Cum să fie aleşi primarii?

     Printr-un sistem de vot preferenţial. Mai precis, prin numărătoare Borda. Pentru a fi mai precis, prin numărătoare Borda modificată. Înainte de a lămuri însă ce este aceasta, să vedem mai întâi de ce actualul sistem nu este bun.
     Pentru că este scump (presupune două tururi de scrutin). Pentru că predispune la scandal (favorizează alianţele contra naturii în turul II). Pentru că nu solicită suficientă informaţie de la alegător (aces-ta indică doar o alegere, maximum două). Principala obiecţie însă este următoarea: coincide cu sistemul folosit la alegerile prezidenţiale, fiind apropiat şi de acela de la alegerile pentru consiliul judeţean.
     Rezultatul este o politizare excesivă a postului de primar. Pentru a fi ales, acesta depinde de Partid. După care "serveşte" Partidul la alegerile generale. Iar compoziţia politică de la Centru se suprapune cu aceea de pe plan local. M-a mirat întotdeauna cum aceleaşi personaje vocale în denunţarea "prezidenţialismului" şi "majoritarismului" asistă placide la constituirea pilonilor de autoritate care au împărţit această ţară în fiefuri electorale şi economice.
     Soluţii există. Iată una dintre aces-tea: votul preferenţial. Este votul prin care exprimăm o ordine a preferinţelor. Altfel spus, în loc să punem ştampila pe un singur candidat, ignorându-i pe toţi ceilalţi, indicăm, de regulă prin cifre (1, 2, 3...) susţinerea pe care o acordăm candidaţilor. Un sistem simplu, care are avantajul că oferă alegătorului ocazia să se exprime mai precis şi mai inteligent asupra candidaţilor.
     Dar ce e numărătoarea Borda? Ceva ce ar trebui cunoscut de orice politician, pentru că ţine de teoria elementară a alegerilor. Şi, de aceea, chiar de orice cetăţean informat. Numele vine de la Cavalerul de Borda, care a fost, alături de Condorcet, fondatorul teoriei moderne a alegerilor. În sistemul Borda se acordă puncte în ordinea inversă a clasării. Pentru fiecare candidat se calculează apoi scorul Borda. Cel care are scorul mai mare câştigă.
     Spre exemplu, dacă avem 5 candidaţi, ultimul clasat primeşte un punct, penultimul două, şi tot aşa, crescător, pănă la primul clasat, care primeşte, în exemplul nostru, 5 puncte. Este uşor de înţeles şi de calculat. Cine are, după numărătoare, cel mai mare scor Borda, ia mandatul.
     Există mai multe versiuni ale calculului Borda. Optimă, cred, este numărătoarea Borda modificată, unde primesc puncte, tot în ordine inversă, doar candidaţii listaţi. Să spunem că avem tot 5 candidaţi, însă eu nu listez decât unul, pentru că aşa m-a învăţat Partidul. Foarte bine. Dar omul meu va primi atunci doar un punct, în loc de cele 5 primite dacă aş fi dat o listă completă. Dacă listez doar doi, atunci primul va lua două puncte, iar al doilea unul etc.
     Motivul este evident. Versiunea modificată permite votanţilor să se exprime incomplet, dacă atâta vor sau atâta ştiu. Dar voturile incomplete vor influenţa mai puţin rezultatul alegerilor.
     Unul dintre efectele acestui sistem este că îi va face mai alegători mai informaţi. În sistemele tradiţionale nu trebuie decât să ştii ceva despre favorit. Aici trebuie să ştii câte ceva despre fiecare, pentru a-i ordona convenabil. Altfel, rişti să dai puncte unor candidaţi inacceptabili şi să afectezi candidaţi acceptabili. Alt efect este slăbirea influenţei "consemnului de vot". Alegătorii năuci, indiferenţi la ce votează şi dispuşi să îşi dea votul pe un kilogram de mălai, vor avea o pondere mai mică în decizia finală.
     Dar cea mai mare diferenţă va fi dată de influenţa asupra candidaţilor. În Borda nu ajunge să convingi şi să mobilizezi o minoritate, cu condiţia ca minoritatea ta să fie mai mare ca a celorlalţi. Uneori nu ajunge nici să convingi o majoritate, dacă ai alienat o minoritate considerabilă. Borda este unul dintre cele două sisteme ce pot priva de victorie un candidat care are sprijinul unei majorităţi, dar care a îngrozit o minoritate consistentă. El poate pierde în favoarea unui candidat mai moderat, dar care are un sprijin substanţial, adunat din diferite zone ale electoratului.
     Una dintre problemele alegerilor locale este masiva lor politizare. Spunem adesea că dorim un "bun administrator" în fruntea urbei. Şi în realitate cu ce ne alegem? Cu un aparatchik. Cum să fie altfel atunci când mecanismul de selecţie este unul calculat să valideze doar voinţa unei simple facţiuni de activişti?
     Sistemul Borda modificat ar da o sansă şi independenţilor. I-ar favoriza pe candidaţii cu un electorat mai informat şi care s-ar preocupa să caute susţinere şi dincolo de "nucleul dur" al unui partid (folosesc expresia doar din obişnuinţă, în realitate este vorba de amărâţi scoşi la vot contra unui pachet de făină). Combinat cu alte măsuri, cum ar fi randomizarea şi securizarea buletinelor de vot sau reforma finanţării campaniilor electorale, sis-temul Borda modificat ar putea fi un pas înainte. Altfel, riscăm să rămânem cu un sistem pe care actualii baroni locali l-au adaptat deja să func-ţioneze în propriul lor avantaj. 

     Notă: Domnul Cătălin Avramescu este consilier prezidenţial.