Articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediția din 20.07.2016
ERSTE ASSET MANAGEMENT, NEMULȚUMIT DE ACTIVITATEA ASF
Dragoș Neacșu vrea ca ASF să nu se mai finanțeze de la participanții din piață
click aici
 
    * "ASF are excedent, în condițiile în care România are cele mai ridicate taxe din Europa"

     * ASF permite metode de evaluare diferite pentru fondurile de investiții

     * "Ar fi foarte bine să avem, în premieră, o listare în zona 80-100 milioane de euro, din partea unei companii private", potrivit președintelui Erste Asset Management
 
       Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se finanțează precum părinții care trăiesc de pe urma copiilor, consideră Dragoș Neacșu, președintele Erste Asset Management.

     "ASF ne spune de vreo doi-trei ani, voios, că are excedent, iar toți angajații primesc primă, la sfârșit de an, iar în timpul acesta avem cele mai ridicate comisioane și taxe existente oriunde în Europa", a declarat domnul Neacșu. În opinia sa, Autoritatea ar trebui să se finanțeze în alt fel, și nu prin comisioane și taxe pe care le încasează de la "copiii săi".

     Potrivit domniei sale, la nivel european, intenția este ca autoritățile naționale să fie finanțate de la bugetul european.

     Dragoș Neacșu a adăugat că tranzacțiile la bursă sunt extrem de scumpe: "Una dintre barierele cele mai mari sunt aceste costuri. Vrei să ai mai multă activitate, taxează mai puțin, ca să ai volum.

     Este simplu. La noi, comisioanele sunt de 3-5 ori mai mari decât în regiune".

     Președintele "Erste Asset Management" se arată nemulțumit și de faptul că, în condițiile în care bondurile germane au ajuns să aibă randamente negative, Autoritatea noastră de Supraveghere Financiară permite să avem, în piață, două metode diferite de evaluare pentru fonduri - și marcare la piață (care reflectă, în fiecare zi, prețurile de piață, cu variațiile lor pozitive sau negative) și amortizare liniară (înregistrarea dobânzii acumulate, fără să se țină cont de prețul de piață al instrumentului).

     Referindu-se la autorități și la concurența care utilizează amortizarea liniară, domnia sa a spus: "În jurul nostru, se întâmplă toate câte se pot întâmpla, iar noi, în România, avem oameni care cred că nu se întâmplă nimic. Și că e bine să le spui investitorilor să doarmă liniștiți, că ei nu o să vadă niciodată minus, ceea ce este o eroare fundamentală. Suntem singurul loc din Europa unde există așa ceva. ASF trebuie să asigure protecția tuturor investitorilor".

     Domnul Neacșu spune că nu știe dacă administratorii vor fi cei care vor înțelege că trebuie să facă marcarea la piață sau ASF le va impune asta.

     Domnia sa a explicat: "Eu nu pot să cred că, în contextul a tot ce se întâmplă, dormi foarte liniștit cu gândul că portofoliul tău este pasibil la niște schimbări fundamentale din perspectiva riscului de piață. Avem un an de zile întreg în care nu am avut aceleași reguli pentru toți jucătorii. Noi nu am avut o problemă să facem primii pasul acesta, în calitate de lider al pieței".

     Activele fondului "Erste Bond Flexible RON" au început să fie evaluate pe metoda marcării la piață, din 3 aprilie 2015. În contextul acesta, pe fondul discuțiilor despre Grexit, fondul a înregistrat răscumpărări de 906 milioane de lei, în iunie și iulie 2015, și subscrieri de numai 154 milioane lei. Dragoș Neacșu a arătat că cei care au subscris în acea perioadă au obținut un randament pe ultimul an de 3,05%.

     Dragoș Neacșu: "Ne exprimăm speranța că va continua programul de privatizări"

     Referitor la șansele României să fie promovată în categoria piețelor emergente, Dragoș Neacșu apreciază că suntem dependenți, în continuare, de decizia politică cu privire la privatizări. Domnia sa a spus: "Am văzut că este deja încălzită bursa ideilor vizavi de necesitatea privatizărilor. Probabil că va trebuie să așteptăm până la alegerile din toamnă ca să înțelegem ceva mai clar din perspectiva aceasta. Ne exprimăm spranța că va continua programul de privatizări.

     Altminteri, va fi dificil dacă ne vom baza numai pe ofertele din sectorul privat".

     Domnia sa se așteaptă să avem lis¬tări din sectorul privat.

