealtfel în multe părţi ale Estului european, persistă un discurs narcisist. Credem despre noi că suntem mai buni şi mai frumoşi decât suntem în realitate. Iar o temă favorită a acestui discurs de auto-felicitare e aceea a superiorităţii faţă de America de Sud (sau "America Latină"). De curând, Primul-Ministru a declarat chiar că România nu trebuie să o ia pe căile Americii Latine. Din păcate, am o veste proastă pentru domnia-sa: Estul Europei nu poate să facă asta pentru că, din multe puncte de vedere, este într-o situaţie şi mai rea.

Se spune adesea, despre regimurile sud-americane, că sunt "corupte". Adevărat. Dar studiile recente arată că gradul corupţiei din Europa de Est este încă şi mai mare. În ultimul clasament al Transparency International, România figurează pe locul 84 din 163 de state. Cel mai puţin corupt stat est-european e Estonia (24; dacă excludem zona baltică, ar fi Slovenia, 28). În America de Sud, cea mai puţin coruptă ţară e Chile (20), urmată de Uruguay (28). Polonia (61) e mai coruptă decât Columbia (59), Serbia (90) mai mult decât Peru (70). Ucraina (99) e mai jos decât Argentina (93), iar Venezuela (138; cea mai coruptă ţară din America de Sud) stă mai bine decât Belarus (151).

Chiar dacă luăm "America Latină" ca incluzând Mexicul şi zona Caraibilor (definiţiile variază: strict vorbind, unele zone de acolo sunt foste colonii olandeze sau engleze, deci nu latine), lucrurile stau la fel de rău pentru Europa de Est. E drept că Haiti încheie lista ţărilor celor mai corupte, pe poziţia 163, dar nici în Belarus (151) lucrurile nu stau mult mai bine. Mexic (70) e aproape de Croaţia (69), iar Nicaragua e la egalitate cu Albania (111). Multe state central-americane sau din Caraibe au scoruri rele (Honduras 121), dar nu neapărat (Barbados 24, versus Cehia 47). Dar cele mai multe state din acea regiune sunt minuscule, în vreme ce în Est avem cazul Rusiei (locul 121 şi 143 de milioane de locuitori).

Nici la alţi indicatori Europa de Est nu iese prea bine din comparaţia cu America de Sud. Conform datelor Băncii Mondiale, puterea de cumpărare per capita în Argentina e mai mare decât în Polonia, iar în Brazilia - mai mare decât în Serbia. Mai bine stăm la capitolul "Internet", dar nu cu mult: conform Indicelui de Acces Digital, Rusia (0,50) este sub Uruguay (0,55), iar în Moldova (0,36) e mai rău decât în Bolivia (0,37).

Dincolo de statistică, însă, e realitatea istorică. Ne-am obişnuit să vedem America de Sud drept un continent cu regimuri dictatoriale, condus de generali maniaci în cârdăşie cu latifundiari coborâţi din telenovele. Lucrurile sunt mai complicate. Există şi democraţii viguroase în America Latină. Unele state sud-americane au fost printre cele mai liberale şi mai progresiste ale vremii lor. Oricum, America de Sud a fost scutită, în ultima sută de ani, de catastrofele istorice la care Estul Europei a participat cu atâta zel: două războaie mondiale, Gulagul şi "purificarea etnică" din Balcani. Niciun regim din Sud nu a atins gradul de aberaţie şi de cinism al stalinismului est-european patronat de un Enver Hoja sau un Gheorghiu-Dej. Iar cultural vorbind, metropole sofisticate precum Sao Paulo sau Buenos Aires nu sunt cu nimic mai prejos decât Praga sau Moscova.

Adevărul e că România e într-o situaţie care ar trebui să ne determine să ne facem un serios proces de conştiinţă. Din păcate, clasa politică nu face decât să sporească gradul de confuzie al publicului. Ultima sa găselniţă: spectrul "prezidenţialismului", despre care aflăm că ar fi tot ceva periculos şi latino-american. Conform unul sondaj recent publicat de BCS, 41% dintre români ar dori ca regimul să fie prezidenţial, în vreme ce numai 26% doresc o republică parlamentară. Dar domnii politicieni ne-au avertizat că preşedinţii direct aleşi tind să fie populişti şi dictatori, ca în America Latină, nu-i aşa? Desigur, niciun cuvânt despre faptul că preşedintele Ceauşescu era ales de Parlament (MAN). Sau despre faptul că destui preşedinţi din America Latină sunt moderaţi şi democraţi. Mexicul are chiar o prevedere ce interzice cuiva să ocupe de două ori postul de preşedinte - iar aici intră şi mandatul parţial, acela pe care a uitat să îl numere "constituţionalul" Ion Iliescu.

Eu nu susţin că nu există probleme în America de Sud. Dar cele ale Europei de Est sunt cel puţin la fel de grave. Ei au, din când în când, generali de operetă care dau câte o lovitură de stat. La noi nu e nevoie, pentru că statul e oricum la cheremul serviciilor secrete. În cele din urmă, comparaţia ne învaţă ceva: anume că ar trebui să lăsăm la o parte iluziile şi să începem să privim direct faptele.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.afeer.rowww.agerpres.rowww.hipo.ro
www.dreptonline.roALB Romania 2018www.dreptonline.ro
modele cărţi de vizităInvitaţii de nuntăCărţi de vizită