     Întrebat dacă se așteaptă să se concretizeze o listare a RCS-RDS, domnul Neacșu a spus: "Nu aș spune neapărat un nume sau altul, știu că sunt câteva exerciții în lucru, acestea depind de așteptările pe care le au acționarii vizavi de cercetările de piață ale intermediarilor cu privire la evaluare. Este posibil să avem chiar și anul acesta ceva emisiuni dinspre sectorul privat, ceea ce ar fi foarte bine, într-un context în care avem atâtea discuțiii, mai degrabă pe fond negativ, despre continuarea sau nu a privatizărilor.

     Cred că ar fi foarte bine să avem în premieră un exercițiu care să fie semnificativ, o emisiune în zona 80-100 milioane de euro.

     Sper să putem fi și noi un jucător semnificativ.

     Depindem foarte mult și de elementele de costuri. Ceea ce vedem, până acum, sunt măsuri paleative, nu sunt adevăratele măsuri de natură să crească lichiditatea în piață. Indiferent de numărul de emitenți, zona cea mai puțin performantă în piața de capital din România este lichiditatea și sunt mai multe căi de creștere a acesteia. La nivelul publicului retail, ar fi important să vadă facilități fiscale".

     Dragoș Neacșu apreciază că ceea ce lipsește foarte mult este prezența la cota bursei a unor companii din sectoare de activitate care au o pondere semnificativă în creșterea PIB și sunt estimate să aibă creștere în continuare: "Acestea nu sunt prezente la cota bursei. Avem nevoie de astfel de companii, astfel încât indicii bursieri să fie mai relevanți față de cum se construiește PIB, care sunt factorii săi de creștere și reașezările din interiorul structurii PIB-ului.

     Nu vom reuși să facem asta câtă vreme vom fi dependenți de ciclurile politice și de companiile deținute majoritar de stat.

     Sectorul privat trebuie să-și facă simțită prezența la bursă".

     În opinia domnului Neacșu, este o eroare din partea decidenților la nivel politic faptul că nu aduc un mesaj de proiectare pe termen lung a unei politici publice prin care să sprijine, inclusiv prin avantaje fiscale, un comportament investițional sănătos, la nivelul populației.

     Domnia sa a explicat: "Avem oferta de titluri de stat pentru populație, care probabil că se va încheia cu o subscriere de 300-400 milioane de lei. Dar nu se iese din cadrul acela în care avem o ofertă, un exercițiu de piață, după care urmează o pauză îndelungată și nu se știe ce va urma. Din păcate, vorbim de mesaje punctuale.

     Faptul că nu există o preocupare reală pentru crearea unei politici publice care să determine un comportament investițional sănătos la nivelul întregii populații, nu sprijină, din păcate, modul în care o trezorerie națională se poate adresa tuturor jucătorilor din piață, inclusiv populației, pentru construcția pe termen mediu și lung a unei datorii publice și nu sprijină ideea de finanțare prin piața de capital".

     "Din perspectiva fondurilor de obligațiuni și a fondurilor mixte, există în continuare oportunități"

     Din perspectiva fondurilor de obligațiuni și a fondurilor mixte, există în continuare oportunități, în perioada următoare, cel puțin din perspectiva fondurilor marcate la piață, apreciază președintele Erste Asset Management.

     Domnia sa a adăugat: "Pentru cei cu suflete tari și trecuți deja prin câteva evoluții negative de piață ale acțiunilor, fondurile de acțiuni prezintă oportunități, dar din perspectiva unor orizonturi de timp de altă factură. Cei care reușesc să priveas¬că investirea ca pe un exercițiu lipsit de emoții pot înțelege că astfel de evenimente cu volatilitate creează oportunități de investire". 
ADINA ARDELEANU
 
     Studiu: Afacerile, călătoriile și investițiile imobiliare, primele opțiuni pentru cheltuirea unui câștig de 100.000 de euro
     Primele opțiuni ale românilor, dacă mâine ar câștiga 100.000 de euro, ar fi investițiile în afaceri, călătoriile și investițiile în imobiliare, conform unui studiu comandat de Erste Asset Management.
     15,5% dintre cetățeni aleg să inves¬tească în afaceri, 15,1% în călătorii, iar 14,2% preferă investițiile în imobiliare, dacă ar câștiga 100.000 de euro. În aceleași condiții, 11,5% dintre respondenți ar cumpăra o casă, 8,4% ar investi, 5,7% ar inves¬ti în viitorul copilului, 5,4% și-ar achita creditul, 5,2% ar economisi prin depozite bancare, 4,9% ar cumpăra teren, 3,9% ar ajuta alte persoane care au nevoie sau ar dona, 3% și-ar cumpăra o mașină, în timp ce 1,5% i-ar plasa în fonduri de investiții.
     Investițiile la Bursa de Valori București nu apar în opțiunile participanților la studiu.
     Românii aleg soluții lipsite de riscuri și preferă investiția în bunuri sau active la care au acces permanent și pe care le pot controla, concluzionează raportul citat.
     Principalele surse de informare atunci când vine vorba despre fonduri de investiții sunt apropiații (43,7%), consultanții financiari (42,7%) și site-urile (38,6%).
     Studiul arată că ziarele și revistele reprezintă o sursă de informare pentru 24,1% dintre cei chestionați, rețeaua de socializare Facebook pentru 10,5%, iar cărțile de specialitate pentru doar 7,4%.
     Conform sursei citate, 88,1% dintre participanții la fondurile de investiții sunt convinși că investițiile pot aduce câștiguri mai mari decât produsele de economisire. În ceea îi privește pe românii neparticipanți, 55,5% spun că nu au avut suficienți bani, iar 34,1% că nu au avut suficiente informații.
     "Mitul greșit al sumei mari de bani și lipsa informațiilor sunt principalele bariere în calea neparticipării într-un fond de investiții", a spus Dragoș Neacșu, președintele Erste Asset Management, care precizează: "Există mitul că ai nevoie între 1000 și 100.000 de euro ca să investești în fonduri. În realitate, cu sume de 100 de lei, chiar mai mici poți investi în fonduri de investiții".
     Eșantionul a fost de 750 persoane, cu vârste între 25 și 55 de ani, studiul având o marjă de eroare de maxim 3,6%. Respondenții au avut vârste între 22-45 ani, cu rezidență în București, Timișoara, Cluj și Iași. Participanții au fost persoane care au folosit până la momentul interviului cel puțin 2 instrumente de economisire/investire a banilor.
     
     Dragoș Neacșu: "Așteptăm forma finală a procedurii testelor de stres"
     Fondurile de investiții așteaptă forma finală a procedurii testelor de stres, pe care le-a anunțat Autoritatea de Supraveghere Financiară, potrivit lui Dragoș Neacșu, președintele Erste Asset Management.
     Recent, ASF a anunțat că va efectua un test de stres la care vor participa 74 de fonduri deschise de inves¬tiții și 29 de fonduri închise de investiții autorizate în România și care va avea ca dată de referință 31 martie 2016.
     Dragoș Neacșu a spus că a avut loc o rundă de discuții cu ASF, iar administratorii s-au exprimat pe un draft al procedurii.
     Conform domniei sale, procedura finală trebuie primită în această lună, iar raportările către ASF trebuie făcute în august-septembrie.
     "Rămâne în continuare în discuție modul în care vor fi comunicate rezultatele la nivel de piață", a mai precizat Neacșu, adăugând: "Era în discuție în ce măsură vom participa, prin Asociația Administratorilor de Fonduri, la redactarea comunicatului. Ne-am exprimat dorința să știm dinainte forma comunicatului, pentru că este prima dată când se face un astfel de test".
     Conform ASF, exercițiul nu reprezintă un test de tipul "pass or fail" (trecut sau respins) și nu vizează luarea de măsuri de supraveghere de tip sancționatoriu în urma rezultatelor constatate: "Testul urmărește să identifice și ulterior să aplice noi proceduri care să conducă la îmbunătățirea capacității fondurilor participante de gestionare a lichidității și riscurilor investiționale.
     Din aceste considerente, este esențială înțelegerea amplitudinii cu care ar putea fluctua valoarea activelor și valoarea unității de investiție, în condiții adverse extreme pe piețele financiare.
      Va fi de asemenea testată și capacitatea fondurilor de a face față pe termen scurt unei valori excepțional de ridicate a răscumpărărilor, în condiții de lichiditate redusă și cu volatilitate în creștere pe piețele financiare. În egală măsură, exercițiul urmărește și identificarea potențialelor efecte de runda a doua pe care eventuale acțiuni de vânzare rapidă și forțată a activelor le-ar putea avea asupra prețurilor activelor și, implicit, asupra celorlalți participanți la piețe".
      Rezultatele și eventualele măsuri necesare de îmbunătățire a procedurilor de management al riscurilor urmează să fie cunoscute înainte de finalul anului curent.
     Acest demers se aliniază obiectivelor strategice ale Autorității, pentru perioada 2016 - 2018, care vizează creșterea încrederii consumatorilor față de piețele și instrumentele financiare nebancare, precum și consolidarea stabilității și o funcționare sănătoasă a piețelor, potrivit Autorității, care precizează: "Scopul exercițiului este de a testa senzitivitatea acestor entități la condiții extreme privind riscul de piață, riscul de contrapartidă și riscul de lichiditate, în vederea evaluării și totodată a creșterii capacității de reacție a administratorilor în fața unor situații excepționale". 

 

.